10,749 matches
-
repetarea formulei ta twam asi, panaceu lăsând de căruță biata „rațiune carteziană” și toate celelalte meschinării ale culturii apusene. Pentru zelatorii acestei reprezentări, lucrările în domeniu ale lui Mircea Eliade nu pot fi decât sau dezamăgitoare, sau, cel mai probabil, admirate în alb din respect pentru subiect și pentru faima autorului. Autor care nu e, decepție, nici guru, nici yoghi, ci un savant occidental care studiază în doctrinele Orientului, precum și în practicile tradiționale ale unor popoare, nu numai extra-europene, structurile de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în esența sa genuină. Călinescu a arătat cu multă finețe că și în antume poetul a lăsat, fără îndoială în mod conștient, unele stângăcii care, corectate, și-ar fi pierdut insesizabila freschețe ca un polen. Arta pe care i-o admira Ibrăileanu nu era la Eminescu totuna cu perfecțiunea, versurile lui nu sunt totdeauna impecabile, ca ale unui Leconte de Lisle ; el prefera, ca artist cu adevărat mare, ca artist genial, să păstreze haloul poeziei eventual cu prețul unei perfecțiuni ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dumnezeu, a te complace în ignominie și cinism. - Pe de altă parte, rafinații care au înscris pe steagul lor chipul enigmatic al poetului «diabolic» nu-și pot imagina brute mai refractare la frumusețile nepieritoare ale artei decât acei nătângi care admiră cu răgete țărănismele unui Coșbuc sau Goga”. O altă imputare dirimantă adusă criticului e stilul neîngrijit, expresia inabilă și lipsită de seducție. Obiecția e adevărată, multe pagini sunt rău scrise, dar dacă cercetăm mai atent ne dăm seama că sunt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
culturale), acțiunea critică se vede în postura de a trebui să opereze un ecarisaj general printr-un În lături ! maiorescian, așadar când negației îi revine un rol primordial, ea nu rămâne mai puțin un efect secundar al nevoii de a admira (nevoie ce validează ființa umană ca atare). De aceea am resimțit și ca o satisfacție personală, de amor-propriu, titlul celei mai recente cărți a lui Cioran, Exercices d’admiration. Admirația fiind o artă, deci o disciplină, pretinde o tehnică proprie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lună lucrau și cântau. Atitudinea lor față de muncă, disciplina lor, dar mai ales rugăciunile pe care le cântau în zorii dimineții, seara după asfințitul soarelui și în nopțile cu lună plină, au făcut ca să le ținem minte și ca să le admirăm și acum, după cel puțin 70 de ani. Cântau pe mai multe voci. Aveau voci cultivate. Știau muzică. Târziu, după ce am învățat câte ceva din tainele muzicii, ale muzicii corale, mi-am dat seama că erau femei școlite. Rugăciunile lor cântate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu bunicii și cu frații lui, cu colegii lui de breaslă în casa lui, servindu-le în pahare rachiu sau vin, iar el consumând tot timpul petrecerii numai sifon și sirop, nopți întregi în anturajul care-l înconjura și-l admira pentru voința cu care biruia toate ispitele. L-am văzut cumătru mare și nun mare, în nunți cu mult public, cu muzică, unde, de seara până dimineața toată nunta era beată, iar el era numai cu paharul lui de sifon
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lui Ralf a introdus printre noi lumea din Bruxelles, cu conflictele ei serioase. Eu am stat mult în bucătărie, ca în timpul lui René, aruncând câte un ochi plin de iubire pe albumul Ensor, pe gravurile lui pe care le-am admirat în muzeele belgiene. Privirea gravurilor, a liniilor de forță în care se dezvăluie nervii, inima și creierul angajat al artistului, critica lui acerbă la adresa unui anumit fel de a trăi, extrem de burghez, m-a înviorat, mărindu-mi puterea de îndurare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
porc. Senzația cea mai agreabilă a fost contactul cu apa mării. Înot în fiecare zi kilometri întregi și bietul meu corp ruginit începe încet-încet să-și regăsească vigoarea. Dar sunt departe de a avea acea alură decontractată pe care o admir și o detest la alții și nu am încă acel aer stupid de sănătate. Sunt ciudate zilele de vacanță pe care le petrec la acest Club Mediteranean, o adevărată colivie aurită: un ghetou. Marile probleme sociale și politice ale epocii
