9,833 matches
-
au devenit tot mai frecvente. Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și premierul, Daniel Ciugureanu, au purtat discuții cu Al. Averescu în legătură cu problema participării la negocierile de pace de la Buftea-București, cu pretențiile teritoriale ale Ucrainei. Conducătorii basarabeni au fost primiți în audiențe la Rege, fiind apoi invitați la dejun. La 1 martie a avut loc, la Institutul de Anatomie, întâlnirea delegației basarabene cu oameni de cultură, academicieni, profesori universitari aflați atunci la Iași. Petru Poni și C. Bacaloglu și-au exprimat încrederea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu privire la zvonurile despre o iminentă ruptură a raporturilor germano-sovietice. „Nu știu nimic, a răspuns dl. von Schulenburg. Nu am nici o informație și nici o instrucțiune de la Berlin”. În timpul nopții, instrucțiunile au sosit. Duminică, la ora 4,30, a cerut o nouă audiență. A fost primit la ora 6. „Sunt însărcinat să vă înștiințez, a spus ambasadorul d-lui Molotov, că din pricina presiunii de nesuferit a armatelor rusești la hotarele țărilor ocupate de armatele germane, guvernul german a fost nevoit să dea trupelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Contele Schulenburg, care nu primise instrucțiuni de a face o declarație de război formală, s-a mărginit să repete declarația pe care fusese însărcinat să o facă. Atitudinea d-lui Molotov, după spusele contelui Schulenburg, a fost ca și în audiența pe care mi-a acordat-o mie, liniștită și îndurerată. Comisarul a ținut să mărturisescă că după politica de prietenie urmată față de Germania nu se aștepta la un asemenea deznodământ. Am crezut de un interes istoric să adaug și aceste
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importanță cardinală În evoluția sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în total 81 de speechuri, 34 de interviuri și 4 documente de alt tip (o scrisoare publică adresată lui Calderón). Cele mai multe discursuri au fost rostite în timpului mitingurilor electorale și doar câteva ( 9 din 81) au fost discursuri adresate unei audiențe specifice (lideri din domeniul afacerilor). 5 Mai târziu, López Obrador avea să-și îndulcească formula, transformând-o în "arrba los de abajo, abajo los corruptos", pentru a răspunde acuzațiilor PAN că intenționează să atenteze la proprietatea clasei de mijloc. 6
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
specificitatea demersului diagnostic care trebuie să analizeze și să explice funcționarea unui subiect singular în contextul să particular. Incepând cu sfârșitul anilor 1960, au fost propuse mai multe teoretizări. Vom evoca, în continuare, pe cele care au cea mai mare audiență la terapeuții francofoni, apoi vom dezvolta conceptele și metodologia modelului retroactiv. Modelul lui Kanfer și Saslow Modelul lui Kanfer și Saslow urmărește trei obiective: - să determine comportamentele care trebuie să fie modificate, - să determine în ce condiții au fost dobândite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un lucru despre care încă n-am vorbit până astăzi. Mă gândesc să fac intervențiile necesare pentru ca să încerc să obțin columna lui Traian. Am vrut să fiu eu acela care să aduc columna lui Traian în țară. Am fost în audiență la papa, la Mussolini și mi s-a promis. Au venit însă specialiștii și mi-au arătat că dacă aducem columna în regimul nostru aspru, cu ierni friguroase o vom distruge într-un an. Fără îndoială columna lui Traian va
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un ziar rezervat prezentării infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență de victimizare directă receptează cel mai intens mesajele mass-media despre crime (Gunter, 1987; Weaver și Wakshlag, 1985). Care este experiența victimală a românilor? Din ancheta asupra condițiilor de viață (AVOVI) realizată de Institutul Național de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
criminalității scăzută o relație statistică între violența prezentată la televiziune și frică (apud Chiricos et al., 1997, 345). Rezultatele cercetărilor la care m-am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media sunt mai puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media sunt mai puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George Gerbner și colaboratorii săi au verificat această ipoteză într-o cercetare realizată pe un eșantion reprezentativ național (N = 3.903), găsind o asociere puternică între consumul TV și frică. Datele cercetării au mai arătat că între consumatorii TV există
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch (1980) a decoperit că televiziunea „cultivă” frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
despre o nouă (a câta oare?) revoluție gastronomică, ea se petrece aproape de Barcelona, în laboratorul bucătărie al lui Ferran Adrià, magicianul restaurantului El Bulli (la care a obține o rezervare este un pic mai greu ca a fi primit în audiență de urmașul Sfântului Petru). El Bulli nu este deschis decât șase luni pe an (în celelalte șase, alchimistul și echipa sa creează meniul sezonului următor), fiecare seară oferind un meniu unic, de treizeci de „feluri de mâncare“ ; nu există furculiță
