10,783 matches
-
servicii pregătite să acționeze în cazul producerii neașteptate a unor evenimente violente. Uneori programele acestea pot părea hilare: pregătirea pompierilor prin simulări de incendii, concursuri chiar între ei, pregătirea populației ca și când ar avea loc un atac sau o catastrofă naturală stârnesc adeseori zâmbete și bună dispoziție, dar rostul lor este acela de a menține vigilența, atenția, de a antrena deprinderile și de a pune în funcție mecanismele de apărare și strategiile individuale și de grup ale celor vizați și considerați actori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
punctul de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg, 1981). Pe de altă parte, suferința intensă, de durată, precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către autor (Ionescu, 2010, p. 281) printr-o serie de caracteristici cum ar fi: scoaterea în evidență a dezvoltării și a potențialului persoanei; se pune accentul pe factori personali cunoscuți ca facilitatori ai rezilienței (stima de sine, capacitatea de a stârni simpatie, imagine de sine pozitivă, sentiment de control asupra vieții, creativitate, umor etc.); identificarea resurselor existente în anturajul persoanei (persoane adulte din rețeaua socială care ar putea juca rolul de tutori ai rezilienței; persoane disponibile să mențină pe o lungă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le va da șansa de a-și dezvolta propria personalitate, găsindu-și puncte de sprijin în ei înșiși, iar în momentul ieșirii din familie, printre adulții cu care vor veni în contact. Deși părinții s-au izolat social, povestea lor stârnește compasiune și probabil copiii vor fi beneficiarii acestei compasiuni ce se va manifesta printr-un plus de atenție din partea adulților cu care vor veni în contact, la grădiniță, la școală sau pur și simplu în plimbările prin sat. Există experiențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atât costul crește"88. Un Panteon francez e costisitor în secolul al XVI-lea, atunci când literatura e săracă în raport cu tradiția latină și când Ronsard își pune problema unei "pleiade". În secolul XXI, Panteonul nu e decât un obiectiv turistic care stârnește scanadaluri atunci când o nouă personalitate e admisă sau exclusă. Tot așa, un Panteon român e costisitor la 1868 când Iosif Vulcan încearcă să alcătuiască în paginile Familiei o lungă listă a românilor admirabili. Există un interes particular al culturilor mici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și jumătate: "'Tu-vă dumnezeul mamii voastre de bandiți, acum vă săturați voi de var! Înghițiți-l și crăpați dracului!" În praful ăla de var fiecare dintre noi am fost atenți să nu ne mișcăm prea mult, ca să nu-l stârnim și să nu-l inspirăm. De la Periprava am fost aduși din nou la Luciu Giurgeni. Aici construiam blocuri cu patru etaje: betonul îl făceam la lopată, apoi îl transportam câte doi cu o targă în rambleu pe schele până la etajul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întâlnit cu vreun grănicer dintre cei care păzeau barajul și hidrocentrala, care era totodată și pod de trecere în Iugoslavia, și să mă întrebe ce caut pe acolo și cine sunt. Mai aveam pe deasupra și geanta în spate. Adică, puteam stârni bănuiala unui ochi format că nu sunt cineva care a venit să viziteze barajul, ci unul care cercetează pe unde se poate trece frontiera. Foarte mulți au încercat să treacă în amonte de baraj, curentul Dunării i-a furat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
conducerea lui Carol I (1867), când au fost eliminate de pe piața noastră monedele străine. Domnitorului Carol nu-i fusese permis să bată, la început, decât monedă fără chip. Când a apărut efigia, cu numele de „Domn al Românilor" ea a stârnit mare discuție, adaugă Gavril Ursu care și precizează: „după război, devalorizarea leului a adus încetătenirea hârtiei monedă". După ce în Monitorul Oficial - ziarul statuluinr. 99 se publică discuția asupra alegerii lui Carol I Ludovic de Hohenzollern ca Domn și votul Adunării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spațiul de proveniență, istoria locurilor au reprezentat o rampă de lansare individuală. „Ați fi preferat McDonald’s sau să vă scrieți cărțile și să deveniți cunoscuți pentru ele, cum se întâmplă acum?“, a întrebat Alexander Rubel. O întrebare care a stârnit nemulțumirea unora dintre cei prezenți la dezbatere. Dumitru Crudu a declarat că ar renunța, bucuros, la opera sa dacă situația Republicii Moldova ar fi fost cu totul alta astăzi. Iar la final s-a stabilit următoarea modă în literatura europeană, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
CRISTEA-ENACHE Ni se spune adesea că statura unui mare scriitor se verifică prin lectura fiecărei generații. Valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, a lui Arghezi, Blaga sau Bacovia s-ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să nu uităm că sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
