9,983 matches
-
persoanele cărora li s-au confiscat bunuri. PSD a cerut imediat o moțiune de neîncredere a Parlamentului împotriva noului Guvern, care nu a fost însă acceptată. În replică, PSD și PRM au făcut apel la Curtea Constituțională, cerând opinia asupra constituționalității pachetului de legi, sfidând pe față guvernul și în special Ministrul Justiției. La puțin timp după aceasta, Curtea Constituțională, spre stupefacția opiniei publice naționale și internaționale, a declarat neconstituțional pachetul de legi și l-a trimis înapoi Parlamentului pentru efectuarea
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
selecționați prin alegeri care îi investeau pro-tempore cu puteri de reprezentare, făcându-i responsabili față de colegiul care îi alesese; judecătorii populari participau pe lângă cei în robă la diferitele etape ale procesului de judecată; nu existau mecanisme de control judiciar asupra constituționalității actelor normative. Pretutindeni, constituțiile adoptate în anii '60 '70 proclamau principiul independenței magistraturii și al exclusivei sale subordonări față de lege, în numele principiului legalității socialiste, prin care niciun organ de stat sau de partid nu putea să intervină în administrarea justiției
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Adunării Naționale. Așadar, se încerca să se instituie un alt organ, în directă legătură cu Adunarea Națională, care ar fi permis partidelor să controleze în maniera cea mai directă numirile. În septembrie, Curtea Superioară a început procedura la cererea asupra constituționalității asupra amendamentelor și după puțină vreme Curtea Constituțională a suspendat unele dintre acestea. În 2003, Curtea Constituțională a suspendat din nou unele dintre amendamentele aprobate prin Legea asupra magistraturii. Noile amendamente au fost propuse tot de DSS la începutul lui
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
lungă durată, atunci e semn rău. O astfel de bătălie nu poate fi câștigată decât de cei care reușesc să treacă de testul terorii 1. Normalitatea unei democrații autentice este o realitate a statului de drept în care adoptarea și constituționalitatea actelor normative, precum și supremația acestora, separația puterilor, independența justiției, libertatea persoanelor sunt reguli care trebuie aplicate cu sfințenie, pentru ca funcționarea normală a statului de drept presupune existența unui sistem de valori care trebuie aparat și promovat. Aceste valori ale principiului
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
element al legislației interne a Statelor Unite, întrucât o lege federală fie a fost, fie nu a fost adoptată de către Congres și semnată de președinte conform cerințelor constituționale și a fost sau nu invalidată de către Curtea Supremă. Poate exista nesiguranță cu privire la constituționalitatea sau interpretarea sa până în momentul în care Curtea Supremă se exprimă cu autoritate definitivă, dar nu cu privire la însăși existența sa ca regulă de drept validă. Această nesiguranță față de existența unor reguli fundamentale sigure, semnate și ratificate în mod corespunzător de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt legale, trebuie să fie cunoscute de către conducerea statului și, în consecință, pot fi supravegheate într-un fel sau altul? Standardul în materie de infracționalitate. Datorită atenției prioritare acordate mijloacelor utilizate în culegerea informațiilor pe plan intern (mai ales în privința constituționalității sau neconstituționalității acestor mijloace), în detrimentul scopurilor, aceste probleme nu au fost abordate în mod explicit în dezbateri publice privind activitatea de informații. Totuși, s-a dat oarecum un răspuns la mijlocul anilor ’70, în Statele Unite (în perioada de desfășurare a investigațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
îndoială că a fost o dictatură, deoarece, în calitatea sa de „Conducător al statului”, Ion Antonescu deținea atât puterea executivă, cât și cea legislativă, guvernând prin decrete-legi, iar puterea judecătorească era anulată, deoarece nici o instanță nu avea dreptul să judece constituționalitatea nici unei legi, decret-lege sau decret. Datorită contextului intern și îndeosebi a celui internațional, regimul antonescian a fost acceptat de forțele politice (recte partidele istorice și liderii lor) cu multă larghețe, ca cel puțin o soluție conjuncturală, dacă nu ca una
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ambiguu ș.a.; Grupul P.R.M., din cauza includerii în Tratat a Recomandării 1201 ș.a.; Grupul U.D.M.R. și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu interpretarea dată Recomandării 1201, pe care o considera "inacceptabilă și neadmisibilă", Tratatul plasându-se sub nivelul standardelor europene. În legătură cu problema constituționalității legii pentru ratificarea Tratatului ridicată de grupurile parlamentare ale Partidului Unității Naționale Române din Senat și în Camera Deputaților, Curtea Constituțională a decis că sesizarea este inadmisibilă și, evitând să se pronunțe, sub acest pretext, asupra constituționalității, a expediat-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
