9,829 matches
-
este o familie de jocuri din categoria de tablă de joc, numite uneori jocuri "de însămânțare", sau "socotește și capturează". Jocurile "mancala" joacă în multe țări africane același rol pe care îl are șahul în țările vestice sau jocul de Go în Asia de Est. Cele mai cunoscute jocuri
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
ci doar tipul, sau scopul jocurilor se numește așa. Acest cuvânt este folosit în Siria, Liban și Egipt, dar nu se aplică nici unui joc în mod consecvent. Printre cele mai timpurii dovezi ale existenței jocului sunt câteva fragmente dintr-o tablă de joc ceramică și mai multe bucăți de piatră cioplita găsite la Matară (în Eritrea) și Yeha (în Etiopia), datate de către arheologi între secolul 6 și 7 dCh. Datorită similarității unor aspecte din joc cu activitatea agricolă precum și lipsa necesității
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
în Bosnia cunoscut că Ban-Ban unde se mai joacă și azi. Jocurile de tip "mancala" au aceleași reguli generale. Jucătorii încep prin a amplasă un anumit număr de semințe, depinzând de care dintre variante este jucat, în fiecare dintre scobiturile tablei de joc. O mutare constă în luarea tuturor semințelor dintr-o adâncitura și plasarea lor câte una în fiecare dintre următoarele adâncituri ("însămânțare"), și capturarea semințelor funcție de situația de pe tablă de joc. Deși jocurile diferă mult în detalii, această linie
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
de care dintre variante este jucat, în fiecare dintre scobiturile tablei de joc. O mutare constă în luarea tuturor semințelor dintr-o adâncitura și plasarea lor câte una în fiecare dintre următoarele adâncituri ("însămânțare"), și capturarea semințelor funcție de situația de pe tablă de joc. Deși jocurile diferă mult în detalii, această linie generală este valabilă pentru toate. Echipamentul este de obicei o tablă din diferite materiale, cu o serie de adâncituri așezate de obicei pe două sau patru rânduri. Unele dintre jocuri
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
o adâncitura și plasarea lor câte una în fiecare dintre următoarele adâncituri ("însămânțare"), și capturarea semințelor funcție de situația de pe tablă de joc. Deși jocurile diferă mult în detalii, această linie generală este valabilă pentru toate. Echipamentul este de obicei o tablă din diferite materiale, cu o serie de adâncituri așezate de obicei pe două sau patru rânduri. Unele dintre jocuri se joacă mai frecvent folosind adîncituri săpate în pământ. Uneori la capetele tablei de joc există două adâncituri mai mari, numite
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
valabilă pentru toate. Echipamentul este de obicei o tablă din diferite materiale, cu o serie de adâncituri așezate de obicei pe două sau patru rânduri. Unele dintre jocuri se joacă mai frecvent folosind adîncituri săpate în pământ. Uneori la capetele tablei de joc există două adâncituri mai mari, numite "magazii", unde se stochează piesele. Piesele de joc pot fi semințe, boabe, pietre, scoici, sau orice obiecte de același fel care se așază și se transferă an adînciturile de pe tablă pe perioada
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
la capetele tablei de joc există două adâncituri mai mari, numite "magazii", unde se stochează piesele. Piesele de joc pot fi semințe, boabe, pietre, scoici, sau orice obiecte de același fel care se așază și se transferă an adînciturile de pe tablă pe perioada jocului. Configurația tablei de joc diferă între diferitele variații ale jocului. De exemplu Endodoi este jucat pe table de 2x6 la 2x10. Scopul jocului este de obicei capturarea a mai multor piese decât adversarul, deși uneori se încearcă
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
există două adâncituri mai mari, numite "magazii", unde se stochează piesele. Piesele de joc pot fi semințe, boabe, pietre, scoici, sau orice obiecte de același fel care se așază și se transferă an adînciturile de pe tablă pe perioada jocului. Configurația tablei de joc diferă între diferitele variații ale jocului. De exemplu Endodoi este jucat pe table de 2x6 la 2x10. Scopul jocului este de obicei capturarea a mai multor piese decât adversarul, deși uneori se încearcă a nu lăsa oponentului nici o
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
nu lăsa oponentului nici o posibilitate de mutare, sau de a avea partea ta goală înaintea adversarului. Modul de joc. Un jucător își începe turul prin alegerea unei adâncituri din care va lua piesele pe care le va ditribui (însămânța) de jur împrejurul tablei. Această alegere este deseori limitată la adânciturile de pe partea jucătorului, precum și la un număr minim de piese existente în respectiva adâncitura. În procesul cunoscut sub numele de 'însămânțare', toate piesele dintr-o adâncitura sunt distribuite câte una în următoarele adâncituri
