101,403 matches
-
limba română se folosesc mai multe nume: Începând cu Conciliul Vatican II, Biserica Catolică preferă sintagma "sacramentum reconciliationis" (lat. "sacramentul împăcării"). În Bisericile Ortodoxe, Catolice, vechi orientale, pocăința e una din cele șapte taine, făcând parte, dimpreună cu maslul, din grupa tainelor de vindecare. În Bisericile lutherane nordice, e una din cele trei taine, dimpreună cu botezul și euharistia. Anglicanii din mișcarea High Church consideră pocăința drept una din tainele mici, câtă vreme botezul și euharistia sunt tainele mari. Dimpotrivă, anglicanii
Spovedanie () [Corola-website/Science/302095_a_303424]
-
practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri informative și genuri comentative. Genurile informative au, ca principală sarcină, difuzarea informației din cele mai diverse domenii de activitate (culturală, politică, economică, socială etc.). Încă de la primele ziare apărute în lume, genurile informative au ocupat spații largi. Această tendință
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
manifestările dependenței fizice este sindromul de abstinență (apare la morfinomani, care ajung la un moment dat să nu mai ia drogul din cauza dependenței psihice, ci pentru a evita manifestările acestui sindrom de abstinență). Sindromul de abstinență este caracteristic pentru fiecare grupă de medicament în parte însă manifestările sale au cea mai mare amploare în cazul morfinei, opioidelor, alcoolismului. Majoritatea simptomelor corespund unor efecte inverse decît cele provocate de substanța dependentă - convulsii în cazul abstinenței la alcool (care ridică pragul la convulsii
Dependență de substanțe psihotrope () [Corola-website/Science/302092_a_303421]
-
Haga ca succesor al Confederației Partidelor Socialiste a Comunității Europene. Președintele actual al partidului este Poul Nyrup Rasmussen, fostul prim-ministru al Danemarcei. PSE-ul este al doilea cel mai mare partid din Parlamentul European, cu 201 de membri. Președintele grupei socialiste parlamentare este social-democratul german Martin Schulz. Din iulie 2004 până în ianuarie 2007, președintele Parlamentului European a fost socialistul spaniol Josep Borrell. Șapte miniștri ai Comisiei Europene sunt reprezentanți ai PSE: Vicepreședintele Günter Verheugen (SPD), Vicepreședintele Margot Wallström (SAP), comisarul
Partidul Socialiștilor Europeni () [Corola-website/Science/302111_a_303440]
-
față de glucoză prin modul de legare a atomilor. Astfel, glucoza are o singură grupare de alcool primar (în imagine, la carbonul cu numărul 6), pe când fructoza are două grupări de alcool primar. Glucoza conține șase atomi de carbon și o grupă carbonil (specifică aldehidelor) și este numită uneori aldohexoză. În natură, în unele plante, glucoza există sub formă de structură aciclică; în altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
o grupă carbonil (specifică aldehidelor) și este numită uneori aldohexoză. În natură, în unele plante, glucoza există sub formă de structură aciclică; în altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil și grupele hidroxil de la carbonii cu cifrele 4 și 5. Aceste interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
specifică aldehidelor) și este numită uneori aldohexoză. În natură, în unele plante, glucoza există sub formă de structură aciclică; în altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil și grupele hidroxil de la carbonii cu cifrele 4 și 5. Aceste interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
de structură aciclică; în altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil și grupele hidroxil de la carbonii cu cifrele 4 și 5. Aceste interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă. La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grupă carbonil o nouă grupare hidroxil, care
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
altele, ea poate fi găsită sub formă ciclică. Teoretic, structura ciclică a glucozei apare în urma interacțiunii dintre grupa carbonil și grupele hidroxil de la carbonii cu cifrele 4 și 5. Aceste interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă. La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grupă carbonil o nouă grupare hidroxil, care se numește hidroxil glicozidic
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
