20,435 matches
-
cele mai multe stupefiante. În funcție de modul de administrare (de consum), drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra și sub formă de supozitoare (Drăgan, J., 1994, p. 47). În ceea ce privește drogurile asociate cu abuzul, clasificarea D.S.M. IV, elaborată de Asociația Americană de Psihiatrie, le diferențiază în următoarele categorii: alcool, sedative, amfetamine, cocaină, cofeină, canabis, halucinogene, inhalante, nicotina, opioidele, fencyclidina, alte droguri. Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă substanțe ori produse naturale, de sinteză sau
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
toxicomaniile sunt sinucideri lente, fără intenție sau accidente prin supradoză" (Drugescu, N., 2001, p. 74). Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănatații, folosirea excesivă continuă sau sporadică a drogurilor, incompatibilă sau fără legătură cu practica medicală, este considerată drept consum ori abuz. Drogurile pot fi folosite de indivizi în mod: * exceptional și reprezintă acțiunea de a încerca o dată sau de mai multe ori un drog, fără a continua această practică; * ocazional, folosire a drogurilor în formă intermitentă, fără a se ajunge până la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
categorie fac parte drogurile ce perturbă activitatea sistemului nervos central (halucinogene sau delirogene): LSD-ul, canabisul, mescalina. Cele mai importante efecte nocive ale drogurilor sunt: dependența și efectele toxice asupra organismului. La aceste aspecte se ajunge de cele mai multe ori din cauza abuzului de droguri, expresie care desemnează "auto- administrarea repetată de droguri în scopuri nemedicale" (Roibu, I., Mircea, Al., 1997, p. 7). Stupefiantele au efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plămânilor, rinichilor, dintre care unele pot fi din cele mai grave (intoxicația
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt multiple și modul în care produc moartea pare a fi de cele mai multe ori natural: stop cardiac, stop respirator. Un alt pericol cu care se confruntă toxicomanul este cel al infecțiilor. "Este acum în mod cert stabilit faptul că între abuzul de droguri și așa-numitele epidemii de seringă există o legătură de tipul cauză-efect" (Drăgan, J., 1994, p. 179). Toxicomanii care își administrează drogul prin injectare se expun la contaminarea cu numeroase maladii (hepatită B), intoxicații cu substanțe folosite pentru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
condiții de stres, mai ales când este furios sau supărat. Odată ce trei dintre criteriile menționate sunt îndeplinite putem spune despre o persoană că este dependentă de substanțe fără ca aceasta să dezvolte și simptomele fizice ale dependenței (toleranța). Criteriile pentru determinarea abuzului de substanță (DSM IV) 1. Un pattern dezaptativ de uz de o substanță care duce la deteriorare clinică manifestată prin unul sau mai multe din următoarele și care survin oricând în cursul aceleiași perioade de 12 luni: * uz recurent de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a dezvolta simptome ale dependenței fizice. Evaluarea severității dependenței este esențială în stabilirea strategiilor de intervenție. Astfel, spre exemplu în cazul consumatorilor de alcool și/sau de cocaină, ședințele de consiliere săptămânale ar putea fi suficiente pentru recuperare în timp ce, pentru abuzul de alcool atunci când sunt prezente caracteristicile dependenței, supravegherea specializată, incluzând terapia medicamentoasă, este necesară. Criteriile de definire a uzului de substanțe ridică numeroase probleme deoarece o persoană consumatoare poate în egală măsură să dezvolte acest comportament (și să devină dependentă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o comisie de experți a OMS să îl respingă, preferând formularea mai restrânsă, de sindrom al dependenței de alcool. (Edwards, Gross, 1976, OMS, 1980), și nu este inclus ca entitate de diagnostic în ICD-10. Termenul preferat este dependența de alcool. Abuzul de alcool este un termen des folosit, dar având o semnificație variabilă. Deși, este utilizat în clasificarea DSM (1994) trebuie să fie considerat drept o categorie reziduală, dependența având prioritate atunci când este cazul. Uneori, termenul este utilizat în sens dezaprobator
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dăunător și consum cu risc. Consumul impropriu de alcool. Deși unii autori preferă termenul consum impropriu din convingerea că acesta este mai neutru, el este, de asemenea, foarte ambiguu. Termenul echivalent este consum cu risc. Uneori, termenii "consum impropriu" și "abuz" sunt utilizați pentru a transmite ideea că problemele legate de alcool reprezintă un fenomen marginal, sau că există o dihotomie directă între "consum" și "consum impropriu". Totuși, răul produs de alcool nu este un fenomen marginal, iar curbele de risc
