KorAP: Find »[drukola/base=statua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...385 386 387 ...635 >

15,855 matches

Corola-website/Law/171815_a_173144

-a, cu denumirea "Strămutarea judecării cauzei penale", din cap. ÎI titlul ÎI "Competența" al părții generale a Codului de procedură penală respectă normele care definesc un proces echitabil, precum și principiul asigurării dreptului la apărare. De asemenea, Curtea Constituțională a mai statuat, în jurisprudența să, ca dispozițiile de lege criticate nu numai că nu aduc atingere dreptului la apărare sau dreptului părții la un proces echitabil, dar sunt destinate să asigure condițiile pentru exercitarea deplină a acestor drepturi, permițând instanței lămurirea asupra

DECIZIE nr. 528 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. 1, art. 57 alin. 1 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171815_a_173144]
în mod nemijlocit, informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să își prezinte poziția față de admisibilitatea și temeinicia cererii de strămutare. În ceea ce privește dispozițiile art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 82/2001 Curtea Constituțională a statuat că principiul constituțional al liberului acces la justiție, prevăzut la art. 21, nu are semnificația că acest drept trebuie asigurat la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înaltă Curte de Casație și Justiție - și în privința tuturor căilor de

DECIZIE nr. 528 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. 1, art. 57 alin. 1 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171815_a_173144]
martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 aprilie 2004, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 alin. 1 și art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea a statuat că dispozițiile legale privitoare la procedura de informare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării cererii de strămutare a judecării cauzei penale, nu numai că nu aduc atingere dreptului la apărare sau dreptului inculpatului la un proces echitabil

DECIZIE nr. 528 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. 1, art. 57 alin. 1 şi ale art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171815_a_173144]
Corola-website/Law/171800_a_173129

România a pronunțat de-a lungul timpului hotărâri contradictorii în privința termenului de prescripție a dreptului la acțiune izvorând din contractul de transport". De asemenea arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 1 din data de 8 februarie 1994 s-a statuat că "liberul acces la justiție se realizează numai în respectul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, astfel încât orice excludere care ar avea semnificația încălcării egalității de tratament juridic este neconstituțională". Pentru aceste motive atât reclamanta, cât și pârâta

DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171800_a_173129]
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că principiul egalității nu este incident în cauză, întrucât, așa cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 3 mai 2001 , acest principiu se aplică numai cetățenilor aflați în situații identice. Regulamentul de transport pe căile ferate din România conține norme cu privire la efectuarea transportului pe căile ferate române de către toți operatorii

DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171800_a_173129]
la justiție și nici a dreptului la un proces echitabil. În acest sens, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat că judecătorul "«spune dreptul» [...], dar numai în formele și în condițiile procedurale instituite de lege. Pe cale de consecință, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului

DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171800_a_173129]
exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege". În același sens, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că accesul liber la justiție nu este absolut, "ci este un drept ce poate fi supus unor limitări aduse implicit, cu excepția restrângerilor care aduc atingere chiar substanței dreptului", așa cum rezultă din hotărârile adoptate în cauzele Golder împotriva Regatului Unit, 1975

DECIZIE nr. 485 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69.1 din Regulamentul de tranSport pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171800_a_173129]
Corola-website/Law/171795_a_173124

jurisprudența Curții Constituționale". În acest sens, este menționată Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994 . În legătură cu critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 , Guvernul menționează Decizia Curții Constituționale nr. 509/2004 prin care s-a statuat că "scutirea autorităților publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv și rațional, de faptul că autoritățile respective - creditori bugetari - sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create". Totodată, prin Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea a statuat că "scutirea autorităților publice vizate de textele criticate de [a plăti] taxele judiciare de timbru este justificată, în mod obiectiv și rațional, de faptul că autoritățile respective - creditori bugetari - sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
din 8 februarie 2005 referitoare la dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 24 martie 2005, a statuat că prin instituirea unor termene de prescripție speciale "nu se poate susține încălcarea principiului egalității în fața legii și a autorităților publice, întrucât, așa cum a stabilit Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
constituționalitatea dispozițiilor art. 137 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 432 din 21 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.176 din 13 decembrie 2004, statuând că neperimarea executării silite a creanțelor fiscale, reglementarea derogatorie de la dreptul comun, "este în deplin acord cu Legea fundamentală, care, la art. 126 alin. (2), prevede că «competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege», legiuitorul

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
cazul de față, situația specială a fost determinată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creanțelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, ceea ce reprezintă un interes general". De altfel, se arată în aceeași decizie, "așa cum a statuat Curtea Constituțională în Decizia nr. 91 din 25 iunie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 10 iulie 1998, potrivit art. 135 alin. (2) din Constituție, republicată, statul are obligația să acționeze pentru apărarea intereselor

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
cadrului constituțional, în concordanță cu interesul public la care statul este obligat să vegheze". Prin Decizia nr. 432/2004 , Curtea a mai reținut că dispozițiile art. 137 alin. (4) nu încalcă art. 16 din Constituție. În acest sens s-a statuat că, "spre deosebire de regula generală cuprinsă în art. 389 din Codul de procedură civilă, care se referă la orice persoană fizică sau juridică care are calitatea de creditor sau debitor, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 au în vedere subiecte calificate

