10,628 matches
-
principal de luptă a fost luată deoarece acest model era cel mai avansat tanc aflat la dispoziția forțelor terestre ale SUA. În plus, era mult mai eficientă o îmbunătățire a modelului M48 Patton decât proiectarea unui tanc de la zero. Noul tanc, denumit M60, urma să fie dotat cu un tun Royal Ordnance L7 (fabricat în SUA sub licență cu denumirea M68) de calibru 105 mm cu ejector de gaze, un motor diesel și un blindaj superior. Primul model era practic un
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
diesel și tun de 105 mm. Următorul model, M60A1, avea o turelă nouă, îmbunătățită și un blindaj mai gros. Varianta M60A2 era dotată cu un tun/lansator de rachete antitanc teleghidate de calibru 152 mm (similar cu cel montat pe tancul ușor M551 Sheridan), însă nu s-a dovedit a fi un vehicul de succes, fiind retras din uz în 1980. Majoritatea tancurilor din varianta M60A2 au fost transformate în M60A3, versiunea finală a tancului M60. M60A3 avea numeroase îmbunătățiri, precum
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
dotată cu un tun/lansator de rachete antitanc teleghidate de calibru 152 mm (similar cu cel montat pe tancul ușor M551 Sheridan), însă nu s-a dovedit a fi un vehicul de succes, fiind retras din uz în 1980. Majoritatea tancurilor din varianta M60A2 au fost transformate în M60A3, versiunea finală a tancului M60. M60A3 avea numeroase îmbunătățiri, precum un sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
mm (similar cu cel montat pe tancul ușor M551 Sheridan), însă nu s-a dovedit a fi un vehicul de succes, fiind retras din uz în 1980. Majoritatea tancurilor din varianta M60A2 au fost transformate în M60A3, versiunea finală a tancului M60. M60A3 avea numeroase îmbunătățiri, precum un sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1 Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
Majoritatea tancurilor din varianta M60A2 au fost transformate în M60A3, versiunea finală a tancului M60. M60A3 avea numeroase îmbunătățiri, precum un sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1 Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
varianta M60A2 au fost transformate în M60A3, versiunea finală a tancului M60. M60A3 avea numeroase îmbunătățiri, precum un sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1 Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion era considerat a fi superior modelului M60 la acest capitol. O altă problemă a fost legată de sistemul hidraulic de rotire a turelei. Uleiul
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion era considerat a fi superior modelului M60 la acest capitol. O altă problemă a fost legată de sistemul hidraulic de rotire a turelei. Uleiul folosit de acest sistem hidraulic lua
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion era considerat a fi superior modelului M60 la acest capitol. O altă problemă a fost legată de sistemul hidraulic de rotire a turelei. Uleiul folosit de acest sistem hidraulic lua foc când un proiectil perfora blindajul. Deși M60
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
O altă problemă a fost legată de sistemul hidraulic de rotire a turelei. Uleiul folosit de acest sistem hidraulic lua foc când un proiectil perfora blindajul. Deși M60 s-a dovedit a fi mai mult decât capabil în confruntările cu tancurile T-54/55, acest rezultat poate fi atribuit și instrucției superioare a tanchiștilor israelieni. Israelul are în dotare în prezent o variantă îmbunătățită a tancului M60, denumită Magach. În timpul Operațiunii "Furtună în Deșert", tancurile M60 americane s-au dovedit a
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
blindajul. Deși M60 s-a dovedit a fi mai mult decât capabil în confruntările cu tancurile T-54/55, acest rezultat poate fi atribuit și instrucției superioare a tanchiștilor israelieni. Israelul are în dotare în prezent o variantă îmbunătățită a tancului M60, denumită Magach. În timpul Operațiunii "Furtună în Deșert", tancurile M60 americane s-au dovedit a fi superioare tancurilor irakiene T-55, T-62 și T-72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
mult decât capabil în confruntările cu tancurile T-54/55, acest rezultat poate fi atribuit și instrucției superioare a tanchiștilor israelieni. Israelul are în dotare în prezent o variantă îmbunătățită a tancului M60, denumită Magach. În timpul Operațiunii "Furtună în Deșert", tancurile M60 americane s-au dovedit a fi superioare tancurilor irakiene T-55, T-62 și T-72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
55, acest rezultat poate fi atribuit și instrucției superioare a tanchiștilor israelieni. Israelul are în dotare în prezent o variantă îmbunătățită a tancului M60, denumită Magach. În timpul Operațiunii "Furtună în Deșert", tancurile M60 americane s-au dovedit a fi superioare tancurilor irakiene T-55, T-62 și T-72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
Deșert", tancurile M60 americane s-au dovedit a fi superioare tancurilor irakiene T-55, T-62 și T-72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest lucru s-a întamplat la distanță mică. Tancurile M60 au fost folosite în acest război de către infanteria marină americană, forțele terestre fiind echipate cu tancul M1 Abrams.
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
fi superioare tancurilor irakiene T-55, T-62 și T-72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest lucru s-a întamplat la distanță mică. Tancurile M60 au fost folosite în acest război de către infanteria marină americană, forțele terestre fiind echipate cu tancul M1 Abrams.
