9,955 matches
-
învățarea moașelor la Institutul Maternității din București. în cadru Institutului Gregorian din Iași ia ființă în 1852 o școală de moașe sub conducerea lui Anastasie Fătu. În activitatea lor complexă, am putea spune renascentistă, luministă și de occidentalizare culturală și civică, medicii gândesc să înființeze reviste, societăți științifice. în această perioadă se scriu cărți, încep relații cu Societăți europene prin participarea la congrese de specialitate. în 1833 apare în capitala Moldovei, prima societate medicală științifică din spațiul românesc, intitulată Societatea de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Aici schimbă mai multe locuri de muncă, fiind când ziarist, când funcționar în aparatul cultural, când om politic. Este redactor la „Viața românească” (1987-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Luceafărul”, face parte din redacția „Cotidianului” (1991-1992) și a revistei „Alianța civică”. Se numără între membrii fondatori ai Alianței Civice, în 1995 ajungând vicepreședinte al acesteia. Poetul nu refuză funcțiile cu caracter managerial sau politic: secretar al Uniunii Scriitorilor (1991-1992), consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură București (1992- 1993), director de programe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
când ziarist, când funcționar în aparatul cultural, când om politic. Este redactor la „Viața românească” (1987-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Luceafărul”, face parte din redacția „Cotidianului” (1991-1992) și a revistei „Alianța civică”. Se numără între membrii fondatori ai Alianței Civice, în 1995 ajungând vicepreședinte al acesteia. Poetul nu refuză funcțiile cu caracter managerial sau politic: secretar al Uniunii Scriitorilor (1991-1992), consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură București (1992- 1993), director de programe la Societatea pentru o Televiziune Independentă (1996-1997), consilier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
și cuceririi apare la sfârșitul secolului XIX în: a) Franța b) Anglia c) Rusia d) Germania 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: După al doilea război mondial se impune conceptual de: a) națiune etnică b) națiune civică c) națiune dominantă d) națiune cu interese limitate 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Primele tentative temporar reușite ale încercării de a pune lumea europeană sub semnul unor valori și ale unei conduceri comune aparțin: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de război din „Neamul românesc”, pledoaria renașterii prin cultură din paginile scrise în ziare și reviste din Ardeal - unește faptul divers cu „principiul etern care-i dă viață”, atingând, prin forța convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui Ț., o componentă realistă și alta ținând de meditația pe teme civice și geopolitice, se regăsesc, îmbinate complex, în Hotel Europa, carte distinsă cu un premiu UNESCO, considerată de critică drept primul roman important care se referă la realități de după 1989 (acțiunea e databilă: 21 decembrie 1989 - toamna lui 1991). Sub aparențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
acțiune / 137 1.2. Amestecul genurilor / 139 1.3. Adaptarea piesei la gustul publicului / 141 1.4. Ogier, urmaș al lui Lope de Vega / 143 2. Teatrul Iluminismului / 144 2.1. Condamnarea genurilor vechi / 145 2.2. Visul unui teatru civic și popular / 152 2.3. Realismul iluzionist al dramei burgheze / 160 2.3.1. Amestecul tonurilor / 160 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O acțiune care reproduce realul / 165 2.3.4. Al Patrulea Perete / 168 2
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pronunțat aceste cuvinte au făcut un asemenea efect asupra acestei doamne întristate, încât ieși izbucnind în râs; toată lumea o urmă râzând; iar bolnava, aflând despre ce era vorba, începu să râdă mai tare decât ceilalți." 2.2. Visul unui teatru civic și popular Investit fiind cu o înaltă funcție morală, teatrul se bucură de un loc de onoare într-un secol în care este iubită virtutea. Operație de vastă anvergură, drama beneficiază, în ochii lui Beaumarchais, ca și în aceia ai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru că îi vorbeau de obiecte de care imaginația ei era deja plină." (Noul Eseu despre arta dramatică, cap. 20 "Dacă poetul dramatic trebuie să lucreze pentru popor") Acest teatru popular pe care Enciclopediștii îl cheamă cu dorințele lor va fi civic. Modalitate de a educa poporul, el va formula, înainte de vreme, un fel de declarație asupra drepturilor omului și cetățeanului. În cea de-a doua jumătate a secolului, mai mulți autori creează drame istorice cărora le dau o turnură hotărât politică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Geneva ar constitui un flagel redutabil. Cu mult înaintea lui Artaud, el critică locul teatral instituțional pe care l-ar vrea dărâmat. Nu poate suporta țarcul în care sunt închise reprezentațiile teatrale. El își exprimă dorința pentru celebrarea unor sărbători civice, date, în veselie, în aer liber, după modelul jocurilor antice, așa cum le practicau grecii, sau după modelul defilărilor, parăzilor militare. El propune instaurarea unor jocuri moderne, unor concursuri sportive. În adunări mari de acest tip, în care toți ar fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