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
alegere este deseori limitată la adânciturile de pe partea jucătorului, precum și la un număr minim de piese existente în respectiva adâncitura. În procesul cunoscut sub numele de 'însămânțare', toate piesele dintr-o adâncitura sunt distribuite câte una în următoarele adâncituri, de jur împrejurul tablei de joc. Această denumire a mutării, de 'însămânțare', este una pertinenta, deoarece nu numai că deseori piesele sunt chiar semințe, dar mutarea în sine reflectă procesul real al plantarii semințelor una cîte una în adâncituri în pământ. Dacă mutarea se
Mancala () [Corola-website/Science/323119_a_324448]
-
și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut acoperișul cu fronton spre apus, o schimbare întâlnită și la bisericile din Sârbenii de Jos și Sericu. Dintr-o fază ulterioară datează învelitoarea de tablă și lărgirea ferestrelor. Biserica din Drăcești are dimensiuni modeste, planimetrie neobișnuită și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai 2004 când dintr-o icoană a Maicii Domnului, veche de peste 300
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și alta în peretele sudic al
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
s-a început lucrul în anul 1897 și după 3 ani biserica a fost gata”". De-a lungul timpului au avut loc lucrări de reabilitare și reparație a edificiului religios. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Printre oficialitățile care au vizitat această biserică este de menționat Anca Boagiu, ministrul transporturilor. Ea se afla într-o vizită privată la o familie din zona Dărmănești și a participat la slujba de Înviere din noaptea de 23/24 aprilie
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
1861 și hirotonit în 1891, iar cantor fiind, din 1900, Meftodie Ionașcu (născut în 1871). Lucrări de reparație a bisericii s-au efectuat și în prima jumătate a secolului al XX-lea. În anul 1912 s-a acoperit biserica cu tablă. În anul 1934, s-a întărit cu beton temelia bisericii și au fost mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
pe ambele părți. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
fost donată credincioșilor ortodocși din satul învecinat Liuzi Humoreni (comuna Comănești). După aducerea ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și turnul-clopotniță au fost acoperite cu învelitoare din tablă de inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă acoperișul, crucile de pe turlele bisericii și ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ei acolo, i s-a schimbat hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 2010, biserica și turnul-clopotniță au fost acoperite cu învelitoare din tablă de inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă acoperișul, crucile de pe turlele bisericii și ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație de piatră. Pereții exteriori au fost tencuiți în perioada 1989-1991 cu praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
de confesiune evanghelică (luterană), dar exista și o minoritate romano-catolică. Coloniștii germani se ocupau cu exploatarea minereurilor. Aici a funcționat în trecut și o turnătorie (laminorul lui Manz) unde se produceau cuțite de plug, lopeți, târnăcoape, ceainice, variate tipuri de tablă și de oțel-balot și sârmă, iar ulterior au început să se confecționeze șine de cale ferată pentru liniile Lemberg-Cernăuți și Burdujeni-Iași. După darea în exploatarea a liniei ferate Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc (1888), în colonia germană Eisenau au sosit și italieni din
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Acest fronton din scânduri avea o fereastră îngustă și înaltă, cu marginea superioară rotunjită pentru a lumina corul bisericii. În continuarea laturii de vest a bisericii, deasupra corului se afla turnul bisericii, acesta fiind închis aproape în totalitate, învelit în tablă. Turnul bisericii era acoperit de un coif cu două porțiuni bine definite: prima, spre baza coifului mai plată, peste aceasta așezându-se cea de-a doua, mai lungă și mai zveltă. Construcția, ridicată după moda vremii, cu pereți înalți și
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
ca și înaintașii săi. Biserica a devenit astfel biserică parohială. Biserica a suferit mai multe reparații în decursul timpului. Astfel, turnul clopotniță a fost reparat în anul 1900, iar acoperișul de șindrilă a fost înlocuit în 1902 cu unul de tablă. Edificiul a fost avariat de cutremurul din 10 noiembrie 1940. Turnul clopotniță a fost refăcut în 1945, apoi în 1960 s-au făcut intervenții la fronton. Biserica a fost consolidată în anul 1988. Biserica adăpostește valoroase obiecte de cult, printre
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]