interacțiuni sunt reacții de adiție a grupelor hidroxil amintite la grupa carbonil. În soluție apoasă, cele două forme se află în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă. La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grupă carbonil o nouă grupare hidroxil, care se numește hidroxil glicozidic și care are o reactivitate mai mare decât celelalte grupe hidroxil din moleculă. În acest caz, numerotarea carbonilor începe de la primul carbon de după oxigenul din ciclu, în sens orar. Glucoza
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
în echilibru, și la un pH 7, forma ciclică este predominantă. La formarea structurii ciclice a glucozei, apare la fosta grupă carbonil o nouă grupare hidroxil, care se numește hidroxil glicozidic și care are o reactivitate mai mare decât celelalte grupe hidroxil din moleculă. În acest caz, numerotarea carbonilor începe de la primul carbon de după oxigenul din ciclu, în sens orar. Glucoza are patru centre optice, deci teoretic glucoza poate avea 16 stereoizomeri optici. Doar șapte dintre aceștia sunt găsiți în natură
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
asimetric la carbonul 1 (numit "carbonul anomeric") este creat când glucoza trece în forma ciclică și se formează două structuri inelare, numite anomeri (un caz particular de izomeri) — α-glucoza și β-glucoza. α glucoza este acea structură a glucozei în care grupele hidroxil de la carbonii cu numerele 1 și 4 se află de aceeași parte a planului ciclului hexagonal, iar β glucoza este structura în care cei doi hidroxili se află de părți diferite ale planului. Formele α și β pot trece
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
susținut faptul că tipul de interacțiune dintre membrii grupului s-a schimbat. În primul rând, se accentuează diferența față de restul primatelor - spre deosebire de acestea, care își schimbă locul de tabără în fiecare seară, taberele și așezările umane, chiar și în cazul grupelor umane cu un grad ridicat de mobilitate, au o persistență mai lungă în timp. Apoi, durata de activitate în fiecare zi este mult crescută, la fel ca și capacitatea omului de a ocupa noi spații geografice și de a utiliza
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
nicotină se utilizează testul Fagerstrom; testul are avantajul că arată o corelare exactă între răspunsurile testului și determinările de cotinină plasmatică și urinară. Se disting trei tipuri de dependență de nicotină: Prin combinarea celor 3 tipuri de dependență rezultă trei grupe de fumători: Dependența de nicotină trebuie tratată ca o boală cronică, foarte mulți pacienți eșuează de la prima tentativă de dezobișnuință, trecând prin perioade de recădere și de remisie. Pentru a explica dependența de nicotină trebuie avut în vedere foarte mulți
Nicotină () [Corola-website/Science/302141_a_303470]
-
Acizii carboxilici (compuși carboxilici) sunt acizi organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil (-COOH), formată din un atom de carbon legat dublu de un atom de oxigen și legat simplu de o grupă hidroxil (-OH), scrisă de obicei ca -COOH. Formula generală a unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v. imaginea
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
Acizii carboxilici (compuși carboxilici) sunt acizi organici care conțin în molecula lor o grupă funcțională carboxil (-COOH), formată din un atom de carbon legat dublu de un atom de oxigen și legat simplu de o grupă hidroxil (-OH), scrisă de obicei ca -COOH. Formula generală a unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v. imaginea din dreapta). Grupele carboxil sunt slab acide și sunt constituenți caracteristici pentru acizii carboxilici. Sunt prezente în majoritatea acizilor organici, ceaa ce îi
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
carboxil (-COOH), formată din un atom de carbon legat dublu de un atom de oxigen și legat simplu de o grupă hidroxil (-OH), scrisă de obicei ca -COOH. Formula generală a unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v. imaginea din dreapta). Grupele carboxil sunt slab acide și sunt constituenți caracteristici pentru acizii carboxilici. Sunt prezente în majoritatea acizilor organici, ceaa ce îi face biodegradabili. Reacția de adiție a grupei carboxil la un compus se numește reacție de carboxilare; reacția de îndepărtare a
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