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
respiratorii ale astmaticilor și persoanelor afectate de tuberculoză, folosindu-se, de asemenea, pentru dezintoxicarea morfinomanilor. În comparație cu morfina, este un drog mult mai puternic. Începând cu 1920, în paralel cu abandonarea progresivă a heroinei în cadrul terapeuticii, folosirea sa ca drog de abuz s-a extins rapid în SUA și Europa, la ora actuală fiind fabricată în laboratoare clandestine (Roibu, I., Al. Mircea, Al., 1997, p. 21). În procesul de producere este utilizată substanța chimică anhidrida-acetică, fără de care obținerea heroinei ar fi practic
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranță, dependență psihică și fizică. În cazul opioidelor - heroină, morfină, codeină consumul cronic duce la instalarea toleranței și apariția sevrajului atunci când nu mai sunt consumate. În cele mai multe situații uzul de cocaină favorizează ulterior abuzul de heroină (Perez, C. și colab., 1997, p. 270). Morfina (etimologia cuvântului pornește de la zeul somnului în mitologia romană, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului, fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezintă sub forma unei pulberi albe, bej
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ale consumatorilor. Astfel, normele proscriptive care solicită indivizilor să nu bea, așa cum sunt cele ale protestanților, determină comportamente abuzive. În schimb, acolo unde consumul de alcool este parte a ceremonialurilor religioase (așa cum se întâmplă la evrei) există puține cazuri de abuz sau consum excesiv. Societățile se deosebesc între ele prin caracterul prescriptiv sau proscriptiv al normelor. În cazul normelor proscriptive (care stabilesc cum să nu se comporte individul), spre deosebire de cele prescriptive (cu valoare de a face), există o probabilitate mai mare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din punct de vedere social, asupra individului, în general, din cauza dezvoltării obișnuinței. Efectele negative, provocate de o persoană care bea, variază de la consecințele minore de indiferența socială cum ar fi pierderea nopților, dar există și consecințe mai grave: distrugerea căsniciei, abuzul asupra copiilor, infracționalitatea, crima sau violența. În general, cu cât este mai mare consumul de alcool, cu atât este mai severă infracționalitatea sau violența. Frecvența, periodicitatea și cantitatea consumului de alcool în exces măresc în mod independent riscul violenței. În
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fapt ce poate fi explicat prin inegalitățile individuale. Multe dintre daunele cauzate de alcool, se răsfrâng asupra altor persoane în afara celor consumatoare de alcool. În ceea ce privește copiii se estimează că: 60.000 nașteri sunt sub greutatea normală, 16% dintre cazurile de abuz și neglijare a copiilor sunt cauzate de consumul de alcool, iar între 5 și 9 milioane de copii provin din familii afectate negativ de consumul de alcool. Alcoolul consumat în timpul sarcinii poate produce grave afecțiuni fătului. În Franța, în 2001
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
îl rezolve. Modelul afectivității face legătura între sentimentele negative ale individului și predispoziția spre consum. Acest model demonstrează că indivizii cu un profil de înaltă afectivitate negativă sunt mai vulnerabili la trecerea de la consumul ocazional, la cel experimental și la abuz (Abraham P., apud Pandina, 2004, p. 23). Acei subiecți care vor găsi atractivă intoxicația cu droguri sunt cei care, în mod cronic, au nevoie de niveluri crescute de activare (au o sensibilitate specială la stimularea, rezultată din activarea produsă de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
viața fiind din ce în ce mai controlată de către instituții, individul percepe ca fiind dificil controlul asupra propriei vieți iar adicția reprezintă un mod de a ieși din această situație. Peele, construiește un model în etape care determină trecerea de la uzul de substanțe la abuzul de substanțe ( Peele în Lettieri, D., Sayers, M., Wallenstein Pearson M., (edit.), 1980, pp. 327, 350, 394, 413): 1. Inițierea în consum. O persoană poate începe să consume droguri dintr-o multitudine de motive: simțul aventurii, nevoia de a fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mare de modificări care se produc în aceste etape). Alături de importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un factor de natură biologică, această teorie acordă, de asemenea, o mare importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992) propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un factor de natură biologică, această teorie acordă, de asemenea, o mare importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992) propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992) propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
