51,240 matches
-
presiunii arteriale sunt mai mari la eforturile efectuate cu membrele superioare, comparativ cu membrele inferioare. În situația în care organismul nu poate face față intensității efortului respectiv, se produce scăderea diferențialei prin scăderea TS și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
poate face față intensității efortului respectiv, se produce scăderea diferențialei prin scăderea TS și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18 resp./ min. În efort, valoarea sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului, putând atinge valori de 50-60 resp./ min., în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și creșterea TD, concomitent cu accelerarea frecvenței cardiace (Lewis citat de Apostol, 1998). Revenirea presiunii arteriale la valorile de repaus se face, de regulă, mai lent, în comparație cu frecvența cardiacă, iar TD revine mai rapid decât TS. b. Modificări respiratorii imediate Frecvența respiratorie are valori de repaus de 14-18 resp./ min. În efort, valoarea sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului, putând atinge valori de 50-60 resp./ min., în efort maximal. După efort revine la normal. Un aspect particular îl prezintă eforturile
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sa crește în funcție de durata și intensitatea efortului, putând atinge valori de 50-60 resp./ min., în efort maximal. După efort revine la normal. Un aspect particular îl prezintă eforturile efectuate cu toracele blocat, unde imediat după încetarea travaliului, se constată că frecvența respiratorie crește foarte mult, până la 30-45 resp/min. (Ionescu și Anton, 2004). Amplitudinea respiratorie (volumul curent) în repaus este de circa 500 ml. În efortul intens, aceasta crește până la 50% din capacitatea vitală, îndeosebi pe seama volumului inspirator de rezervă (Grimby
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
volumul curent) în repaus este de circa 500 ml. În efortul intens, aceasta crește până la 50% din capacitatea vitală, îndeosebi pe seama volumului inspirator de rezervă (Grimby, 1969). Creșterea acestuia se datorează dezvoltării musculaturii toraco-abdominale implicate în respirație. În timpul efortului maximal, frecvența respiratorie (FR) și amplitudinea respiratorie (AR) cresc simultan până la o anumită valoare a primei (FR de circa 30 resp/min.). La valori mai mari ale FR are loc scăderea treptată a AR, fapt ce angrenează încetinirea creșterii valorilor debitului ventilator
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
efectuând încălzirea, crește contribuția metabolismului aerob la producerea energiei necesare acestui tip de efort. Așadar, în ceea ce privește modificările imediate cardio-respiratorii în efortul de tip anaerob, există unii indicatori fiziologici influențați într-un mod mai semnificativ decât ceilalți. Aceștia sunt: - în timpul efortului: frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică și frecvența respiratorie. - imediat după efort: amplitudinea respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a sistemului nervos central poate fi pusă în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la producerea energiei necesare acestui tip de efort. Așadar, în ceea ce privește modificările imediate cardio-respiratorii în efortul de tip anaerob, există unii indicatori fiziologici influențați într-un mod mai semnificativ decât ceilalți. Aceștia sunt: - în timpul efortului: frecvența cardiacă, tensiunea arterială sistolică și frecvența respiratorie. - imediat după efort: amplitudinea respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a sistemului nervos central poate fi pusă în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul electroencefalogramei adultului normal, traseul având ritm
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
respiratorie. 2.1.2.Modificări neuromusculare Sistemul nervos central Starea funcțională a sistemului nervos central poate fi pusă în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul electroencefalogramei adultului normal, traseul având ritm alfa dominant sau subdominant cu frecvența de 9-12 c/s (Demeter, 1967), cu excepția unor ramuri sportive, unde sportivii pot prezenta aspecte de patologie posttraumatică datorate practicării sportului respectiv (este și situația unor sporturi de luptă). Specificul sporturilor de luptă impune implicarea intensă a sistemului nervos central
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportului respectiv (este și situația unor sporturi de luptă). Specificul sporturilor de luptă impune implicarea intensă a sistemului nervos central, care trebuie să gestioneze cu promptitudine procesele de excitație și inhibiție. În timpul efortului intens, se constată apariția undelor beta cu frecvența de peste 13 c/s (Demeter și Neștianu, 1970). Pe măsura instalării oboselii devine mai frecvent ritmul alfa cu frecvență scăzută și apar unde lente theta, îndeosebi în eforturile izometrice. Cu cât activitatea nervoasă superioară este mai implicată în realizarea sarcinilor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