europene. În legătură cu problema constituționalității legii pentru ratificarea Tratatului ridicată de grupurile parlamentare ale Partidului Unității Naționale Române din Senat și în Camera Deputaților, Curtea Constituțională a decis că sesizarea este inadmisibilă și, evitând să se pronunțe, sub acest pretext, asupra constituționalității, a expediat-o fără să-și bată capul (merită a fi deja menționată ardoarea cu care a fost apărată constituționalitatea). A fost studiată de către experți și posibilitatea amendării textului deja convenit al Tratatului, cu ocazia ratificării lui de către Parlament, ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
în Camera Deputaților, Curtea Constituțională a decis că sesizarea este inadmisibilă și, evitând să se pronunțe, sub acest pretext, asupra constituționalității, a expediat-o fără să-și bată capul (merită a fi deja menționată ardoarea cu care a fost apărată constituționalitatea). A fost studiată de către experți și posibilitatea amendării textului deja convenit al Tratatului, cu ocazia ratificării lui de către Parlament, ori aceea a adoptării, cu acest prilej, a unei declarații în care să se expliciteze poziția Părții române; o asemenea formă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
supremația Constituției nu este pusă în discuție. Dar chiar dacă Constituția României nu oferă temei, ci dimpotrivă, exclude "discriminarea pozitivă", chiar și în cazul în care acest concept ar fi înscris într-un tratat la care participă România (din motive de constituționalitate), trebuie să menționăm că nici regulile U.E. (pe care ar trebui să le aplicăm în virtutea art. 148 din Constituție) nu ne cer acest lucru; art. 2 al T. U.E., este înscris principiul egalității și respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
alții nu știau ce s-a negociat (cel puțin așa a motivat premierul român când i s-au arătat observațiile noastre la textul Tratatului); partidele politice s-au făcut că plouă; Curtea Constituțională s-a sustras de la examinarea fondului în ceea ce privește constituționalitatea ratificării, recurgând la pretextul inadmisibilității demersului făcut; guvernanții (inclusiv comisiile mixte) au participat pasiv, și nu cu vigoare, dacă nu cumva au achiesat la escaladarea anumitor limite dincolo de sensul prevederilor Tratatului și al intențiilor inițiale. Nu mă miră nici faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
legislativă, fiind susținut tehnic de un nou organism Consiliul de Stat. Parlamentul devenea bicameral, fiind alcătuit din Adunarea Electivă și din Corpul Ponderator (Senatul), căruia îi revenea rolul de "cenzurare" a deciziilor camerei inferioare și de exercitare a controlului de constituționalitate. Adunarea Electivă era aleasă direct de cetățeni (în condițiile votului cenzitar), pentru un mandat de șapte ani; grație noii legi electorale, Adunarea n-a mai fost net dominată de boierimea conservatoare, căci dreptul de vot nu mai era condiționat doar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
dotează Marea Adunare Națională cu un organism cu funcționare permanentă, numit Consiliu de Stat ("legiuitorul de serviciu" din perioadele lungi de vacanță parlamentară, asemănător cu dreptul actual al guvernului de a emite ordonanțe) și cu o comisie constituțională (pentru verificarea constituționalității legilor). După modificarea Constituției din 1974, nou creata funcție de Președinte al Republicii (pe care o va ocupa Nicolae Ceaușescu, ales "șef al statului" în mod repetat de MAN) cumulează și atribuția de președinte al Consiliului de Stat, de comandant suprem
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Declarația pentru Independență, modelul noului guvernământ și al noilor constituții. Principiul separației puterilor a condus la crearea unei republici prezidențiale în care șeful executivului își extrage puterea de la popor, față de puterea senatorilor și a membrilor Curții Supreme. De asemenea, controlul constituționalității constituia o componentă importantă a Constituției americane, devenind, în timp, o normă unanim acceptată. Neincluderea, inițial, în textul Constituției de la 1787 a drepturilor individuale a fost dezbătută și apoi acceptată deoarece exista riscul ca enumerarea lor explicită să omită unele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
al oricărui proiect de lege inițiat de parlamentari: întâi se propune un proiect, apoi acesta este repartizat anumitor comisii pentru discuție și avizare. Hotărârea Parlamentului de înființare a Comisiei pentru revizuirea Constituției nr. 17/2013 ridică așadar serioase probleme de constituționalitate: mandatul său ar trebui să fie nu redactarea unei propuneri de revizuire, ci strict examinarea uneia existente. O eventuală contestație în fața Curții Constituționale care să aibă un asemenea obiect ar avea serioase șanse de a fi acceptată. Președintele acestei comisii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
majorității legislative la adresa singurului garant al statului de drept și al Constituției, Curtea Constituțională, eliminarea din funcție a celor ce puteau bloca inițiativele legislative ale guvernului, deposedarea prin ordonanță de urgență de atribuția sa definitorie înscrisă în Constituție 1, verificarea constituționalității legilor, au ascuns în sine un pericol potențial mult mai mare: am fost doar la un singur pas de renașterea unui stat polițienesc. Ce altă instituție s-ar mai fi putut opune în mod legitim împotriva încă unei ordonanțe de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
