11,011 matches
-
tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice”, romare.ro), pînă la expunerea unor teorii, susținute cu convingerea tipică nespecialistului. Originea slavă a cuvîntului e incontestabila, dar legarea de familia lexicala a lui drag poate fi o motivare retroactiva (așa cum sugerau ipotezele lingvistice pe care le-am citat săptămîna trecută). Ea e asumată în explicațiile etimologice care circulă în prezent pe Internet
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
dar legarea de familia lexicala a lui drag poate fi o motivare retroactiva (așa cum sugerau ipotezele lingvistice pe care le-am citat săptămîna trecută). Ea e asumată în explicațiile etimologice care circulă în prezent pe Internet: „denumirea este de origine slavă, semnificând «a fi drag», «a fi iubit»” (BOR, nr. 69, 24 febr. - 2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a fi drag” (informatia.dntcj.ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
trecută). Ea e asumată în explicațiile etimologice care circulă în prezent pe Internet: „denumirea este de origine slavă, semnificând «a fi drag», «a fi iubit»” (BOR, nr. 69, 24 febr. - 2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a fi drag” (informatia.dntcj.ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă etimologie populară, care pune în legătură terminația -bețe (conținînd sufixul -ete) și adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl tratează la articolul drag, cu temă slavă) și ca substantiv comun (absent din DEX, dar înregistrat în Micul dicționar academic - MDA, II, D-H, 2002), desemnînd o insectă, cunoscută și sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
cumnat”. Cea mai credibilă explicație rămîne cea a Dicționarului academic (MDA), care înregistrează la cuvîntul-titlu dragobete (cu prima atestare la 1774) variantele regionale bragobete, bragovete, drăgobete, gabrovete. Instabilitatea formei pare legată de adaptarea dificilă în vorbirea populară a denumirii din slava veche a sărbătorii religioase din 24 februarie, Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul: glavobreatenie. E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
români, ajunși acolo în valuri succesive, la începutul mileniului al II-lea. Această regiune se cheamă și astăzi Vallaska, de la etnonimul vlah, la fel ca și fostul județ Vlașca de la noi sau pădurea Vlăsiei. Prin acest nume populațiile germane și slave au indicat, din antichitate, pe neamurile vorbitoare de limbă latină, apoi de limbi neolatine. De prin secolele XVI-XVII, în special la sud de Dunăre, etnonimul de vlah, dată fiind asimilarea, în mare parte a românilor, a ajuns să însemne și
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
Polanka, Rumanuv (un pârâu), pasul Valasska, localitățile Potec, Brumov, Baska, Valasske Bystrice, Valasske Klobouky, Valasske Mezirici, Vlachovice. Multe din ele le remarcasem pe harta turistică a regiunii. Îmi amintește de nume de familie românești, de exemplu Rara, necunoscute la populațiile slave, de cuvinte românești care circulă încă, chiar dacă populația a adoptat, de mai multe secole, limba cehă. Îmi spune că în timpul verii se desfășoare, la muzeul în aer liber, un festival, cu care prilej, la începutul lunii august, va avea loc
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos. Și apoi, în țesătură De mătase s-a-ntrupat Cerul zilelor de vară Limpede și nepătat. Spicu-mbelșugat al holdei Ce se leagănă de vânt Sângele ce-a curs spre slava Strămoșescului pământ." Avusese el norocul Să te poarte fluturând În război când prin văzduhuri Treceau plumbii șuierând. Tamara BÂNZAR, Vărzărești
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
atâtea câte sunt. În aceste circumstanțe, poemul nu poate fi o zbenguiala a cuvintelor”). Un superb, emoționant poem-cântec - Reaprindeți candela („Reaprindeți candela-n căscioare/ Lângă busuiocul cel mereu-/ Degerat la mâni si la picioare/ Se întoarce-acasă Dumnezeu. Doamne,Cel din slăvi creștine/ Ce păcate oare-ai săvârșit/ Că te-au dus acolo si pe Tine/ In Siberii fără de sfârșit ?!/ Refren:/ Toate le ierti, / Doamne de sus,/ Cu blândețe măreață/ Chiar și pe cei care te-au dus/ In Siberii de gheață
