10,155 matches
-
Fourier este zero pentru toate valorile negative ale frecvenței. În acest caz, rata Nyquist pentru o formă de undă cu nicio frecvență ≥ B poate fi redusă la doar " B"(eșantioane complexe/sec), în loc de "2B" (eșantioane reale/sec). Aparent, forma de undă în bandă de bază echivalentă, formula 4, are de asemenea o rată Nyquist de "B", deoarece tot conținutul său de frecvență nenulă este preschimbat în intervalul [-, ). Deși eșantioanele cu valoare complexă pot fi obținute așa cum e descris mai sus, sunt mult
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
o rată Nyquist de "B", deoarece tot conținutul său de frecvență nenulă este preschimbat în intervalul [-, ). Deși eșantioanele cu valoare complexă pot fi obținute așa cum e descris mai sus, sunt mult mai comun create prin manipularea eșantioanelor unei forme de undă cu valoare reală. De exemplu, forma de undă în bandă de bază echivalentă poate fi creată fără computarea explicită a formula 1, prin procesarea secvenței de produs, formula 6, printr-un filtru trece jos-numeric a cărui frecvență de tăiere este B/2
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
său de frecvență nenulă este preschimbat în intervalul [-, ). Deși eșantioanele cu valoare complexă pot fi obținute așa cum e descris mai sus, sunt mult mai comun create prin manipularea eșantioanelor unei forme de undă cu valoare reală. De exemplu, forma de undă în bandă de bază echivalentă poate fi creată fără computarea explicită a formula 1, prin procesarea secvenței de produs, formula 6, printr-un filtru trece jos-numeric a cărui frecvență de tăiere este B/2. Computarea numai a fiecărui călălalt eșantion al secvenței
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
numai a fiecărui călălalt eșantion al secvenței extrapuse (de ieșire) reduce rata de eșantionare proporțional cu rata Nyquist redusă. Rezultatul este înjumătățirea eșantioanelor cu valore complexă față de numărul original de eșantioane reale. Nicio informație nu e pierdută, și forma de undă s(t) originală poate fi recuperată, dacă este necesar.
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
mod normal, activitatea electrică a creierului nu este sincronă. În cazul convulsiilor epileptice, din cauza unor probleme structurale sau funcționale la nivelul creierului, un grup de neuroni se descarcă într-un mod anormal, excesiv și sincronizat. Acest lucru duce la o undă de depolarizare, cunoscută sub numele de schimbare paroxistică depolarizatoare. În mod normal, după ce se descarcă, un neuron excitator devine rezistent la descărcare pentru o anumită perioadă de timp. Acest lucru se datorează parțial efectului neuronilor inhibitori, schimburilor electrice de la nivelul
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
mic, evitarea jocurilor video sau ochelarii de soare pot ajuta. Unii susțin că câinii ce prezic crizele de epilepsie, un fel de câini utilitari, pot prezice crizele. Dovezile în favoarea acestui lucru sunt însă slabe. Biofeedbackul condiționat de operant bazat pe undele EEG îi poate ajuta pe cei ce nu reacționează la medicație. Dar metodele psihologice nu ar trebui folosite în locul medicației. Medicina alternativă, inclusiv acupunctura, intervențiile psihologice, vitaminele, și yoga, nu sunt considerate dovezi fiabile în favoarea tratamentului epilepsiei. Utilizarea canabisului ca
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
în vitamina D pentru a-și satisface cerințele corporale. Vitamina D este produsă în piele atunci când 7-dehidrocolesterolul reacționează cu lumina ultravioletă UVB la lungimi de unde între 270-300 nm, cu sinteza de vârf care apare între 295-297 nm. Aceste lungimi de undă sunt prezente în lumina soarelui atunci când indicele luminii UV este mai mare decât 3. La această altitudine solară de zi cu zi în timpul anotimpurilor primăvara și vara, în regiunile temperate și rareori la cercurile arctice, vitamina D este produsă în
Vitamina D () [Corola-website/Science/320872_a_322201]
-
părți au negociat o împărțire pașnică Palestinei între cele două tabere și că inițial ele s-au angajat să se supună rezoluției ONU. John Baggot Glubb, comandantul Legiunii Arabe, a scris că ministrul de externe britanic Ernest Bevin a dat undă verde Legiunii Arabe să ocupe teritoriul alocat statului arab. Premierul Transiordaniei a explicat că Abdullah a primit sute de petiții din partea liderilor palestinieni prin care aceștia cereau protecție după retragerea forțelor britanice. Eugene Rogan afirmă că aceste petiții ale locuitorilor
Transiordania () [Corola-website/Science/320936_a_322265]
-