distracție. Cercetările au arătat că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp. 99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente de risc sunt foarte strâns intercorelate. Modelul stilurilor de viață (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud. Calafat și colab. 1992) este unul dintre cele mai utilizate în cadrul campaniilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
model comprehensiv și secvențial al fazelor consumului de droguri este cel propus de Becona (1999). Acesta propune șase faze în consumul de drog: faza de predispoziție, faza de cunoaștere, faza de experimentare și de inițiere a consumului, faza de consolidare (abuz și dependență) și faza de abandon sau menținere și/sau recădere. 1. În faza preliminară sau de predispoziție se consideră următorii factori: * biologici (studiile au arătat că există o anumită vulnerabilitate genetică atât pentru alcool, cât și pentru restul drogurilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
procesul de învățare, procesul de socializare și expectanțele. 3. În faza de experimentare și inițiere a consumului, factorii decisivi sunt cei cunoscuți ca factori de risc și de protecție. 4. În faza de consolidare se face trecerea de la consum la abuz și la dependență. În această fază ceea ce va determina menținerea consumului substanței în mod fundamental sunt consecințele, pozitive sau negative pe care le produce consumul. Acestea vor fi în directă relație cu anturajul, familia și cu sine. 5. Faza de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
culturale în consumul de substanțe (Anderson,T.L., 1998, pp. 233-262) încearcă să explice în ce fel factorii individuali (la nivel micro) și cei de mediu (la nivel mezo și macro) determină formarea comportamentelor adictive. Teoria tratează uzul de substanțe și abuzul de substanțe ca fiind două probleme diferite. Teoria aduce în atenție că: * există trei tipuri de factori individuali (la nivel micro): marginalizarea, lipsa/pierderea controlului în definirea identității și autoperceperea negativă; * există doi factori la nivel mezo: marginalizarea socială și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
diferențele care apar între ei și ceilalți (Couch 1989). În studiile efectuate Anderson (1994, 1998) și Anderson, Anderson, DeMott (1998) identifică 14 situații care pot determina modificarea percepției despre consumul de droguri și care pot face trecerea de la non-consum la abuzul de droguri: * separarea sau divorțul părinților; * moartea unei persoane semnificative (Hoffman, 1993); * mutări frecvente ale familiei; * relații inadecvate cu un adult (Barrett, Trepper, Stone-Fish, 1991; Russell, 1986; Herman, Russell, Tracki, 1986; Singer, Petchers, Hussey, 1989); * preluarea și asumarea rolurilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Russell, Tracki, 1986; Singer, Petchers, Hussey, 1989); * preluarea și asumarea rolurilor de adulți (îngrijirea fraților mai mici sau a altor rude); * responsabilități familiale rigide și inadecvate vârstei (câștigarea banilor necesari familiei- Baumrind, 1985); * nașterea timpurie (copiii cu copii, părinții adolescenți); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual în special când acesta este comis de părinți; * așteptările neadecvate din partea părinților (Baumrind, 1985); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual de către profesori; * suspendarea de la școală; * plasarea într-o instituție specială; * implicarea frecventă în conflicte; * implicarea în activități
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
altor rude); * responsabilități familiale rigide și inadecvate vârstei (câștigarea banilor necesari familiei- Baumrind, 1985); * nașterea timpurie (copiii cu copii, părinții adolescenți); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual în special când acesta este comis de părinți; * așteptările neadecvate din partea părinților (Baumrind, 1985); * abuzul fizic, psihic, emoțional, sexual de către profesori; * suspendarea de la școală; * plasarea într-o instituție specială; * implicarea frecventă în conflicte; * implicarea în activități care presupun intervenția poliției. Marginalizarea socială este un concept foarte important în teoria reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, Bourgois, 1996
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]