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
72. A existat chiar și un caz în care un proiectil APFSDS tras de un M60 a perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest lucru s-a întamplat la distanță mică. Tancurile M60 au fost folosite în acest război de către infanteria marină americană, forțele terestre fiind echipate cu tancul M1 Abrams.
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
perforat blindajul frontal al unui tanc T-72 și a ieșit prin spatele tancului, însă acest lucru s-a întamplat la distanță mică. Tancurile M60 au fost folosite în acest război de către infanteria marină americană, forțele terestre fiind echipate cu tancul M1 Abrams.
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
tunului unui vehicul blindat de luptă care împiedică întoarcerea gazelor toxice înapoi în compartimentul de luptă, prin culată, în momentul în care se încarcă un nou proiectil. Ejectoarele de fum sunt folosite de obicei la tunurile de calibru mare ale tancurilor și autotunurilor. Fără aceste dispozitive, în interiorul compartimentului de luptă intră noxe și alte reziduuri care apar după executarea tragerii. Acestea îngreunează respirația (prin scăderea nivelului de oxigen) și au un miros puternic, care poate da senzații de greață echipajului. Persoanelor
Ejector de gaze () [Corola-website/Science/321471_a_322800]
-
rezulte combustia în momentul în care intră în contact cu oxigen. Combustia din interiorul compartimentului de luptă se poate produce însă dacă ejectorul de gaze este slab proiectat, neîntreținut sau avariat. În prezent, ejectoarele de gaze sunt o caracteristică a tancurilor moderne. Primele tunuri care au avut ejectoare de gaze au fost modelul D-10 (instalat pe tancurile sovietice T-54/55) și Royal Ordnance L7 (instalat pe tancul britanic Centurion).
Ejector de gaze () [Corola-website/Science/321471_a_322800]
-
se poate produce însă dacă ejectorul de gaze este slab proiectat, neîntreținut sau avariat. În prezent, ejectoarele de gaze sunt o caracteristică a tancurilor moderne. Primele tunuri care au avut ejectoare de gaze au fost modelul D-10 (instalat pe tancurile sovietice T-54/55) și Royal Ordnance L7 (instalat pe tancul britanic Centurion).
Ejector de gaze () [Corola-website/Science/321471_a_322800]
-
neîntreținut sau avariat. În prezent, ejectoarele de gaze sunt o caracteristică a tancurilor moderne. Primele tunuri care au avut ejectoare de gaze au fost modelul D-10 (instalat pe tancurile sovietice T-54/55) și Royal Ordnance L7 (instalat pe tancul britanic Centurion).
Ejector de gaze () [Corola-website/Science/321471_a_322800]
-
aibă o politică neoficială de a nu fi primii care deschid focul. O unitate a Regimentului Antiaerian 306 al JNA (Armata Populară Iugoslavă), cu baza în Karlovac, Croația, trece granița slovenă la Metlika. Câteva ore mai târziu, o coloană de tancuri și transportoare blindate ale Brigăzii de Blindate nr.1 a JNA părăsește cazărmile din Vrhnika, în apropiere de capitala Sloveniei, Ljubljana, îndreptându-se către aeroportul Brnik. În după-amiaza zilei de 27 iunie, Forțele Slovene de Apărare a Teritoriului (STO) doboară
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]
-
de pe teritoriul Sloveniei. La Brnik, o unitate STO atacă trupele JNA care dețineau aeroportul, iar la Trzin au loc lupte, în decursul cărora patru soldați JNA și unul aparținând STO sunt uciși. Unitățile STO lansează atacuri și împotriva coloanelor de tancuri JNA de la Pesnica, Ormož și Koseze, lângă Ilirska Bistrica. O coloană de tancuri aparținând Brigăzii Mecanizate 32 a JNA, care avansa de la Varaždin, în Croația, este blocată la Ormož, lângă granița slovenă, găsindu-se în imposibilitatea de a străpunge baricadele
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]
-
aeroportul, iar la Trzin au loc lupte, în decursul cărora patru soldați JNA și unul aparținând STO sunt uciși. Unitățile STO lansează atacuri și împotriva coloanelor de tancuri JNA de la Pesnica, Ormož și Koseze, lângă Ilirska Bistrica. O coloană de tancuri aparținând Brigăzii Mecanizate 32 a JNA, care avansa de la Varaždin, în Croația, este blocată la Ormož, lângă granița slovenă, găsindu-se în imposibilitatea de a străpunge baricadele slovene. În pofida confuziei și a luptelor, JNA își îndeplinește majoritatea obiectivelor sale militare
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]
-
graniță a Sloveniei cu Croația. Cu toate acestea, multe dintre unitățile JNA erau prinse în poziții vulnerabile pe cuprinsul Sloveniei. În timpul nopții de 27/28 iunie, unitățile STO primesc ordinul de a lansa o ofensivă generală împotriva JNA. Coloana de tancuri JNA atacată în ziua anterioară la Pesnica este blocată de baricade improvizate din camioane la Štrihovec, la câțiva kilometri de granița cu Austria, fiind apoi atacată de trupele STO și poliția slovenă. Forțele Aeriene Federale organizează două atacuri la Štrihovec
Războiul de Zece Zile () [Corola-website/Science/316486_a_317815]