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
din poporul lui Dumnezeu, nu-i credincios de 3 generații. Acum, Dumnezeul meu i-a făcut un bine. El să fie binecuvântat și noi să fim pe locul doi? Cine este un vechi slujitor al Domnului? Cine are râvnă pentru slava lui Dumnezeu? Cine lucrează și cunoaște pe profetul Domnului? Ghehazi! Să-și reverse Domnul bunăvoința peste acest sirian, un dușman, un lepros, iar noi să lucrăm degeaba, să ne ostenim pentru el? Stăpânul meu a făcut două greșeli: - prima, nu
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
are o putere atât de mică în lume pentru că oamenii se fălesc cu Numele lui Hristos, dar viața lor Îi tăgăduiește caracterul. Numele Domnului este dezonorat din această cauză.” pag.111 A cui fortăreață ești tu? Cui îi aduci tu slavă? Ce faci cu viața ta? Din celălalt punct de vedere, al lui Naaman, să nu uitați niciodată că sunteți în Biserică datorită lui Hristos, cel ce v-a izbăvit de lepra pe care nimeni nu putea să o vindece. Nu
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
la fel." Altădată, tot Axente Creangă povestește că fiica lui, ca să-și liniștească bătăile inimii, într-o noapte, pe câmp, între bubuiturile de tun și rafalele de mitralieră, recita un cunoscut poem al lui... Lucian Blaga: Stă în codru fără slavă/ mare pasere bolnavă.// Nalta stă sub cerul mic/...etc. Dați-mi un roman, voi, munților Până și reflecțiile asupra florilor, râurilor, copacilor și altor elemente ale naturii, care sunt la urma urmei specialitatea lui Lucian Blaga, sună uneori fals, din cauza
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
ca plete despletite" (Traian Demetrescu, Noapte de vară), "sirene cu lungi plete despletite" (D. Karnabatt, Sirenele), "salcii despletite" (Mateiu Caragiale, Curțile vechi; Gală Galaction, "Mi-e dragă Nonora!"). O coloană de fum " Se despleteste-n șuvițe și cade respinsă din slavă/ Că de pe rugul funest fumul fugar al lui Cain" (D. Anghel - St.O. Iosif, Pastel în metru antic). Imaginea, uneori, depășește cadrul evocării palpabile spre a veni în sprijinul sondajului autoscopic: Gală Galaction descoperă în sine "împrăștierea iregulara și despletita
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
a întâmplat însă că în anul 98 a venit “revoluția”: Domițian a fost asasinat, în locul său a devenit împărat Nerva și, după un scurt interval, Traian. Marțial a încercat să devină favoritul noii puteri și a compus repede versuri întru slava lor. El s-a pus fără ezitare la dispoziția noilor potentați. Epigramistul a încercat să redevină favoritul “presei” epocii. Numai că tentativele sale au rămas fără ecou: Traian nu s-a lăsat impresionat de elogiile pe care i le adresa
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
l-a alăptat cu laptele stelar din Calea Laptelui" (Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e că, oricît de adulat sau contestat ar fi fost pe parcursul zbuciumatei
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
a evidențiat, în deosebi, valoarea acestei lucrări. 4. În Universitate - ca și în Academie - N. Cartojan, la 47-48 de ani, s-a dovedit un adevărat spiritus rector. Elevi și colaboratori sînt trimeși la studii în străinătate, mai ales în țările slave: I.C. Chițimia, Pandele Olteanu, Mihai Pop pleacă în Polonia și în Cehoslovacia, Emil Turdeanu la Paris și apoi, în Bulgaria - îndemnați de Maestru să se instruiască în studiile medievale. În același timp, pe lîngă catedra sa, N. Cartojan înființează o