central, care trebuie să gestioneze cu promptitudine procesele de excitație și inhibiție. În timpul efortului intens, se constată apariția undelor beta cu frecvența de peste 13 c/s (Demeter și Neștianu, 1970). Pe măsura instalării oboselii devine mai frecvent ritmul alfa cu frecvență scăzută și apar unde lente theta, îndeosebi în eforturile izometrice. Cu cât activitatea nervoasă superioară este mai implicată în realizarea sarcinilor motrice, cu atât modificările EEG sunt mai însemnate. Din acest punct de vedere, artele marțiale solicită intens capacitatea de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în activitatea electrică a creierului. Starea de oboseală a sistemului nervos central are o mare importanță în artele marțiale. În corelație cu EEG, ea mai poate fi pusă în evidență și prin stimularea luminoasă intermitentă. Odată cu accentuarea oboselii corticale, valoarea frecvenței la care subiectul percepe fuzionarea stimulilor luminoși este din ce în ce mai mică. La sportivi apar scăderi semnificative ale pragului de fuziune, de la valori medii de 31 cicli/s în repaus, până la 23 c/s în efortul izometric (Eremia și Baroga, 1994). Timpul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportivi și 13,1+4,0 la sportive) la sfârșitul ultimei runde a luptei competiționale, desfășurată pe parcursul a 3 reprize de câte 2 minute, cu pauză de 1 minut între fiecare. 2.2.3. Modificări tardive cardio-respiratorii a. Adaptarea cardiovasculară Frecvența cardiacă (FC) În general, la sportivii antrenați, se consideră că FC este mai redusă în repaus decât la subiecții nesportivi, manifestându-se așa-numita bradicardie. Bradicardia, care sugerează o mare economie funcțională, este mai pronunțată la sportivii care practică sporturi
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
pulmonare, obținută pe seama măririi amplitudinii respiratorii. Brown și colab. (1989) realizează un experiment prin care constată că practicanții experimentați de Tai Chi, în timpul efortului specific, realizează o ventilație mai bună și o mai bună utilizare la nivel alveolar, la o frecvență respiratorie redusă. Consumul maxim de oxigen (VO2 max) În efortul competițional din artele marțiale (spre exemplu în Qwan Ki Do, Karate) se constată și prezența metabolismului aerob, care intervine în perioadele de pauză din timpul luptei sau pentru refacerea rezervelor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
practicanți de Qwan Ki Do cu experiență (în general peste 10 ani de practică), care au obținut rezultate bune și foarte bune în competițiile naționale și internaționale (tabelul nr. 2). 3.2.2. În cadrul celui de-al doilea studiu (Modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice - Thao Quyen - în Qwan Ki Do), am utilizat, de asemenea, două grupe de cercetare, sportivi de sex masculin, componenți ai cluburilor DAO Iași, respectiv UNIVERSITATEA „Al. I. CUZA” din Iași
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în care fiecare echipă luptă cu fiecare din celelalte echipe) face posibilă intrarea echipei în meciul următor imediat după terminarea celui anterior (deci fără alte perioade de odihnă). Investigații realizate Pe parcursul celor 18 minute s-au realizat următoarele investigații: -monitorizarea frecvenței cardiace (FC) pe toată perioada; -măsurarea nivelului lactacidemiei (7 probe pentru fiecare sportiv), în următoarele momente: 1.la începutul primei lupte 2.la finele primei lupte 3.la începutul celei de-a doua lupte 4.la finele celei de-a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
finele celei de-a treia lupte 7.la finele ultimei perioade de repaus pasiv Am utilizat dispozitive de măsurare care pot fi utilizate cu ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.3.2. Investigațiile privind modificările frecvenței cardiace, tensiunii arteriale și lactacidemiei datorate efortului din probele tehnice (Thao Quyen) în Qwan Ki Do a fost efectuată în sala de antrenament a Clubului Sportiv UNIVERSITATEA „Alexandru Ioan Cuza” Iași, într-o singură zi, între orele 1000 și 1200
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de efectuat proba tehnică competițională, executând același quyen, numit Quan Khi Bon. Am optat pentru execuția acestui quyen deoarece acesta era cunoscut de către ambele grupe de sportivi. Investigații realizate Pe parcurs și după efort, s-au realizat următoarele investigații: -monitorizarea frecvenței cardiace pe toată perioada, până la 3 minute după încetarea efortului; -măsurarea nivelului lactacidemiei, prin trei determinări: -la sfârșitul perioadei de încălzire; -la 1 minut după terminarea exercițiului; -la 3 minute după încetarea exercițiului. -Măsurarea presiunii arteriale, în următoarele momente: în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
