10,586 matches
-
la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotărî și ni le va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră față de luminăția sa și de Coroana mai sus amintită...” Numai că Ștefan strecoară în actul amintit, justificări pentru neprezentarea sa: „Iar dacă la ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită, precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrăjmași ai noștri, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
funcție inițiatică au, în mod recurent, materialitate prețioasă. O așezare sub pavăză solară vizează și unele descântece în acțiunea lor de a remedia răul. Adeseori finalul poeziei ce definitivează starea pozitivă a pacientului conține o comparație cu soarele. Alături de „argintul strecurat”, „aurul revărsat/ curat”, soarele pe cerul senin sau răsărind devine o marcă a binelui absolut: „Și tu îi rămânea curată/ Luminată,/ Ca argintul strecurat,/ Ca soarele senin,/ Amin!” (Buhalnița - Iași), „Să rămâie (cutare)curat,/ Ca soarili când răsari” (Prisecani - Vrancea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Adeseori finalul poeziei ce definitivează starea pozitivă a pacientului conține o comparație cu soarele. Alături de „argintul strecurat”, „aurul revărsat/ curat”, soarele pe cerul senin sau răsărind devine o marcă a binelui absolut: „Și tu îi rămânea curată/ Luminată,/ Ca argintul strecurat,/ Ca soarele senin,/ Amin!” (Buhalnița - Iași), „Să rămâie (cutare)curat,/ Ca soarili când răsari” (Prisecani - Vrancea), „Și (cutari) sî rămâi sanatos,/ Curat,/ Luminat,/ Ca Dumnezău ci l-o lasat,/ Ca maicî-sa ci l-o facut,/ Ca soarili pi sanin,/ Amin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând forță de creștere semănăturilor de pe ogoare”. Purificarea are valoare absolută, alături de aur, argint și soare, curățenia sacră a condensului matinal fiind starea urmărită de descântece: „Să rămâie curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat,/ Ca-n ziua maica ce-a fapt,/ Ca steaua din cer,/ Ca roua din pământ”, „El să rămâie curat,/ Luminat/ Ca și roua florilor,/ Ca lacrima ochilor”. Aura sacrală se instituie și datorită ceței, ea anticipând schimbările de statut sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Oprea, Făgăraș. Colindătorii transformați în vânători (inițiați ai forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri să ospătăm”. Urmărirea ciutei fără splină în colindele de fecior și conăcăriile intonate la nuntă decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amândouă excrescențe în care se află depozitată forța naturii sălbatice, pețitorii își asigură reușita gestului. Dincolo de supunerea magică, cele două „gajuri” servesc și pentru „împărtășania” rituală din animalul sacru, fapt ce așază căsătoria sub dominantă fastă: „Prin d-unghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri ca dumneavoastră” (Idem). Metafora nupțială a vânătorii se decodează cu ușurință în textul ceremo¬nial de iarnă. „Tinerii eroi ai colindelor, cărora li se aplică frecvent epitetul de «mirel», vânează sau întâmpină primejdii în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vedere și să fiu deosebit de atent la buzunare, să îmi controlez reacțiile și în niciun caz să nu ridic mâna în sus, căci le facilitez hoților controlul buzunarului. Vedeți că au obiceiul ca înainte de încerca să controleze un buzunar, se strecoară în spatele victimei, îi aruncă un pumn de boabe de grâu deasupra capului și cum instinctul fiecărui om este de a își scutura părul de ceva ce chipurile a căzut din ceruri, victima ridică ambele mâini să se scuture pe păr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
deci, în biroul lui Vintilă Brătianu, de jur împrejurul mesei de lucru. Fiecare dintre noi a luat câte un exemplar. Eu am fost însărcinat să citesc și ceilalți urmăreau pe celelalte exemplare, pentru a observa dacă nu cumva la transcriere nu se strecurase vreo greșeală. În treacăt fie zis, pentru a putea păstra secretul, miniștri aliați transcriseseră singuri sau prin unul din funcționarii lor mai de încredere tratatele..., așa încât caligrafia lor lăsa mult de dorit și citirea era adesea anevoioasă, Înfundat într-un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al mileniului doi, anatomiștii trebuie să recunoască deplasarea bazei medicale spre structurile văzute doar indirect, spre citologie, genetică și chiar biochimie. Astăzi “gândirea moleculară este baza științelor medicale” și nu anatomia de la Începutul secolului trecut. Printre orele de anatomie se strecurau și prelegerile de chimie și fizică, la care prof. dr. Radu Vlădescu, cu o mână scria formulele pe tablă și cu alta le ștergea, În opoziție cu prelegerile de histologie, ținute de prof. dr. Ilie Bădescu, un exemplu de pedagog