verde. În loc de suprapunerea a două teste stereoscopice se pot suprapune două desene diferit colorate (aceleași desene realizate cu puncte multiple). Se utilizează sticlă roșie ușor pe un ochi și verde pe celălalt. Cele 2 culori diferite (cele două lungimi de undă diferite) separă câmpurile și figurile vor apărea tridimensionale. Pentru culoarea desenului văzut prin aceeași culoare a lentilei, variațiile de strălucire trec neobservate, dar pentru culoare complementară, umbrele devin mai întunecate și se accentueză părțile mai clare. Un efect asemănător se
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
accentueză părțile mai clare. Un efect asemănător se obține și la utilizarea filtrelor polarizate diferit pentru cei 2 ochi, ca în testele cu animale sau figuri geometrice (Titmus). Pentru aceste tipuri de teste distanța de examinare este 40-45 mm. Aceste unde și teste nu necesită ochelari; se poate varia distanța de observare și realiza astfel efectul. Nou născutul are o acuitate vizuală (AV) slabă și nu are vedere binoculară. Aceasta din cauză că macula nu e complet dezvoltată și nu se percep detalii
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
denumirea de serie armonică (un caz particular al celui descris în matematică). Obținerea de armonice se explică prin formarea de unde staționare de-a lungul oscilatorului. Pornind din punctul în care acesta a fost acționat, propagarea în ambele sensuri și reflectarea undelor determină apariția de puncte ce împart lungimea oscilatorului în fracțiuni egale. Astfel, armonicul cu numărul n va avea de n ori frecvența armonicului fundamental și se va produce în punctele care împart lungimea în n segmente congruente. Fiecare sunet armonic
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
În mecanica cuantică, decoerența cuantică este mecanismul prin care sistemele cuantice interacționează cu mediul înconjurător căpătând caracteristici probabilistice suplimentare. Decoerența cuantică generează "aparența" colapsului funcției de undă și justifică cadrul și modul de dezvoltare al fizicii clasice ca pe o aproximare acceptabilă. Decoerența apare atunci când un sistem interacționează cu mediul său într-un mod termodinamic ireversibil. Aceasta împiedică diferitele elemente din superpoziția cuantică a funcției de undă
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
undă și justifică cadrul și modul de dezvoltare al fizicii clasice ca pe o aproximare acceptabilă. Decoerența apare atunci când un sistem interacționează cu mediul său într-un mod termodinamic ireversibil. Aceasta împiedică diferitele elemente din superpoziția cuantică a funcției de undă a sistemului plus a mediului să interfereze unele cu altele. Decoerența a fost subiectul cercetării active în ultimele două decade. Decoerența poate fi văzută ca o pierdere de informație dintr-un sistem către mediul său (deseori modelat ca și o
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
ireversibilă. Precum oricare altă cuplare, legătura cuantică este generată între sistem și mediu. O stare cuantică este o superpoziție a altor stări cuantice, de exemplu, stările spinului unui electron. În interpretarea Copenhaga, superpoziția stărilor a fost descrisă de funcția de undă și colapsul funcției de undă a primit numele de decoerență. Azi, decoerența studiază corelațiile cuantice dintre stările unui sistem cuantic și mediul său. Dar sensul original a rămas, decoerența referindu-se la faptul că stările cuantice nu produc doar o
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
legătura cuantică este generată între sistem și mediu. O stare cuantică este o superpoziție a altor stări cuantice, de exemplu, stările spinului unui electron. În interpretarea Copenhaga, superpoziția stărilor a fost descrisă de funcția de undă și colapsul funcției de undă a primit numele de decoerență. Azi, decoerența studiază corelațiile cuantice dintre stările unui sistem cuantic și mediul său. Dar sensul original a rămas, decoerența referindu-se la faptul că stările cuantice nu produc doar o singură realitate macroscopică. Decoerența nu
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
Azi, decoerența studiază corelațiile cuantice dintre stările unui sistem cuantic și mediul său. Dar sensul original a rămas, decoerența referindu-se la faptul că stările cuantice nu produc doar o singură realitate macroscopică. Decoerența nu generează "propiu-zis" colapsul funcției de undă. Doar furnizează o explicație pentru acest "aparent" colaps. Natura cuantică a sistemului pur și simplu "se scurge" în mediul din jur. O superpoziție totală a funcției de undă universale este posibilă, dar sensul său rămâne un țel pentru interpretările mecanicii
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
doar o singură realitate macroscopică. Decoerența nu generează "propiu-zis" colapsul funcției de undă. Doar furnizează o explicație pentru acest "aparent" colaps. Natura cuantică a sistemului pur și simplu "se scurge" în mediul din jur. O superpoziție totală a funcției de undă universale este posibilă, dar sensul său rămâne un țel pentru interpretările mecanicii cuantice. Decoerența reprezintă o problemă majoră în calea realizării practice a calculatoarelor cuantice, de vreme ce acestea se bazează din greu pe evoluția neperturbată a stărilor cuantice coerente. Decoerența nu