armonie generală depinde dezvoltarea personalității copilului, are un rol foarte important în ajutorul pe cate trebuie să îl dea școlii. Oricine lucrează în învățământ observă cum familia nu mai poate realiza socializarea primară prin care copilul să-și interiorizeze valorile civice fundamentale. Pe o astfel de temelie șubredă școala nu poate construi certitudini. Formarea ca cetățean se află sub influența societății și în special a familiei. Cu părere de rău trebuie să afirmăm că se constată în ultima vreme o depărtare
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
versurile în volumele Melodii intime (1854) și Patrie și libertate (1879). O primă fațetă, erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
deschise la numeroase sincretisme și influențe, care ne dezvăluie complexitatea și stratificările istorice, marcate inclusiv de influxul culturii elenistico-romane. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale religiei cetății Palmira este În special persistența vechilor panteonuri tribale, „reorganizate” Într-un panteon civic articulat și unitar din punct de vedere formal datorită efortului teologico-politic al clasei sacerdotale. Diferitele triburi adunate În oază, fiecare cu tradițiile și cultele proprii, arată, la rândul lor, că au suportat În grade diferite influențele culturilor cu care au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a mai spus, religia de la Palmira nu se poate delimita În mod unitar Într-un singur panteon, ci mai degrabă Într-o serie juxtapusă de sisteme cultuale care au Încercat să se integreze la un alt nivel Într-un panteon civic cu o structură esențialmente artificială. De fapt, În oază sunt atestate culte ale unor divinități cunoscute și În alte părți al ariei semitice orientale și occidentale, al căror proces de intrare este necunoscut și care coexistă cu alte figuri divine
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
era o divinitate legată de izvorul dătător de viață, fie mai ales pentru faptul că nu era legat (asemenea lui Shamsh și Malakbelxe "Malakbel") de grupuri etnice specifice, fiind deci mult mai potrivit pentru acest rol-cheie, În mediul unui panteon civic unificat. Celxe "Cel" de-al treilea membru al triadei, Aglibolxe "Aglibol", este o divinitate care deține un templu propriu și care apare reprezentată cu atribute lunare, care nu sunt, nici În acest caz, legate, În mod cert, Încă de la origini
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
toți grecii. Fiecare cetate Își trimitea o delegație oficială (theorìa) ca să asiste la cele mai importante manifestări religioase din celelalte poleis. În același timp Însă, autonomia religioasă a fiecărei cetăți accentua caracterul etnic al religiei Într-o perspectivă cu adevărat civică ce tindea să suprapună rolul acestor polisuri peste noțiunea identității comune a grecilor. 3. Cultultc "3. Cultul" În perspectiva politică inaugurată de cetăți, magistrații sunt cei care se Îngrijesc și prezidează organizarea sărbătorilor periodice și celebrarea cultelor În cinstea zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Cultultc "3. Cultul" În perspectiva politică inaugurată de cetăți, magistrații sunt cei care se Îngrijesc și prezidează organizarea sărbătorilor periodice și celebrarea cultelor În cinstea zeilor și eroilor. Complexul și articulatul sistem cultual exprimă unitatea ideologică a cetățenilor, afirmă identitatea civică, ratifică ierarhia politică provizorie și oferă un răspuns exigențelor, așteptărilor, aspirațiilor și intereselor Întregii cetăți. În această ambianță, cultele nu pot fi celebrate decât În formă publică, iar riturile tind să Își piardă orice eventuală autonomie proprie, așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
