10,287 matches
-
al Fondului forestier și ministru în guvernul Marghiloman. Mare iubitor al naturii, protector al pădurilor naționale, vînător pasionat. Și-a însoțit părintele în expediția din „țara somalilor" (1895—1896), dar a călătorit și singur, dornic de aventuri vînătorești în lumea faunei exotice. În 1899 a revăzut Africa, străbătînd muntele „Marele Atlas" din Maroc, pînă la castelul Glahui, în marginea deșertului Sahara. În 1910 și 1911 a traversat de două ori Atlanticul, pentru vizite și vînătoare în Statele Unite și Canada. În prima
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
un simplu vînător. În Africa, în expediția intreprinsă împreună cu tatăl său, s-a manifestat ca un veritabil explorator, observator și cercetător al locurilor vizitate. Același lucru l-a făcut, de altfel, și în drumurile lui dincolo de Atlantic. A observat relieful, fauna și vegetația, a făcut însemnări despre fenomenele meteorologice întîlnite, despre atitudinea indienilor față de el, despre anumite fenomene naturale neobișnuite țării natale, despre valoarea pădurilor în economia S.U.A. și a Canadei. Cartea tipărită la Paris, Basel și Geneva, în care își
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony" „catifea”, "bér" „plată”, "bika" „taur”, "boka" „călcâi”, "borz" „bursuc”, "gyász" „doliu”, "kapu" „poartă”, "sárga" „galben”, "torma" „hrean” etc. Împrumuturile turcice au continuat după așezarea în bazinul Carpaților, prin venirea în statul ungar
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
cei din vecinătate. Aceste cuvinte oglindesc profundele schimbări din viața materială și spirituală produse în urma sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al religiei creștine, al agriculturii, al creșterii animalelor, al meseriilor, al locuinței, al alimentației, al florei, al faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
a doua încăpere s-a aflat dormitorul părinților. Al doilea segment al expoziției se referă la expediția antarctică (1897-1899), aici fiind expuse hărți, fotografii și diapozitive pe sticlă făcute de însuși Racoviță la Polul Sud, desene, fișe de observație privind fauna și flora arctică, lucrări științifice, comentarii, interviuri și conferințe susținute de Emil Racoviță, la care se adaugă obiectele personale pe care le-a avut cu el în expediție: trusa sa de călătorie, aparatul de fotografiat. Al treilea tronson expozițional ilustrează
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
pentru păsări. În forma sa granulară, un singur bob va ucide o pasăre. Păsările mănâncă adesea numeroase boabe de pesticide, confundându-le cu semințe, după care mor curând. Carbofuranul a fost greșit folosit în mod intenționat ca o otravă pentru fauna sălbatică în SUA, Canada și Marea Britanie, otrăvind fauna sălbatică, inclusiv coioții și vulturii. Carbofuranul este unul dintre insecticidele cu cea mai mare toxicitate acută, folosite de om pe scară largă pentru culturi de câmp (doar aldicarb și parationul sunt mai
Carbofuran () [Corola-website/Science/320043_a_321372]
-
bob va ucide o pasăre. Păsările mănâncă adesea numeroase boabe de pesticide, confundându-le cu semințe, după care mor curând. Carbofuranul a fost greșit folosit în mod intenționat ca o otravă pentru fauna sălbatică în SUA, Canada și Marea Britanie, otrăvind fauna sălbatică, inclusiv coioții și vulturii. Carbofuranul este unul dintre insecticidele cu cea mai mare toxicitate acută, folosite de om pe scară largă pentru culturi de câmp (doar aldicarb și parationul sunt mai toxice). Un sfert de lingurița (1 ml), poate
Carbofuran () [Corola-website/Science/320043_a_321372]
-
programatice. A apărut în secolul al XIX-lea, datorită lui Franz Liszt, a cărui lucrare "Ce se aude de pe munte" (1849), după Victor Hugo, poate fi considerată drept piesa inaugurală. Emblematic este poemul simfonic "Prélude à l'après-midi d'un faune" de Claude Debussy creat între anii 1882 -1894, inspirat după poemul "L’Après - midi d’un faun" de Stéphane Mallarmé. În general, poemul simfonic constă dintr-o singură parte și este lipsit de ajutorul cuvintelor. El caută, echivalentul sonor al
Poem simfonic () [Corola-website/Science/321104_a_322433]
-