-o întotdeauna pe Medeea: ea reprezintă un tip de femeie care nu mai există astăzi, pentru că nu mai există iubirea-ură, dar și pentru că dragostea și-a pierdut intensitatea orgiastică a senzualității dionisiace. Nu-i vorbă, nici bărbații care să mai stârnească (și să mențină) astfel de pasiuni incendiare constante nu prea mai există! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Somn Scriam cu ceva vreme în urmă, lăudând ultimul film al lui Gondry, despre plăcerile nebănuite ale visului și ale somnului. Ar fi cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe dovezi de catolicism, deoarece un ziar care nu proceda astfel crea confuzie în rândul catolicilor stârnindu-le indiferența, mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici, cât și pe cei liberali, căci aceștia observau că nu era atacată Biserica 83. Pentru ca un ziar să fie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În acele luni, au fost aprobate constituțiile Dei Filius y Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și începând din 1851 și cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
duc prin cetăți, și toți or să se grăbească să-ți dea daruri, câte un trepied de aramă ori doi catâri, ori un lighean frumos, ori vreun pahar de aur" (15.82-83)61, p. 33 II, Astfel el încearcă să stârnească lăcomia lui Telamah pentru a-l păstra lângă el. E dorința de ospitalitate care corespunde dorinței de a avea un nou fiu, un prieten, pentru a se distra și pentru a-l iubi. Și lui Telemah, care îi răspunde înțelept
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dă de gândit 286. Alienarea denunțată în practica ospitalității este și o consecință a intențiilor oaspetelui, a dorinței sale. Se ciocnesc două dorințe, cea de a fi primit și cea de a primi care nu corespund deloc acelorași intenții și stârnesc numeroase neînțelegeri. Rousseau descoperă că dorința gazdei este interesată și că nu vizează persoana sa, eul său ci că, în această relație de subiect, el devine obiectul gazdei sale. Acest lucru se vede foarte bine în ceea ce i se întâmplă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este dublu, ambiguu. Gazda rămâne mută, paloarea sa cadaverică, o anumită incoerență sau inconstanță în manierele sale stârnesc mirarea. "Acțiunea sa era când vioaie, când indolentă". Comportamentul lui Roderick urmărește să-l ia pe oaspetele său ca martor al unei greșeli de care încearcă să se disculpe, al unei drame despre care el nu dă nici o explicație. Pictură
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se oprea ca să se uite la el [...] îl priveau cum te uiți la un cocostârc sau o barză la capătul puterilor și rătăcită, coborâtă din înaltul cerului. Căciula lui de blană, paloarea chipului, părul și barba de un blond deschis stârneau în mod deosebit curiozitatea". Dacă Venerina este indignată că lumea își bate joc de străin, dacă ea vrea ca el să fie strigat pe numele său, Lars și nu "L'Arso", Arsul, când ea devine mamă nu mai acordă atenție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și Procesul decizional în Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2008. Încercând să clarific în ce măsură tematica de față se regăsește în lucrările de specialitate la nivel național, în ultimii ani, am constat că și în spațiul românesc problemele specifice Orientului Mijlociu au stârnit într-o oarecare măsură interesul cercetătorilor; semnalez în acest sens câteva lucrări: Lucian Sanda, Dimensiunile internaționale ale conflictului israeliano-palestinian, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010; Yehuda Meir Roth, Leadership sub asediu, impactul 'proceselor Intifadei' asupra ofițerilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
locurile sale sfinte. Privind retrospectiv, unul din numeroasele momente de criză, care reconfirmă importantă Ierusalimului pentru ambele părți, a avut loc la 28 septembrie 2000 atunci când liderul opoziției israeliene Ariel Sharon, a făcut o vizită oficială pe Esplanada Moscheilor,288 stârnind revoltă palestinienilor și declanșând o nouă Intifadă. La 10 ani distanță (în 2010), premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, declară fără rezerve: "Ierusalimul este al nostru", iar "Israelul nu are nici cea mai mica intenție să renunțe la Ierusalimul de Est".289
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au contribuit nu numai carența metodelor și mijloacelor adaptate dar [...] și tendințele unilaterale cu preocupări excentrice de-a descoperi lucruri originale. Elemente vechi grecești [...], vechi germane, uralo-altaice, persane, cumane etc. din evul mediu [...] cu niște procedee și criterii ce au stârnit nedumeriri și neîncredere în ultima jumătate de veac, ducând la teorii potrivnice faptelor de limbă [...] în gramatica istorică a limbii române. Concluziile lor erau menite să denatureze justele vederi tradiționale asupra procesului începuturilor și a epocii medievale a limbii și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]