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre bătăușii care loveau românii pașnici ce Își manifestaseră recunoștința față de Tribunii Neamului. M-am strecurat pe lângă ziduri purtând o șapcă muncitorească. Sângele Îmi clocotea Însă de revoltă. În ziua următoare, 16 mai, ministrul Învățământului, fostul Învățător Ștefan Voitec, ne-a vizitat Facultatea. A fost primit cu strigăte “Trăiască Regele, Patria și Maniu”. Atmosfera de Încrâncenare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și l-am depozitat la subsol. Puse pe foc, lemnele verzi emanau un fum insuportabil, cu tot petrolul cu care le Îmbunătățeam arderea. Lăsam focul să ardă până se Încălzea puțin atmosfera din cameră și apoi deschideam fereastra. Așa neam strecurat până la vacanța de Crăciun, după care ne-am despărțit, eu Întorcândumă la unchiul Aurel iar cei doi prieteni găsindu-și alte culcușuri. Primul an de studenție s-a scurs destul de repede. Mi-am susținut examenele programate și m-am Înapoiat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
al frumosului a câștigat Concursul de recitări al copiilor, pe Capitală, impresionând Întreaga asistență cu poezia eminesciană “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Nu pot spune că n-am avut și noi griji, ca majoritatea părinților. Din corespondența vremii, strecurată printre ani, am găsit o scrisoare din 1955 prin care, dată fiind evoluția crescândă a paraliziei infantile În București, o rugam pe Milly să-și prelungească vacanța În Axente Sever până voi reuși să procur vaccinul necesar. N-a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
subsemnatul) am inițiat apariția primei reviste de medicină veterinară ieșeană, prin contribuția cadrelor didactice. Inițiativa a fost Însușită de Consiliul Profesoral. Ne trebuia Însă și avizul organelor de partid și a presei. Primul număr “Cercetări de Medicină Veterinară” s-a strecurat și fără aviz. La al doilea număr strategia noastră n-a mai ținut și revista și-a Încetat apariția. Am profitat de Împlinirea a 10 ani de la Înființarea facultății și deși sărbătorirea unor evenimente din viața societății era scoasă din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să nu se abată cu nimic de la litera legii. Aveam ca secretară pe doamna Agrigoroaie Aurelia, o funcționară veche, foarte organizată, În preajma pensionării (1974) și ca dactilografă, pe doamna Silitra Maria, pensionabilă În 1978, care nu scăpa niciodată ocazia să strecoare câte un regionalism moldav prin textele pe care i le dădeam pentru multiplicare. Ambele cunoșteau foarte bine legislația și miau fost de un real folos. Provenit dintr-o comună ardeleană cu populație majoritară săsească, Înzestrată În scurgerea vremurilor, cu un
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În țară.” Radu Palicica (Prof. dr., Timișoara) Un pas modest de reînnoire Dacă cercetarea științifică se desfășura cum se desfășura, În toate facultățile din țară, publicarea rezultatelor obținute era foarte anevoioasă. Rezultatele cercetării zăceau În sertare sau cel mult se strecurau În Anuarele instituțiilor științifice. Iașul beneficia În plus de revista Academiei de Științe Agricole și Silvice Cercetări Agronomice În Moldova. În 1968 am fost cooptat referent oficial al revistei, pentru lucrările de medicină veterinară și ulterior ca decan am fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