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
Dirac arată cum decoerența distruge efectele de interferență și "natura cuantică" a sistemelor. Apoi, este prezentat modelul matricei densităților pentru o mai bună înțelegere. Un sistem de "N" particule poate fi reprezentat în mecanica cuantică ne-relativistă de către o funcție de undă, formula 1. Asta se aseamănă cu clasicul spațiu de fază. Un spațiu de fază clasic conține o funcție cu valori reale în 6N dimensiuni (fiecare particulă contribuind cu 3 coordonate spațiale și 3 momente). Spațiul de fază "cuantic" al nostru în
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
din spațiul lor Hilbert) în spațiul fazic. Când un sistem se cuplează la un mediu extern, dimensionalitatea și implicit "volumul" disponibil, adică vectorul de stare combinat cresc enorm. Fiecare grad de libertate al mediului contribuie cu o extra-dimensiune. Funcția de undă originală a sistemului poate fi extinsă în mod arbitrar ca o sumă de elemente într-o superpoziție cuantică. Fiecare extindere corespunde unei proiecții a vectorului undei într-o nouă direcție. Direcțiile pot fi alese aleator. Avem deci libertatea să alegem
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
cresc enorm. Fiecare grad de libertate al mediului contribuie cu o extra-dimensiune. Funcția de undă originală a sistemului poate fi extinsă în mod arbitrar ca o sumă de elemente într-o superpoziție cuantică. Fiecare extindere corespunde unei proiecții a vectorului undei într-o nouă direcție. Direcțiile pot fi alese aleator. Avem deci libertatea să alegem acele extinderi în care elementele rezultante interacționează cu mediul într-o manieră specifică elementului. Asemenea elemente vor fi—cu o probabilitate copleșitoare—rapid separate unele de
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
fie suficient de mare pentru a fi observat de oameni. El trebuie să posede un foarte mare număr de grade de libertate ascunse. Ca efect, interacțiunile pot fi considerate ca fiind măsurări cuantice. Ca rezultat al unei interacțiuni, funcția de undă a sistemului și aparatul de măsură devin legate cuantic unul de celălalt. Decoerența are loc când porțiuni diferite ale funcției de undă a sistemului devin legate cuantic în moduri diferite cu aparatul de măsură. Pentru ca două elemente eisenselectate ale stării
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
ascunse. Ca efect, interacțiunile pot fi considerate ca fiind măsurări cuantice. Ca rezultat al unei interacțiuni, funcția de undă a sistemului și aparatul de măsură devin legate cuantic unul de celălalt. Decoerența are loc când porțiuni diferite ale funcției de undă a sistemului devin legate cuantic în moduri diferite cu aparatul de măsură. Pentru ca două elemente eisenselectate ale stării sistemului legat cuantic să interfereze, atât sistemul original cât și măsurarea, în ambele elemente ale dispozitivului trebuie să se suprapună semnificativ, în
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
consecință, sistemul se comportă mai degrabă ca un ansamblu statistic de elemente diferite decât ca o superpiziție cuantică coerentă a lor. Din perspectiva fiecărei componente a aparatului de măsură, sistemul pare să fi suferit un colaps ireversibil al funcției de undă într-o stare cu o valoare precisă a atributelor măsurate, relativ la fiecare componentă în parte.
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
de 17 km, cu diferență de nivel de 1200 m. În afară de aceste probleme, nu există șosele de acces, spre Poarta de Fier. În cea mai mare parte a defileului nu se poate utiliza telefonul mobil, pereții de piatră nepermițând recepția undelor. Numai în satul părăsit Samaria, care este situat la mijlocul traseului, există legătură telefonică și un loc de aterizare pentru elicopter. Cheile se pot vizita numai între datele de 1 mai și 31 octombrie putându-se intra între orele 06:00
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
interacțiunile de respingere neutron-neutron la nivel micro (intermediate de forța nucleară tare), precum și de presiunea de degenerare a neutronilor, la o densitate comparabilă cu cea a unui nucleu atomic. Odată prăbușirea oprită, materia care cade spre miez ricoșează, producând o undă de șoc ce se propagă spre exterior. Energia acestui șoc disociază elementele grele din miez. Aceasta reduce energia șocului, care poate bloca explozia în partea exterioară a miezului. În faza de prăbușire, miezul are o denistate și o energie atât
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]