9,879 matches
-
a putut da impresia că au existat perioade ori momente când s-au produs masive goluri de populație în unele zone, în speță a noastră. Desigur, considerăm noi, împrejurări istorice nefericite au impus de multe ori o părăsire temporară a vetrelor din locurile deschise și expuse pericolelor, determinând refugierea oamenilor cu avutul lor în pădurile mari (numeroase documente și izvoare narative consemnează fenomenul), dar, imediat ce pericolul trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori o părăsire temporară a vetrelor din locurile deschise și expuse pericolelor, determinând refugierea oamenilor cu avutul lor în pădurile mari (numeroase documente și izvoare narative consemnează fenomenul), dar, imediat ce pericolul trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un caz nu se pretează la o singură moșie sau cu scopul de a “forma din ele un singur tot“, ci doar să restabilească, în caz de acaparări ori strămutări ale hotarelor inițiale, numărul și mărimea de la început a siliștilor (vetrele de sat), și a moșiilor aferente lor, a dreptului de stăpânire pe granițe separate; -cere respectarea regulii analogiilor, adică a păstrării proporțiilor cuvenite în raport de mărimea inițială și numărul siliștilor; -pretinde că, la stabilirea analogiilor, „trebuie bine cercetat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al numelor Umbrar sau Umbrea în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi existat, o dată cu dispariția lor, a persoanelor cu asemenea nume. 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit Față de cele arătate mai sus, adevărul este cu totul altul și anume că satul își are începuturile, potrivit surselor informative de natură arheologică, lingvistică, juridică, de structură teritorială etc., cu mult timp înainte de perioada ștefaniană, de care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înainte de perioada ștefaniană, de care se leagă tradiția, și cuprindea ca suprafață de moșie o arie cu mult mai întinsă decât aceea la care au redus-o și pe care au presupus-o creatorii legendei. Doar specificul, constând în dispersarea vetrelor comunității, se confirmă prin faptul că, pe cuprinsul hotarelor moșiei și obștii Umbrăreștilor, se documentează existența în Evul Mediu a mai multor vetre de locuit cu nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care au redus-o și pe care au presupus-o creatorii legendei. Doar specificul, constând în dispersarea vetrelor comunității, se confirmă prin faptul că, pe cuprinsul hotarelor moșiei și obștii Umbrăreștilor, se documentează existența în Evul Mediu a mai multor vetre de locuit cu nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a mai multor vetre de locuit cu nume diferite, pentru fiecare în parte, spre a se deosebi între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau, după numele de obârșie, de început, adică Umbrărești. Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate ușor constata, la distanțe mari între ele, fiind altceva decât cunoscutele cuturi medievale. Numele satului Condrea apare scris prima dată în catagrafia întocmită din ordinile autorităților rusești în anul 1774, înscrierea nominală a locuitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fuseseră trasate din vremuri imemoriale. Este acesta un aspect prin care se particularizează obștea Umbrăreștilor de alte sate vechi din împrejurimi precum Buceștii, Lieștii, Cudalbii, Corodul etc., sate care au fost și au rămas cu casele grupate pe o singură vatră, compactă teritorial, și care se va extinde pe măsura dezvoltării economice și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și au rămas cu casele grupate pe o singură vatră, compactă teritorial, și care se va extinde pe măsura dezvoltării economice și creșterii demografice în aceeași arie locuibilă. Se poate face o comparație și cu Nicoreștii, așezare cu mai multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe vetre de locuit, dar nominalizate și individualizate în documente ca având fiecare hotare proprii, cum ar fi: Sârbii, Ionășăștii, Sclipoteștii, Fântâni, Coasta Lupei. Mai important este un alt aspect, specific așezării noastre: într-o anumită epocă au existat două vetre de sat consemnate cu același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă, realizată în anul 1835, le menționează distinct. De altfel, unul din cele două sate este cel care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce partea sudică rămâne obște devălmaș-răzeșească, cuprinzând în hotarele sale și comunitățile numite Condrea, Salcia, Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce partea sudică rămâne obște devălmaș-răzeșească, cuprinzând în hotarele sale și comunitățile numite Condrea, Salcia, Slobozia-Torcești (Cătunașii), care a fost consemnată documentar multă vreme doar cu numele de „Umbrăreștii-răzeși, partea din gios”. Din 1704 sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
consultate nu explică concret și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar al străvechii obști teritoriale a Umbrăreștilor se documentează arheologic și în scris existența în trecut a cinci biserici situate în următoarele puncte și vetre de sat: -la Siliștea, lângă actuala biserică, este încă vizibilă temelia alteia anterioare, cum am mai arătat deja; -la Tămășeni, pe locul zis Dealul Bisericii se găsesc îngropate la aproximativ 0,60 - 0,80 m vestigii de la fosta biserică, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Slobozia, biserica actuală suprapune o temelie a unei construcții de cult anterioare; - la Condrea, unde se află acum biserica, a fost, înaintea celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn și paiantă; - pe vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multiple rămășițe ale trecutului și multipli germeni ai unei societăți care se naște”. H. H. Stahl Așa cum am mai arătat, atât numele, cât și configurația vechii așezări, în structura sa teritorială, se constituie în dovezi ce atestă realități străvechi pe vatra și hotarul numite Umbrărești, în ciuda faptului că menționarea scrisă a satului apare destul de târziu. Întâlnim un sat cu numele Umbrărești într-un succint text, extras dintr-un act datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga, și care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apoi obște teritorială, cu hotare stabilite și definite în acte prin stereotipul „pe unde din vechi au trăit”, evoluând, în continuare, spre forme noi prin dezagregarea treptată a obștii inițiale în grupuri care, nemaiavând condiții optime de extindere în vechea vatră, „au roit” și au creat vetre noi în cuprinsul aceluiași hotar, pentru că interese social-economice și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și definite în acte prin stereotipul „pe unde din vechi au trăit”, evoluând, în continuare, spre forme noi prin dezagregarea treptată a obștii inițiale în grupuri care, nemaiavând condiții optime de extindere în vechea vatră, „au roit” și au creat vetre noi în cuprinsul aceluiași hotar, pentru că interese social-economice și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat-o autorului nu a precizat originea acestei monede, dar el avea peste o sută de exemplare din tezaurul respectiv; -un alt tezaur, format exclusiv din monede turcești, aliaj cupru-argint, a fost descoperit de către locuitorul Ion V. Dănăilă (Scânteie) pe vatra unei case vechi, demolată imediat după primul război mondial. Nu se cunosc amănunte legate de descoperire, numărul de monede. De la descendenții descoperitorului (nepoți), autorul a recuperat 47 piese, de patru tipuri și mărimi, dar toate din același aliaj metalic. Prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru a constata că hotarul de vest al satului și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere limitele prezentate de noi mai înainte, se pare că hotarele obștii umbrăreștene ar fi în concordanță cu informația păstrată de tradiție, dar care, în mod obligatoriu, trebuie raportată numai la obștile sătești cu multă vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors, reprezentând cele două lungimi ale moșiei, adăugând lățimea capetelor, plus coturile și meandrele inerente unui asemenea parcurs, s-ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată din „locuri domnești”, cum constatăm pe bază de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat cereale; pășune și fâneață pentru creșterea animalelor; baltă și poieni (devenite între timp locuri arabile); vaduri de mori și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]