altfel o cameră, în orice oraș ar fi, îmi este de ajuns. Baudelaire scria că "cette vie est un hôpital où chaque malade est possédé du désir de changer de lit". Mă gîndesc că, dacă aș putea, eu m-aș strecura sub pat... Limba, fără discuție, este esențială pentru orice scriitor, iar datoria lui față de cultura națională se achită în rate cât de mici, cu condiția să nu fie monedă calpă Ai publicat aceeași carte, cu modificări de la ediție la ediție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spun cu sinceritate: da, am sentimentul că anumite versuri ar fi în măsură să modifice pe cineva sau pe altcineva, cu condiția ca persoanele acelea să fie pe aceeași lungime de undă cu mine. Le-ar modifica fiindcă s-ar strecura în mintea lor, poate le-ar face să fie, într-o împrejurare sau alta, mai smerite, sau mai răbdătoare, sau mai știutoare, sau mai curioase, sau mai cutezătoare, sau mai neliniștite. O întrebare relativ ușoară: Ai aflat până acum, totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a bibliotecilor, fără a refuza întâlnirea cu fiarele pădurii din marginea satului, nici de cele acoperite cu haine de pe ulițe, străzi, bulevarde. Și dacă tot mi-a reușit această substituire, de a mă naște ca dintr-o floare, m-am strecurat în lumea cea cuvântătoare, aici m-am conformat nu cu mare încântare, dar nici cu cerbicie la cele date omului. Și, strecurându-mă prin lume, m-am trezit că mut lumea cu mine, acolo unde eram eu, era și ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și dacă tot mi-a reușit această substituire, de a mă naște ca dintr-o floare, m-am strecurat în lumea cea cuvântătoare, aici m-am conformat nu cu mare încântare, dar nici cu cerbicie la cele date omului. Și, strecurându-mă prin lume, m-am trezit că mut lumea cu mine, acolo unde eram eu, era și ea, și de unde plecam, mă urma precum un cățel, care, când se gudură, când mușcă, dar nicicum nu mă părăsește. Am trecut prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
județ pus cu forța de revoluționari și am cerut Armatei (pe care am obligat-o să preia armamentul din sediul Securității vrâncene, arestându-i pe toți securiștii) să mă ajute să aflu dacă în noul consiliu revoluționar nu s-au strecurat turnători (se umplea în fiecare zi Piața Unirii din Focșani, unde era "Casa Albă", și se alegeau membrii acestui consiliu, propuși de populație). Atunci mi-au adus și dosarele mele de la Securitate, impresionante pe care am refuzat să mă uit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
umblat, să știi, că numa' de tinerețe am dat. Tinerețea-i șturlubatică! Bătrânețea nu-mi place! Prea-i sfătoasă! Viața mea de până acum nu are nimic spectaculos. După cum nici de acum mai încolo nu văd cum s-ar putea strecura/ ivi spectaculosul. Așadar am fost un copil normal, căruia îi plăcea să se joace, să facă sport (am cochetat cu fotbalul la echipa "Viitorul" Nănești!), îmi plăcea să citesc (dar astăzi în memoria copilăriei mele nu pot găsi cărți care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Pentru protejarea ei au Înrămat-o, deoarece fiecare pelerin căuta să ia câte o fărâmitură din stâncă. Pentru a Împiedica distrugerea au Înrămat-o protector. Acum este luminată cu instalație electrică. Se vede foarte bine prin sticlă. Mulți pelerini mai strecoară acatiste prin rama de protecție. Deși greu, dar se poate. Am Îngenuncheat și aici toți, părintele David ne-a citit o Sfântă Evanghelie, apoi toți neam rugat În taină, am aprins lumânări și am lăsat acatiste la preoții greci de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
este o lespede de piatră sprijinită pe un pilon. Dacă pui urechea se aud niște zgomote ca de lovituri de ciocan. Și aici, dedesubtul acestei mese, este o parte Încadrată În sticlă. Stânca este luminată electric. Pelerinii se Închină și strecoară acatiste sub geamul protector. Și catolicii și copții au altare În apropierea Sfântului Mormânt. Sub același acoperiș imens de mare sunt toate câte v-am povestit. Acestei biserici a Sfântului Mormânt al Domnului i se mai spune și a Învierii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acest râu sunt mulțime de peștișori colorați, care mai de care mai jucăuș. Intrăm În râu. Apa este caldă și plăcută. Peștișori vin și ne ciupesc de picioare, ne gâdilă. E atât de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd ca un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atât de frumos și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tu n-ai asemănare... Iubire nesfârșită La toți e dăruită! Să guste din Ea. Ea este Învierea E viața mea, și-a ta! Să ne grăbim cu toți Ca să gustăm din Ea! O rază de soare Prin geam s-a strecurat Să mângâie „Jertfa“ Fiului de Împărat! Aceasta e povestea Duminica la Biserică La noi În sat, Răchiți-Botoșani. Cuget-Cugetare 20.02.2006 Bunătate, imensă bunătate Mintea nu poate cuprinde Imensa bunătate Dragoste nemărginită Iubire nesfârșită... Acestei imense comori Numai minunatul Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]