și la vastitatea spațiului. Acțiunea începe cu descoperirea unei speci extraterestre inteligente pe o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu arahnidele, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru
Adâncurile cerului () [Corola-website/Science/321225_a_322554]
-
85 km², iar cel mai înalt punct al ei, Cerro Iglesias are Insula se află la marginea unei plăci tectonice, din care cauza este bântuita frecvent de cutremure. În prezent insula este declarat parc național, aici existând o floră și fauna tropicală protejată de stat. Reportaje
Insula Cocos () [Corola-website/Science/321286_a_322615]
-
și atacul unor triburi nomade îi pun pe savanți în situații limită, din care singura cale de supraviețuire o constituie renunțarea la orgolii, împăcarea și munca în echipă. Prin intermediul lui sir John Murray și a boșimanului Mokum, Jules Verne prezintă fauna sud-africană. Vânătorul britanic ucide un hipopotam care le atacă ambarcațiunea în timpul traversării unui curs de apă, apoi un crocodil care amenință viața savantului rus Nikolai Palander. În continuare, participă la o vânătoare de elefanți, apoi la îndepărtarea unor lei care
Aventurile a trei ruși și trei englezi în Africa Australă () [Corola-website/Science/321306_a_322635]
-
de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esențial. 8. Marketingul pentru ecoturism oferă clienților informații complete și responsabile care conduc la creșterea respectului pentru mediul natural și cultural al zonelor vizitate și a gradului de satisfacere a turiștilor. Natură (floră, fauna, relieful) este principala motivație a ecoturiștilor. Ei nu vor numai să o vadă, ci și să o experimenteze și să învețe despre ea. Ei sunt interesați și de istorie, de alte culturi, le place să participe la diverse activități în
Ecoturism () [Corola-website/Science/321543_a_322872]
-
a schimba vegetația în una propice vânătorii animalelor. Ariile dense au devenit deschise pădurii sclerofile iar cele mai puțin dense au devenit câmpii și arii ierboase. Speciile tolerante focului au devenit predominante, în special casuarina, eucalipt, acacia și iarba. Schimbările faunei s-au dovedit chiar și mai dramatice: megafauna, speciile de animale de talie mare care se găseau într-un număr semnificativ mai mare decât al oamenilor, a dispărut iar multe dintre speciile mai mici au fost au fost exterminate și
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
fi Parcul Național Kaziranga. Ocazional, inundații masive cauzează pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți omenești și proprietăți. Inundarea periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere ecologic, deoarece contribuie la menținerea pajiștilor de șes și a faunei sălbatice asociate. Inundațiile periodice, de asemenea, aduc aluviuni proaspete care completează solul fertil al văii fluviului Brahmaputra. Astfel inundațiile, agricultura și practicile agricole sunt strâns legate. Până la independența Indiei în 1947, Brahmaputra a fost folosit ca o cale navigabilă majoră
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
pierdut maniscrisul romanului “ÎNTEMEIETORII”, ca, după ce am răscolit două zile prin dulapurile cu manuscrise, să-l găsească în... sertarul biroului său!). În volume: Debutul întâmplat în "România literară" cu nuvela "Scaunul" a fost un semnal al interesului său pentru numeroasa faună a celor marcați de alienarea puterii, de orgoliul scaunului, al potentei politico-administrative, caracteristice epocii ceaușiste, interes reliefat ulterior atât în romanul "Anotimpul viperelor" (Editura George Coșbuc, Bistrița 1995), cât și în volumul de proze "Fratele meu, Cain" (Editura George Coșbuc
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
subacvatice. Peisajul submarin, peștii și alte animale, plantele, stăncile, falezele, epavele de nave etc., oferă subiecte deosebit de interesante pentru fotografia subacvatica. Fotografierea subacvatica reprezintă activitatea cea mai interesantă și mai căutată de către scafandri datorită utilității ei în îmbogățirea cunoștințelor despre fauna, floră și resursele încă necunoscute ale mediului acvatic. Farmecul și ineditul lumii subacvatice atrag scafandrii și trezesc dorința acestora de a aduce din adâncurile apelor mărturii ale celor văzute, atât pentru ei înșiși cât și pentru alți scafandri, dar mai