am utilizat, la fel ca și în cazul primului studiu, dispozitive de măsurare care pot fi utilizate cu ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.4. Metode de cercetare 3.4.1. Metoda de măsurare a frecvenței cardiace Dispozitivul Polar Heart Rate Monitor Polar Heart Rate Monitor este un dispozitiv care permite monitorizarea frecvenței cardiace (fig. 5). Aparatul are următoarele componente: -ceas Polar, -senzorul de puls și centura de fixare, -software Polar ProTrainer 5. Tehnică de lucru
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cu ușurință în teren, în condiții de concurs sau similare concursului. 3.4. Metode de cercetare 3.4.1. Metoda de măsurare a frecvenței cardiace Dispozitivul Polar Heart Rate Monitor Polar Heart Rate Monitor este un dispozitiv care permite monitorizarea frecvenței cardiace (fig. 5). Aparatul are următoarele componente: -ceas Polar, -senzorul de puls și centura de fixare, -software Polar ProTrainer 5. Tehnică de lucru Centura pe care este situat senzorul de puls se fixează la baza toracelui, direct pe piele, sub
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
șiruri de date provenite de la grupe diferite s-a realizat cu ajutorul Independent Sample Test, în timp ce pentru șiruri de date provenite de la aceeași grupă am folosit Paired Sample Test), respectiv Microsoft Excel. CAPITOLUL 4 REZULTATE ȘI DISCUȚII Ca urmare a determinărilor frecvenței cardiace, lactacidemiei și presiunii arteriale, la sportivii consacrați din Qwan Ki Do, am constatat anumite modificări ale acestor indicatori, ca reacție de adaptare a organismului la efortul specific, prezentate în cele ce urmează. 4.1. Determinarea regimului de efort competițional
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
constatat anumite modificări ale acestor indicatori, ca reacție de adaptare a organismului la efortul specific, prezentate în cele ce urmează. 4.1. Determinarea regimului de efort competițional în Qwan Ki Do (proba de luptă - Song Dau) 4.1.1. Valorile frecvenței cardiace Este cunoscut faptul că gradul de solicitare cardiacă este cu atât mai mare cu cât intensitatea efortului este mai mare. De altfel, Astrand și Rodahl (1983) afirmă că între intensitatea efortului și frecvența cardiacă există o relație liniară. Așadar
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Song Dau) 4.1.1. Valorile frecvenței cardiace Este cunoscut faptul că gradul de solicitare cardiacă este cu atât mai mare cu cât intensitatea efortului este mai mare. De altfel, Astrand și Rodahl (1983) afirmă că între intensitatea efortului și frecvența cardiacă există o relație liniară. Așadar, monitorizarea frecvenței cardiace pe parcursul luptei competiționale din Qwan Ki Do oferă date prețioase în legătură cu nivelul solicitărilor la care este supus organismul și sursele energetice implicate (tabelul nr. 6). Din datele prezentate în tabelul de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Este cunoscut faptul că gradul de solicitare cardiacă este cu atât mai mare cu cât intensitatea efortului este mai mare. De altfel, Astrand și Rodahl (1983) afirmă că între intensitatea efortului și frecvența cardiacă există o relație liniară. Așadar, monitorizarea frecvenței cardiace pe parcursul luptei competiționale din Qwan Ki Do oferă date prețioase în legătură cu nivelul solicitărilor la care este supus organismul și sursele energetice implicate (tabelul nr. 6). Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se constată faptul că atunci când FC
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și de Taylor, 1999). În cadrul acestei cercetări am folosit, așa cum a fost descris anterior, un protocol care prevede efectuarea de către fiecare sportiv a câte trei lupte de câte 2 minute, cu pauză de câte 4 minute între ele. Rezultatele monitorizării frecvenței cardiace, la ambele grupe de sportivi, sunt prezentate în tabelele nr. 7 și 8, de mai jos. LUPTA 1 Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 0 a primei lupte consemnează valori medii semnificativ mai mari (p=0,018) pentru sportivii grupei
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportiv a câte trei lupte de câte 2 minute, cu pauză de câte 4 minute între ele. Rezultatele monitorizării frecvenței cardiace, la ambele grupe de sportivi, sunt prezentate în tabelele nr. 7 și 8, de mai jos. LUPTA 1 Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 0 a primei lupte consemnează valori medii semnificativ mai mari (p=0,018) pentru sportivii grupei de începători (Grupa I), comparativ cu avansații (Grupa E) - vezi tab. nr. 9 și fig. 8, precum și Anexa 1, tabelele 1
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]