9,893 matches
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36 țigani, 20 ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica Greco-Catolică Ruteană din România și-a încetat existența. După Revoluția din decembrie 1989, Parohia greco-catolică ucraineană "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
din Câmpulung Moldovenesc a fost reînființată la 19 februarie 1995. Prima slujbă religioasă din filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2 septembrie 1954, în urma unui
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. După incendierea bisericii parohiale, fosta biserică greco-catolică din Vatra Dornei a fost redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură rostit
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură rostit cu acel prilej episcopul a afirmat următoarele: "„Am sfințit multe lăcașuri de închinare, însă o asemenea atmosferă ca la Vatra Dornei nu am întâlnit - lume multă adunată, costume naționale alese, oameni chipeși, ceea ce denotă că sunt urmași vrednici a lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei și al Bucovinei”". Slujbele reliogioase de la Biserica "Sf. Ilie" au fost celebrate până în 1991, prin
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
2000-2009, a fost efectuată o nouă serie de lucrări de reparații și modernizare care au constat în: Lucrările de modernizare a acestui lăcaș de cult s-au efectuat cu sprijinul ing. Ioan Moraru (primar al localității) și al Consiliului Local Vatra Dornei, precum și a fostului consiliu condus de ing. Constantin Huțanu. Printre cei care au contribuit la renovarea bisericii se află familiile următoare: Tărniceru Petru și Camelia, Chiforescu Stelian și Doina, Iordache Gavril și Gheorghina Geta, Crăciunescu Ilie și Floarea, Alupei
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
anul 1936 se specifica că în Câmpulung Moldovenesc locuiau aproximativ 400 de credincioși greco-catolici. Parohia "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc avea la acel moment două filiale: Rușii Moldoviței (azi Moldovița) - cu Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din 1914 și Vatra Dornei - cu Biserica "Schimbarea la Față" din 1908. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
reînființată la 19 februarie 1995, avându-l ca paroh pe pr. Ilie Veneciuc. După reînființarea parohiei greco-catolice ucrainene, un număr de 30 de familii au revenit la acest cult. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. În plus, preotul romano-catolic Francisc Simon a acceptat să-l găzduiască
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
este o gară de cale ferată construită în anul 1910 în orașul Vatra Dornei (azi în județul Suceava al României). Ea se află pe strada Dornelor nr. 7. a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . În anul 1888 a fost pusă în funcțiune Calea
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
și a sprijinit silvicultura și industria de prelucrare a lemnului. La 23 octombrie 1899, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen concesiunea pentru prelungirea traseului de cale ferată de la Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung") în orașul balnear Vatra Dornei (anterior "Dorna Watra"). Termenul de construcție a fost estimat la un an și jumătate pentru tronsonul până la Valea Putnei (anterior "Valeputna") și trei ani și jumătate până la Vatra Dornei. Această concesiune prevedea construirea unei ramificații de la Pojorâta (anterior "Pożoritta
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
de cale ferată de la Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung") în orașul balnear Vatra Dornei (anterior "Dorna Watra"). Termenul de construcție a fost estimat la un an și jumătate pentru tronsonul până la Valea Putnei (anterior "Valeputna") și trei ani și jumătate până la Vatra Dornei. Această concesiune prevedea construirea unei ramificații de la Pojorâta (anterior "Pożoritta") spre Fundu Moldovei (anterior "Louisenthal"), care trebuia să realizeze o legătură cu minele locale de acolo. Concesiunea trebuia să se aplice până la 4 iunie 1973. Ambele tronsoane au fost
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
legătură cu minele locale de acolo. Concesiunea trebuia să se aplice până la 4 iunie 1973. Ambele tronsoane au fost deschise traficului înainte de termen: tronsonul de la Câmpulung Moldovenesc la Valea Putnei la 9 ianuarie 1901 și cel de la Valea Putnei la Vatra Dornei la 29 octombrie 1902 (în acest ultim caz, trebuia să fie construit un tunel lung de 1647 m). Odată cu linia ferată s-a construit și Gara Vatra Dornei, care a fost inaugurată în anul 1902. Pentru turiștii care soseau
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
Valea Putnei la 9 ianuarie 1901 și cel de la Valea Putnei la Vatra Dornei la 29 octombrie 1902 (în acest ultim caz, trebuia să fie construit un tunel lung de 1647 m). Odată cu linia ferată s-a construit și Gara Vatra Dornei, care a fost inaugurată în anul 1902. Pentru turiștii care soseau în stațiune, la băi, pe malul stâng al râului Dorna s-a construit în anul 1910 și Gara Vatra Dornei Băi, aceasta fiind mai aproape de stabilimentele balneare ale
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
m). Odată cu linia ferată s-a construit și Gara Vatra Dornei, care a fost inaugurată în anul 1902. Pentru turiștii care soseau în stațiune, la băi, pe malul stâng al râului Dorna s-a construit în anul 1910 și Gara Vatra Dornei Băi, aceasta fiind mai aproape de stabilimentele balneare ale stațiunii. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR.
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Câmpulung au beneficiat de unele privilegii economice. Legile antisemite elaborate la Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Viena au restrâns dreptul de așezare a evreilor în acele localități. În anul 1803 au fost deportați 6 evrei care nu lucrau în agricultură. Puținii evrei care locuiau la Vatra Dornei aveau aceeași soartă cu a celorlalți evrei bucovineni. Orașul Vatra Dornei a început să se dezvolte după descoperirea aici a izvoarelor de apă minerală și a devenit o importantă stațiune balneară. În secolul al XIX-lea a avut loc o dezvoltare a comerțului în zona Dornelor, care se afla la
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]