Fotografiere subacvatică () [Corola-website/Science/317365_a_318694]
-
pentru o suprafață de 20.000 de hectare (200 km²), sau 25% din suprafața totală. O altă parte din pădurea tropicală este folosită ca teren de vânătoare. Între zona de vânătoare și cea de exploatare forestieră, există o rezervație a faunei sălbatice unde pot fi găsite căprioare, bivoli de apă, porci mistreți, lilieci, vulpi zburătoare și diferite specii de reptile. Populația Indoneziei a fost în creștere rapidă, de la erupția din 1815. Începând cu anul 2006, populația din Indonezia a ajuns la
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
se află între latitudinile 3 ° și 13 ° N, 24 ° și longitudinile și 36 °C. Țara este acoperită cu păduri tropicale, mlaștini, și pășuni. Nilul Alb trece prin țara, trecând prin Juba. Parcul Național Bandingilo găzduiește a doua cea mai mare faună din lume. Sondajele au arătat că Boma National Park, la vest de frontiera etiopiană, precum și zonele umede Sudd și Parcul Național de Sud în apropiere de granița cu Congo, au condiția de habitat pentru hartebeest, KOB, Topi, bivoli, elefanți, girafe
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
este o ipoteză climatică care explică modul în care flora și fauna au migrat între Eurasia și Africa prin intermediul podului terestru levantin. Teoria arată că perioadele pluviale africane sunt asociate cu o fază „umedă” a regiunii sahariene, în timpul cărora existau mari lacuri și râuri. Aceste schimbări au determinat modificări ale faunei zonei
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
și fauna au migrat între Eurasia și Africa prin intermediul podului terestru levantin. Teoria arată că perioadele pluviale africane sunt asociate cu o fază „umedă” a regiunii sahariene, în timpul cărora existau mari lacuri și râuri. Aceste schimbări au determinat modificări ale faunei zonei respective. Indiferent de variațiile de ariditate ale regiunii sahariene, migrația de-a lungul coridorului fluviului Nil a fost întreruptă atunci când, în perioada unei faze deșertice cu acum 1,8 - 0,8 milioane de ani în urmă, Nilul a secat
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
a secat complet și, eventual, a curs numai temporar în alte perioade datorită mișcărilor tectonice de ridicare a regiunii nubiene. În timpul perioadelor umede, denumite și „Sahara verde” ("Green Sahara" în limba engleză), Sahara și Arabia erau o savană, flora și fauna fiind comune ambelor regiuni. În urma perioadelor interpluviale aride, condițiile deșertice s-au reinstalat în zona sahariană, ca urmare a retragerii spre sud a musonului din Africa de Vest. Evaporarea a depășit precipitațiile și nivelul apei în lacuri (ca, spre exemplu, Lacul Ciad
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
în zona sahariană, ca urmare a retragerii spre sud a musonului din Africa de Vest. Evaporarea a depășit precipitațiile și nivelul apei în lacuri (ca, spre exemplu, Lacul Ciad) a scăzut , râurile au secat și au devenit ueduri. Ca rezultat, flora și fauna, larg răspândită anterior pe tot acest teritoriu, s-a retras spre nord către Munții Atlas, spre sud în Africa de Vest sau spre est către Valea Nilului și de acolo, fie spre sud-est către platourile etiopiene și keniene sau spre nord-est traversând
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
aria de răspândire. În urmă cu aproximativ 133 și 122 de mii de ani, sudul deșertului Sahara și al deșertului Arabic a cunoscut o perioadă umedă determinată de creșterea precipitațiilor musonice, în jur de 200-100 mm / an. Aceasta a permis faunei și florei eurasiatice să călătorească spre Africa și vice-versa. Creșterea speleotemelor (concrețiuni depuse în peșteri), proces ce necesită prezența apei pluviale, a fost detectată în peșterile Hol-Zakh, Ashalim, Even-Sid, Ma'ale-ha-Meyshar, Ktora și Tzavoa din deșertul Nagev. Fosilele descoperite în
Teoria pompei sahariene () [Corola-website/Science/321906_a_323235]
-
efect cumulat al acțiunii umane asupra pământului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Deci, degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.). Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]