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Da, iubesc limba, chiar și negii ei - negi din care ies șuvoaie de prospețime cum din bălți murdare flori curate, rupturi de niveluri dând iluzia unor începuturi de spirale. Lumea e armonie în dizarmonie. Citesc în presa franceză - Saddam e admirat, considerat curajos. Războiul - cea mai mare calamitate provocată de oameni, nimeni nu poate măsura durerea oamenilor, a animalelor și a întregii naturi. L-am visat pe Maciej Zaremba, care e la Tel Aviv cu Agneta Pleijel, îmi spunea că Domnul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
conflict grav între Slovenia și Croația. Războiul a început deja în Iugoslavia. Din nou, pericolul unui război în Europa. Criminalul român Ursuț împreună cu palestinianul Imandi au evadat spectaculos din închisoarea cea mai sigură a Suediei! Peste tot, polițiști. Unii îi admiră, uitând câte crime au la activ cei doi și câte mai pot face. Am văzut în ziare fața de păpușă a lui Ursuț, zâmbetul înșelător, fațada care ascunde bine, chiar cu inteligență, o mare lipsă de scrupule, cruzimea. Este 13
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
de tine pentru Lütfi. Iartă-mă dar cred că e mai bine așa. De altfel, Lütfi nu apreciază prea mult țuica!!! În orice caz, Kerstin mi-a povestit mult despre tine, și ea te iubește într-adevăr foarte mult: te admiră mult. Mon Dieu, cine nu te iubește și cine nu te admiră? Ești într-adevăr răsfățată, știi, asta uneori mă înfricoșează. Ți-am citit eseul despre Istrati și mi-a încălzit inima. Ce sensibilitate extraordinară! Mă simt ca un subdezvoltat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
așa. De altfel, Lütfi nu apreciază prea mult țuica!!! În orice caz, Kerstin mi-a povestit mult despre tine, și ea te iubește într-adevăr foarte mult: te admiră mult. Mon Dieu, cine nu te iubește și cine nu te admiră? Ești într-adevăr răsfățată, știi, asta uneori mă înfricoșează. Ți-am citit eseul despre Istrati și mi-a încălzit inima. Ce sensibilitate extraordinară! Mă simt ca un subdezvoltat. Ce prospețime ai! Ești un miracol, mon miracle! Mâine dimineață, foarte devreme
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mele) ca atunci când am fost la dentist! Îți amintești? Bineînțeles! Făceai chiar eforturi considerabile pentru a fermeca acea „Brută” ca să nu-mi facă rău, să nu-mi smulgă limba! În fond, ție îți era mai mult frică decât mie. Totuși, admir curajul tău! Timpul trece și tu nu răspunzi la telefon: voi încerca să mă calmez și mă voi duce liniștit să pun la poștă această scrisoare, cu toate că sunt departe de a fi liniștit. Îți voi telefona mâine. Te îmbrățișez cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe o arenă din Magdeburg, unde au fost solicitați să cânte în opt reprezentații (în loc de șase), cât era programat inițial. De aceea, preconizez că în ziua de miercuri, 23 iunie a.c., cine va putea să urmărească Aida și la Iași, admirându-i în aceste roluri, va avea depline satisfacții. Felicitări și noi succese!... CELESTE AIDA ȘI TRIUMFUL PERSEVERENȚEI Activitatea Operei Naționale Române din Iași, în ultima săptămână, poate fi apreciată ca fiind constituită din spectacole ce se pot înscrie în categoria
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fost cazul) și când, pe drept cuvânt, se poate face bilanțul unei stagiuni încărcate de eforturi. Invitat ca regizor pentru pregătirea acestor debuturi, mă simt plăcut surprins și le urez tuturor succese și pe mai departe, asigurându-i că îi admir din toată inima când înregistrează performanțe și invitând publicul spectator să-i urmărească în continuare! Această distribuție de la ora actuală cuprinde aproape tot ce are Opera ieșeană mai valoros în materie de soliști, după primenirea celor trei generații care s-
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
români. Eram împreună cu soprana Simina Ivan (care înregistrase un mare succes într-o excelentă distribuție, în seara precedentă, cu rolul principal din opera Italiana în Alger). Eram, împreună cu îndrăgitul Florin Piersic în trecerea sa spre Copenhaga, la o discuție animată (admiram toți numeroasele diplome de onoare ce acopereau întregul perete din stânga al biroului. La loc de cinste se afla diploma Președintelui Republicii Italiene pentru promovarea creației lui Verdi). În timp ce prestigioasa noastră gazdă era ocupată cu un apel telefonic, aflând de prezența
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