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Era o operă modernă, similară cu opere occidentale (mai ales franceze) de istorie literară cu capitole de comparativism literar (în domeniul Evului Mediu european) și cu formulări pertinente ale unor capitole ( La răspîntia a două lumi, Suflet românesc în limbă slavă, Zorile literaturii române). Asemenea luări de poziție dovedeau cît de profundă și de clarvăzătoare era măestria autorului în materie - dar, trebuie să adăugăm, și influența geniului lui N. Iorga și O. Densusianu. Șerban Cioculescu avea deplină dreptate considerînd, într-o
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Lascivitatea atinge note barbare: "în trupul tău proaspăt urlă fiare flămînde și sîngele fierbe precum/ dogoarea țîșnită din hăuri, împinsă de flăcări spre cer,/ cine îți soarbe extatic suflarea și cine, cînd stelele ard înghețate,/ se-nalță cu tine în slavă și zboară cu aripi de fier?". Semnificativă e înscrierea acestei insurgențe a concretului în peisajul algid al Nordului care conține simbolul tacit al refrigerării textuale, id est al practicii unui poeta artifex: "vîntul baltic vuiește, pietrele-ți ard la picioare
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
cu unu. Vârful scutului este tăiat de un brâu de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Capetele de lup fac referire la denumirea localității Vâlcănești (volk-lup în limba slavă). Brâul de culoare neagră semnifică bogăția în hidrocarburi a localității. Crenguța simbolizează bogăția pomicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ---------
HOTĂRÂRE nr. 1.696 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162240_a_163569]
-
15. Chilia Veche │48. Periprava 16. Ciucurova │49. Poștă 17. Cirjelari │50. Rahman 18. Crișan │51. Sarichioi 19. Daeni │52. Sarighiol de Deal 20. Dorobanțu │53. Sarinasuf 21. Dunavatu │54. Sfîntu Gheorghe 22. Enisala │55. Sîmbătă Nouă 23. Eschibaba │56. Slavă Cercheza 24. Fagarasu Nou │57. Slavă Rusă 25. Frecatei │58. Smirdan 26. Gorgova │59. Somova 27. Greci │60. Topolog 28. Grindul │61. Traian 29. Hamcearca │62. Turcoaia 30. Horia │63. Valea Nucarilor 31. Izvoarele │64. Valea Teilor 32. Jijila │65
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Ciucurova │49. Poștă 17. Cirjelari │50. Rahman 18. Crișan │51. Sarichioi 19. Daeni │52. Sarighiol de Deal 20. Dorobanțu │53. Sarinasuf 21. Dunavatu │54. Sfîntu Gheorghe 22. Enisala │55. Sîmbătă Nouă 23. Eschibaba │56. Slavă Cercheza 24. Fagarasu Nou │57. Slavă Rusă 25. Frecatei │58. Smirdan 26. Gorgova │59. Somova 27. Greci │60. Topolog 28. Grindul │61. Traian 29. Hamcearca │62. Turcoaia 30. Horia │63. Valea Nucarilor 31. Izvoarele │64. Valea Teilor 32. Jijila │65. Vacareni 33. Jurilovca │66. Zebil JUDEȚUL
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
geografic și cosmic. ● Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice și cultural-științifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/ obiceiuri și tradiții,sărbători). II GRAMATICA 1 FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limbă slavă. ● Sunet, literă, silabă, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2 LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3 MORFOLOGIA
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
și spațiul de cultură și civilizație bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice și cultural-științifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/ obiceiuri și tradiții,sărbători). II GRAMATICA 1 FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limbă slavă. ● Sunet, literă, silabă, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2 LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3 MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
geografic și cosmic. ● Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație bulgară: Bulgaria (repere istorico-geografice și cultural-stiintifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/obiceiuri și tradiții, sărbători). ÎI. GRAMATICĂ 1. FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limba slavă. �� Sunet, litera, silaba, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2. LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3. MORFOLOGIA
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]