termen de referință cu valoare absolută pentru calcularea timpului. Jertfele și ofrandele pentru zei, precedate de o procesiune și Încheiate cu un banchet sacru, erau trăsăturile constante și comune ale oricărei sărbători. Moment pentru reafirmarea și consolidarea identității și unității civice prin intermediul celebrării cultului public, sărbătorile asumau o dimensiune politică, În anumite cazuri evident privilegiată. Într-adevăr, la Atenaxe "Atena", sineceele, În prima lună a anului, hecatombeon, la jumătatea verii, Între iulie și august, comemorau formarea cetății Înfăptuită de Tezeuxe "Tezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
antesteriile Împreună cu celelalte sărbători ale lui Dionysosxe "Dionysos" erau un spațiu instituțional În care lumea „diferită” a femeilor și lumea exterioară potențial transgresivă erau integrate În universul politic al cetății. În interiorul acestuia, dimensiunea feminină putea, periodic, să ocupe un spațiu civic În ocazii instituționale prevăzute În calendar, așa cum se Întâmpla la Atenaxe "Atena" În timpul sărbătorilor skirophorii, În luna skirophorion, Între iunie și iulie. Procesiunea, condusă de preoteasa Atenei, de preotul lui Poseidonxe "Poseidon" și de cel al lui Heliosxe "Helios", părăsind
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Poseidon, unea dimensiunea economico-productivă a pământului, reprezentată de Demetraxe "Demetra", cu cea politică a cetății, reprezentată de Atena. Așadar complexul festiv exprimă un timp și un spațiu puternic ideologizate, cărora le este alocată misiunea de a integra În sistemul civic elementele care participă la constituirea lui. Acestui mecanism nu Îi scapă nici măcar forțele mai tinere, care sunt adecvate intereselor superioare ale cetății. Dacă la Atenaxe "Atena" și În toată regiunea ioniană asocierea tinerilor la societatea adulților se petrecea În timpul apaturiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
critică, deoarece ea rămânea contaminată și, În același timp, contamina casa și pe cei care se găseau În ea. Din acest motiv, ritualurile de purificare deveneau indispensabile pentru reintegrarea nu numai a femeii, ci și a casei În complexul vieții civice. Nu mai puțin crucială pentru existența feminină era căsătoria, prin care o femeie părăsea căminul patern pentru a fi introdusă În cel al soțului și a prelua controlul lui. Oricât de privată, această trecere a femeii de la condiția de tânără
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spaima pe care o provocau. Destinată anume educării poporului (Aristofan, Broaștele, 1500-1503), reprezentarea acestor istorii era supusă unei examinări preventive a magistraților, care admiteau În Întrecere numai tragediile considerate coerente cu ortodoxia statului. Lume ce nu cunoștea distincția dintre sfera civică și cea religioasă, Atenaxe "Atena" exercita, așadar, un control politic care era și garanția tradiției religioase depozitate În povestirile mitice. Dar În momentul În care orienta În sens civic acele povestiri și le făcea funcționale pentru ideologia democratică, cetatea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
coerente cu ortodoxia statului. Lume ce nu cunoștea distincția dintre sfera civică și cea religioasă, Atenaxe "Atena" exercita, așadar, un control politic care era și garanția tradiției religioase depozitate În povestirile mitice. Dar În momentul În care orienta În sens civic acele povestiri și le făcea funcționale pentru ideologia democratică, cetatea Însăși contribuia la revizuirea critică a mitului. 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetățiitc "4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății" În timp ce atenienii de pe treptele amfiteatrului lui Dionysosxe "Dionysos" asistau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetățean prin drept de naștere și erau egali Între ei. Acest mod de a gândi și de a reprezenta universul uman se proiectează ca Într-o oglindă În lumea zeilor și a eroilor, obligată să sufere o deviere În sens civic și politic. Regimul riguros endogamic al panteonului, care fusese expresia extremă a calității etnice a religiei grecești, și rolul central Îndeplinit de familie În tradiția mitică traduc acum complexul Închis al cetății. Zeii, personali și puternic antropomorfizați, fuseseră și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de a reprezenta și gândi lumea. Astfel, când spațiul individului a ajuns să coincidă cu spațiul cetății, În care cetățeanul recunoștea sursa capabilă să Îi satisfacă nevoile și locul privilegiat al propriei existențe, unicitatea panteonului a ajuns să reproducă unicitatea civică, Înfăptuind nevoia de coeziune a societății. În același timp, specializările și articulațiile cetății, diviziunile ei funcționale și ierarhiile sale se reflectau În specializarea puterilor lumii divine, sub a cărei protecție se plasa universul uman. Fiecare zeitate acționa În sfera ei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]