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
el adoptă ideea de națiune, el neagă poporului dreptul de a se pretinde fondator. Pentru el, dreptul pămîntului și dreptul sîngelui întemeiază o națiune care le revine francezilor fără ca aceștia să dețină prerogative asupra ei. Maurras disprețuiește legitimitatea democratică. Însă audiența de care se bucură rămîne într-un anume sens confidențială ori-cît ar părea să crească în aparență. Ea este formată din indivizi dubioși adepți ai Acțiunii franceze 285, al căror regalism depășit provoacă o heterodoxie religioasă ce va determina excomunicarea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sistem de protecție paternalistă. Da-torită acestui fapt masa lucrătorilor va împărtăși mîndria de a fi germani ai imperiului, chiar dacă deputații Partidului social-de-mocrat nu vor vota creșterea continuă a creditelor militare. Rezistența intelectualității cosmopolite față de naționalismul german va avea astfel o audiență din ce în ce mai scăzută. În Ecce Homo, Friedrich Nietzsche va ridiculiza pretențiile "culturii germane", ale "artei germane" și în mod special ideea că Richard Wagner ar exprima geniul național. Din punctul său de vedere toate acestea se situează în același registru cu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la Paris sau la Londra; emigranții polonezi se resimt de pe urma faptului că aparțin unei națiuni dezmembrate din care cea mai mare parte se află încă sub suveranitatea Rusiei, aflată în război cu Puterile Centrale. Prin urmare, ei nu vor avea audiență din partea aliaților pînă în 1917. Cît despre exilații cehi ca Thomas Masaryk sau Eduard Bénès, aceștia vor fi ținuți mult timp în rezervă. La 6 iulie 1915, aflat pe teritoriul neutru al Germaniei, Masaryk se pro-nunță deja împotriva monarhiei Habsburgilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acum și în Spania. Eliberată de obligațiile sale prosovietice, internaționala antifascistă a atins în acest moment punctul critic. La rîndul său, cu toate că adepții au ezitat adesea între fascismul declarat și anticomunism, Biserica a căpătat cu această ocazie cel puțin o audiență sporită din momentul în care s-a îndepărtat de cercul compromițător al "europenismului" na-zist; avem în vedere mai ales momentul congresului franco-ger-man organizat în ianuarie 1934 de către Otto Abetz, ca și reuniunile foștilor combatanți desfășurate la Stuttgart, Berlin, Paris și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și În apariția unor articole semnate de autori care trăiau În Spania, de pildă, În publicații de la Paris și nu numai. În final, se impun cîteva observații referitoare la măsura În care acțiunile exilaților au avut sau nu impact asupra audienței. În acest sens, este utilă comparația evocată de Neagu Djuvara, care susține că există două trăsături esențiale ce deosebesc exilul de la 1948 de cel de la 1848. În primul rînd, durata pe care s-a Întins exilul postbelic este de jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specializate, fie În limba română, fie distribuite În număr foarte mic, ceea ce limita accesul opiniei publice franceze. Pe de o parte, avem reviste specializate cum este cazul Revue de Etudes Roumaines care apărea În limba franceză și se adresa unei audiențe specializate, iar, pe de altă parte, erau publicate ziare În limba română pentru Întreaga comunitate a românilor de la Paris. În consecință, se poate spune că menirea ziarelor și a revistelor românilor de la Paris a fost să fie un exercițiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Îi afume gardul” unui depozit (p. 549). Zețarul Teohari Georgescu, care „Învățase o tehnică specială pentru scrierea de manifeste pe sticlă” (pp. 555-556), este capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei fetițe de 9 ani, venită la el În audiență, copila fiind sfătuită, peste ani, să nu intre În UTM (p. 556). Gh. Pintilie era pasionat de votcă și, mai ales, de țigările „Plugar”, cumpărînd un Întreg vagon confiscat de Miliție (p. 557). Aproape toți liderii sfîrșesc rău după venirea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fie cît mai aproape de adevăr, bineînțeles ținînd cont de războiul ideologic În care postul de radio era implicat. În calitate de angajat al „Europei Libere”, Monica Lovinescu a fost poate printre cei mai incomozi redactori pentru regimul de la București, ceea ce făcea ca audiența emisiunilor sale să fie printre cele mai ridicate. Totuși, informațiile din carte ar trebui comparate cu cele din arhivele românești care din păcate nu sînt accesibile pentru perioada menționată. Structura cărții cuprinde un cuvînt Înainte, urmat de un număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau Într-o societate În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin POS CCE. Beneficiarul este obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presă începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiției, beneficiarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presă începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiției, beneficiarul. 2. Reguli specifice pentru proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]