-COOH. Formula generală a unui acid carboxilic este, deci, R-COOH (v. imaginea din dreapta). Grupele carboxil sunt slab acide și sunt constituenți caracteristici pentru acizii carboxilici. Sunt prezente în majoritatea acizilor organici, ceaa ce îi face biodegradabili. Reacția de adiție a grupei carboxil la un compus se numește reacție de carboxilare; reacția de îndepărtare a grupei dintr-un compus se numește decarboxilare. Enzimele care catalizează aceste reacții se numesc carboxilaze (CE 6.4.1) și, respectiv, decarboxilaze (CE 4.1.1). Lungimea
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
carboxil sunt slab acide și sunt constituenți caracteristici pentru acizii carboxilici. Sunt prezente în majoritatea acizilor organici, ceaa ce îi face biodegradabili. Reacția de adiție a grupei carboxil la un compus se numește reacție de carboxilare; reacția de îndepărtare a grupei dintr-un compus se numește decarboxilare. Enzimele care catalizează aceste reacții se numesc carboxilaze (CE 6.4.1) și, respectiv, decarboxilaze (CE 4.1.1). Lungimea legăturii duble C=O din grupa carboxil poate fi calculată prin spectroscopie. Aceștia se
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
numește reacție de carboxilare; reacția de îndepărtare a grupei dintr-un compus se numește decarboxilare. Enzimele care catalizează aceste reacții se numesc carboxilaze (CE 6.4.1) și, respectiv, decarboxilaze (CE 4.1.1). Lungimea legăturii duble C=O din grupa carboxil poate fi calculată prin spectroscopie. Aceștia se denumesc prin prefixarea cu termenul acid și adăugând sufixul „oic“ la numele hidrocarburii corespunzătoare. Există, de asemenea, și denumiri uzuale ale acizilor. Formula generala a acizilor monocarboxilici saturati este: CnH2nO2. Toți acizii
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
Produsul de reacție de mai sus este descompus termic mai departe, având acum două posibilități. formula 38; formula 39 ; formula 40 formula 41 Derivații funcționali ai acizilor rezultă prin eliminarea unei molecule de apă dintre un H ionizabil (care apare ca proton) și o grupă -OH în cadrul aceleeași molecule sau dintre molecule diferite. Cei mai importanți derivați sunt:
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
și menținerea funcțiilor celulare unui organism și transferă mai departe trăsăturile descendenților. Toate organismele posedă gene pentru diferite trăsături biologice, unele fiind evidente de la început, cum ar fi culoare ochilor, numărul membrelor, și altele nefiind evindente imediat, cum ar fi grupa sanguină, riscul crescut pentru anumite boli sau multitudinea proceselor biochimice din celule. Cuvântul "genă", inventat în 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, "genos", română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica
Genă () [Corola-website/Science/302179_a_303508]
-
Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit pentru a caracteriza sângele unui individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe suprafața eritrocitelor acestuia. Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de natură glicoproteică, oarecum stabile din punct de vedere genetic, unele fiind
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
în forme identice. Această trăsătură a lor poate fi invocată drept argument în favoarea unității lumii vii. Deși aceste antigene sunt prezente și pe leucocite (nu și pe trombocite), în mod curent se consideră că doar eritrocitele prezintă importanță pentru stabilirea grupelor sanguine. Datorită faptului că reacția antigen-anticorp la care participă antigenele de grup sanguin și anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldează cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc și aglutinogene, iar anticorpii și aglutinine. În practica medicală curentă
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]
-
AB0 și Rh. Restul sistemelor de antigene sunt utilizate în medicina legală, aplicațile lor cele mai importante fiind în stabilirea paternității și în diferite anchete de filiație, însă în prezent aceste proceduri tind să fie înlocuite de către analiza ADN. Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre donator și primitor în cazul transfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezintă situația în care întâlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi specifici este exclusă. Austriacul Karl Landsteiner este considerat descoperitorul sistemului AB0, el primind în
Grupă sanguină () [Corola-website/Science/302191_a_303520]