DECIZIE nr. 424 din 13 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 127, ale art. 137 alin. (4) şi ale art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171795_a_173124]
Corola-website/Law/171838_a_173167

ansamblu, precum și unele dintre articole, printre care și art. 23 alin. (1), au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, si la cele invocate în cauză de față, iar Curtea, prin mai multe decizii, a statuat în sensul constituționalității lor. Astfel, prin Decizia nr. 347 din 10 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, Decizia nr. 263 din 24 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României

DECIZIE nr. 499 din 4 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor şi stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinaţia de locuinte. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171838_a_173167]
Corola-website/Law/171772_a_173101

deopotrivă ca și revocarea din funcție a președintelui Camerei să fie făcută numai de grupul sau grupurile care l-au propulsat în funcție". În acest sens este menționată Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 1 februarie 2005 , care reia cele statuate de Curte prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 . 3. Art. 25^1 alin. (2) care prevede posibilitatea revocării din funcție a președintelui Camerei Deputaților și la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaților încalcă art.

DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171772_a_173101]
acestora;". Examinând sesizarea de neconstituționalitate formulată, Curtea Constituțională reține următoarele: I. Cu prilejul soluționării unei sesizări privind constituționalitatea Regulamentului Camerei Deputaților, formulată în anul 1994 de președintele Camerei Deputaților, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 , Curtea Constituțională a statuat cu valoare de principiu că: prevederile regulamentului sunt constituționale în măsura în care privesc numai organizarea internă și funcționarea Camerei și în măsura în care nu reglementează în materii ce trebuie reglementate prin alte acte juridice; Constituția tratează statutul deputaților distinct de organizarea internă a Parlamentului

DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171772_a_173101]
deputaților și senatorilor; Regulamentul Camerei Deputaților este un act juridic inferior Constituției și legilor și nu poate cuprinde reguli de fond ce țin de domeniul legilor, ci doar reguli de procedură pentru realizarea acestora. Așadar, prin aceeași decizie s-a statuat că "Din moment ce Regulamentul Camerei Deputaților este o hotărâre care reglementează organizarea internă și proprie a Camerei prevederile sale nu pot stabili drepturi și obligații decât pentru deputați, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le

DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171772_a_173101]
a oricăruia dintre ceilalți membri ai Biroului permanent de către grupul parlamentar care l-a propus. Textul regulamentar nu numai că nu contravine art. 64 alin. (5) din Constituție, dar este chiar în sensul acestor prevederi constituționale, precum și în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 , cât privește revocarea ca modalitate simetrică cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent, ambele fiind supuse imperativelor art. 64 alin. (5) din Constituție. 4. Curtea constată

DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171772_a_173101]
voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă. c) Statuând, prin dispozițiile art. 64 alin. (2) teza a patra, posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente înainte de expirarea mandatului, Constituția lasă Parlamentului libertatea de a reglementa condițiile și procedurile în care poate avea loc revocarea, cu respectarea celorlalte principii constituționale și legale

DECIZIE nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 25, art. 25^1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7), art. 25^2 alin. (1) şi (2), art. 43 alin. (5), art. 48 alin. (4), art. 86 alin. (2) pct. 2 lit. c) şi ale art. 86 alin. (3) pct. 2 lit. e^2) şi e^3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171772_a_173101]
Corola-website/Law/171872_a_173201

excepția de neconstituționalitate ridicată. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că situația la care fac referire autorii excepției constituie un caz de aplicare de îndată a noilor reguli de competență, astfel cum se statuează în art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2004 . În continuare se arată că, dacă în materia aplicării în timp a normelor de competență, principiul este acela al ultraactivității legii vechi, Ordonanța de urgență a

DECIZIE nr. 509 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171872_a_173201]
de soluționare a căilor de atac, pentru a asigura soluționarea acestora în termenul rezonabil impus de art. 21 alin. (3) din Constituție. Soluția criticată de autorii excepției a mai fost, de altfel, examinată, în esență, de Curtea Constituțională, care a statuat, prin Decizia nr. 361 din 5 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 22 august 2005, că "dispozițiile legale criticate constituie norme de procedură, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) și art. 129

DECIZIE nr. 509 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171872_a_173201]
Corola-website/Law/171893_a_173222

orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat. Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, "Soluția de restituire a unor asemenea categorii de imobile este

DECIZIE nr. 556 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171893_a_173222]
Corola-website/Law/171334_a_172663

Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale care, prin Decizia nr. 40/2005 și Decizia nr. 38/2002 , a statuat că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt constituționale. Astfel, arată că enumerarea limitativă a situațiilor

DECIZIE nr. 487 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171334_a_172663]
februarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 13 martie 2002, și Decizia nr. 40 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a statuat că acestea sunt constituționale. Cu acele prilejuri Curtea a constatat că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând astfel partea, în cazul în care se presupune că judecătorul ar

DECIZIE nr. 487 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171334_a_172663]
judecătoresc poate fi recuzat se circumscrie cazurilor de recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă, cu excepția unor situații care sunt specifice activității judecătorilor. Pe cale de consecință, nici textul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu încalcă principiile statuate de art. 21 și 53 din Constituție. De altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competența legiuitorului, astfel încât Curtea Constituțională, potrivit art. 2

DECIZIE nr. 487 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/171334_a_172663]