teatru, la Constantin Tănase. Tănase știa că la Bolgrad joacă în pierdere dar inima mare a lui nu-i putea lipsi pe localnici de o seară plină de farmec. Sală mică - venituri mici. Tot în seara aceea i-am putut admira pe neîntrecuții Stroe și Vasilache, Grigore Trestian, Anonescu Cărăbuș, Sandy Huși (Alexandru Giugaru) și alții. În gara Traian Val, până la venirea trenului spre Chișinău, Tănase s-a apucat să joace pocher în restaurantul Armarache. Marele artist era atât de absorbit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se auzeau clopoței, iar copiii își colindau rudele. La primărie nu îndrăzneau să colinde. Veneau cu plugușorul cei mici, dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În curtea primăriei era o sanie minunată din lemn, pe care o admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe vremea aceea. Sania era în stare bună și nu înțelegeam de ce nu este folosită. „În iarna asta voi face măcar o plimbare cu sania
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Va trebui să aveți o vestimentație elegantă, dar sobră, și în general să aveți un aspect îngrijit, a completat tânăra care îi însoțea pe cei doi activiști. Tovarășa cea tânără s-a ridicat în picioare, special pentru a-i putea admira costumul impecabil, din stofă fină cu fusta puțin peste genunchi. Bluza din mătase se asorta în mod plăcut cu taiorul. „Dar de unde să am eu așa un costum?”, am gândit, privind-o cu acea invidie de care e în stare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
camere. Aveam program de voie până la masa de seară. Înainte de a urca în camere, am primit programul tuturor activităților la care urma să participăm. Timpul rămas până la cină l-am petrecut vizitându-ne unii pe alții prin camere, ne-am admirat costumele, am făcut schimb de parfumuri și de farduri, am stat de vorbă la cafea pe hol. Cu puțin înainte de ora optsprezece am ieșit din cameră. Am coborât singură pe scări oprindu-mă pe la toate măsuțele aflate la fiecare etaj
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost menținută cu Prof. Mircea Guțu, director la Școala de Muzică pentru copii din Edineț. Ce suflet nobil, cât de devotat și harnic În difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea În educarea elevilor săi. I am admirat generozitatea În spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative În onoarea profesorilor și elevilor de la fostul seminar teologic, aducerea de manuale din țară, participarea În fiecare an la manifestările Gintei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ca un briliant, imagine superbă rămasă până astăzi în memoria noastră. Spre dimineață am atins coasta Americii de Sud, făcând escale la Caracas și apoi la Bogota. Escalele erau destul de scurte, dar aveam posibilitatea să ne plimbăm puțin prin aeroporturi și să admirăm vitrinele buticurilor, pline cu articole de lux și bijuterii. Spre cinstea noastră, observasem, încă din perioada "escapadelor" în Berlinul occidental, că privirea unor atare minuni nu ne făcea să ne crească tensiunea, admirându-le ca atare și doar atât! La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ne plimbăm puțin prin aeroporturi și să admirăm vitrinele buticurilor, pline cu articole de lux și bijuterii. Spre cinstea noastră, observasem, încă din perioada "escapadelor" în Berlinul occidental, că privirea unor atare minuni nu ne făcea să ne crească tensiunea, admirându-le ca atare și doar atât! La Bogota am schimbat avionul cu unul al companiei chiliene LAN-CHILE și am mai făcut o escală la Lima. Aici avionul parcă s-a luminat la îmbarcarea unui grup de tinere chiliene participante la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și zâmbetele de rigoare, colectivul ambasadei! După circa 18 ore de zbor și 7 escale, eram morți de oboseală, așa că nu ne doream decât o baie caldă și un somn prelung. Pe drumul de la aeroport la ambasadă am putut să admirăm străzi, parcuri, magazine, oameni fel de fel. Ambasada era situată într-un cartier select, "Las Condes", Calle Benjamin, o stradă liniștită, cu case arătoase și multă verdeață. Clădirea ambasadei era proprietatea statului român, un cochet imobil cu două etaje, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
am luat masa într-un restaurant pitoresc, meniul fiind bazat pe pește, fructe de mare și excelentele "centollas", crustacee gigante de culoare portocalie-roșcată, cu o carne asemănătoare cu cea a langustelor și homarilor. Drumul ne-a oferit posibilitatea de a admira peisajul insolit al Patagoniei, câmpie cât vezi cu ochii, unicele ființe întâlnite fiind lamele guanaco și nandu struții sud-americani, iar în apele strâmtorii, ici și colo, splendide lebede negre! Ne-am despărțit de amabilul Señor Juan Mauricio în Aeroportul "Presidente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]