era reunită în plenul său putea numi și revoca pe președintele Tribunalului Suprem și pe procurorul general" (alin. 4). În plus, Marea Adunare Națională, conform art. 43. alin. 14, "exercita controlul general al aplicării Constituției [și] numai MAN hotăra asupra constituționalității legilor" alegând, conform art. 52, dintre deputați o comisie constituțională și juridică (art. 53) în care puteau fi aleși fără a depăși o treime din numărul membrilor comisiei specialiști care nu erau deputați, dar aceștia cu siguranță erau membri ai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în cazul revizuirii Constituției. Cum poți judeca dacă o prevedere supusă revizuirii este sau nu constituțională când tocmai legea fundamentală după care se judecă este supusă revizuirii? Pentru a avea într-adevăr o Curte Constituțională independentă și garant suprem al constituționalității legilor, trebuie ca aceasta să se autosesizeze pentru fiecare lege organică și pe fiecare ordonanță de urgență, chiar dacă pentru aceasta trebuie să crească aparatul administrativ care deservește Curtea Constituțională. Iată doar cazul revocării din funcție de la CSM a unui judecător
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
descoperi că o lege este neconstituțională în anumite articole. Dacă nu apărea conflictul acesta nu înseamnă că legea era mai puțin neconstituțională decât s-a constatat acum. Ce ne facem cu aspectul excepțiilor de neconstituționalitate? Este legitim să ridici problema constituționalității legii după care ești judecat dacă ai vreun proces. Dar, parcă toți marii corupți din politica românească și-au blocat cu anii procesele tocmai folosindu-se de această posibilitate! Capitolul 10 ROLUL REFERENDUMULUI ÎN PROCESUL LEGISLATIV Exerciții de "inginerie constituțională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică"). Or, Legea 47/1992 este o lege organică. Ordonanța de urgență 38/04.07.2012 modifica esențial atribuția Curții de a se pronunța asupra constituționalității legilor, lăsându-i doar atribuția de a se pronunța asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului. A se vedea și motivația Curții Constituționale: lege5.ro/Gratuit/ gmzteojug 4/decizia-765-...6Page%3d1%26Rec%3d10. 2. Tudoremi Problema care se pune în domeniul ordonanțelor de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
unor bunuri în proprietate publică"). Or, Legea 47/1992 este o lege organică. Ordonanța de urgență 38/04.07.2012 modifica esențial atribuția Curții de a se pronunța asupra constituționalității legilor, lăsându-i doar atribuția de a se pronunța asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului. A se vedea și motivația Curții Constituționale: lege5.ro/Gratuit/ gmzteojug 4/decizia-765-...6Page%3d1%26Rec%3d10. 2. Tudoremi Problema care se pune în domeniul ordonanțelor de guvern sau a celor de urgență este nu doar aceea a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
război: contrainsurgență, lovituri cu caracter secret, bombardament punitiv, intervenții umanitare. În 1973, Congresul a aprobat rezoluția privind forțele de război, menită să limiteze desfășurarea forțelor americane în situații de luptă fără consimțământul legislativului. Deși executivul nu a binevoit să admită constituționalitatea legii, administrațiile au găsit moduri de a se conforma acesteia în spirit. O metodă este de a încuraja un vot de susținere înaintea unei desfășurări de forțe. Așa s-a întâmplat în al doilea război din Golf. În octombrie 2002
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
Géographie en sèance générale. Genève, 1909. * Discursul... rostit în ședința Adunării Deputaților dela 20 februarie, 1910, ca raportor al proectului de lege privitor la modificarea legei organice a Curței de Casațiune, București, 1910. * Dreptul și datoria judecătorilor de a examina constituționalitatea unei legi. Pledoarie ținută... în fața Înaltei Curți de Casație... pentru apărarea societăței Comune a Tramvaielor București, București, 1912. * Porumbaru, Emanoil; Boambă, Ion, Conclusiuni presintate Curții de Apel din Bucuresci, Secția II, în numele Ministerelor de Interne și Lucrări Publice și a
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
judecăto rești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Titlul IV, Economia și finanțele publice, cuprinde norme referitoare la economia de piață, proprietate, sistemul financiar, bugetul public național, impozite și taxe, Curtea de Conturi. Titlul V, Curtea Constituțională, reglementează controlul constituționalității legilor. Titlul VI, Integrarea euroatlantică, vizează aderarea României la Uniunea Europeană și Tratatul Atlanticului de Nord. Titlul VII, Revizuirea Constituției, reglementează inițiativa revizuirii, procedura și limitele sale, prin care se urmărește garanția fermă a respectării voinței poporului exprimată prin referendum de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]