10,713 matches
-
din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei{fi}= 100 mm.,latura hexagon = 90 mm.,grosime perete (hexagona)= 25 mm. De altfel, la circa 60 metri nord - est de izvor s-a descoperit în anul 2010, în urma unor lucrări agricole, urmele unei cladiri române reprezentând blocuri mari de piatră cioplita sub forma unor stâlpi de susținere
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
anul 1733 . Referitor la dimensiunile lăcașului de cult menționam că biserică are o lungime de 25 m, lățimea de 10,5 m și înălțimea turnului de 21 m. Fundația este subdimensionata, respectiv are adâncimea de 1,3 metri și o grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi să nu fie vizibile decât în unele zone ale văilor.
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
de refugiu, veghe și apărare ale lui Dumitru Filișanu. În anul 1926 mai existau temeliile culei cu beciul în stare de ruină, demolate și acestea în anul 1927.» ("ibid"., p. 138). Rezidirea - din 1648 - pe "murus dacicus" (de 3 metri grosime) a angajat evmezice ziduri «foarte groase, de aproape un metru, boltite în semicilindru susținut de un arc median și altul lateral»; «pe latura mare a parterului, se intra în culă printr-o ușă grea, ce se zăvora cu un drug
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de .
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
caror temperatura medie este de 14-16 grade Celsius în luna iulie și cu ierni nu prea geroase. Temperatura medie anuală variază între 5-6 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale ating 1000 mm/m².Zăpadă se menține 80-100 zile pe an. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de cca. 250 cm în zona munților înalți. Datorită munților care o înconjoară ocrotind-o , depresiunea Corbu - Tulgheș beneficiază de condiții climaterice mult mai favorabile decât cele din Depresiunea Giurgeului de pe Valea Mureșului superior
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceiași cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
influenței orașului în crearea nucleelor de condensare și formare a ploilor. Precipitațiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influențat de starea timpului și de condițiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcție de timp și de particularitățile suprafeței active. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influențat de starea timpului și de condițiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcție de timp și de particularitățile suprafeței active. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al orașului singura localitate existentă era satul Pipera (denumit și Tătărani), arondat comunei Băneasa-Herăstrău din
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
este un continent situat la Polul Sud, acoperit de ghețari. A fost ultimul ținut explorat de pe glob. Sub aspect morfologic ea este o platformă continentală muntoasă cu un strat de gheață cu o grosime de până la 4,8 km și înconjurată de ape înghețate. În nu există țări sau populație autohtonă. Singurii locuitori sunt cercetătorii științifici, nevoiți să suporte temperaturi de până la -80 °C. Primul biolog din lume care a cercetat viața antarctică a
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
veșnic. Antarctida este continentul cu cea mai mare altitudine medie, cea mai scăzută umiditate și cea mai scăzută temperatură medie. Aproape 98 % din teritoriul Antarctidei (circa 14 milioane km²) este veșnic acoperit de un strat de gheață, care uneori atinge grosimi de peste 4.000 m. Restul de două procente fără gheață îl reprezintă coastele scăldate de Oceanul Antarctic, vârfurile golașe ale "dike"-urilor, care dau munților un aspect de cocoș ce se eliberează din prizonieratul ghețurilor, la acestea adăugându-se într-
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
concordanță cu teoria contracției al cărui adept era Pratt ), reluând și dezvoltând ideile sale (enunțate în 1857 ) cu privire la echilibrul straturilor superioare ale Pământului. Conform lui Pratt , "sub nivelul mării" (atât sub oceane cât și sub continente), scoarța terestră "are o grosimea constantă ". Echilibrul se realizează în profunzime, la o adâncime constantă ("nivel de compensație"), aceeași sub continente și oceane. Aceasta implică "variația densității" rocilor în funcție de relief: "cu cât este mai mare altitudinea reliefului la suprafață, cu atât este mai mică densitatea
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
apare ca o "suprafață de separație" ci mai degrabă ca o "zonă de tranziție" care începe la o adâncime de cca. 60 km ). Modelul propus de Barrell este similar cu modelul Airy în care compensarea izostatică se realizează prin "modificarea grosimii scoarței terestre", dar, diferă prin faptul că ține cont și de "rezistența la forfecare a litosferei", iar compensarea izostatică se produce în astenosferă. Meinesz face distincție între scoarța „"chimică"” care este subiectul izostaziei lui Airy și scoarța „"elastică"” definită reologic
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
și parțial de "anomaliile în flotabilitat"e generate de deformarea litosferei ce acoperă o astenosferă fluidă ( Gunn, Ross , 1943 „"A quantitative evaluation of the inuence of the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată) de Vening Meinesz la măsurătorile gravitației
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
Vening Meinesz la măsurătorile gravitației în oceane (1941) a fost studiată și cuantificată de mulți alți cercetători. După 1943 izostazia regională , a început să fie cunoscută sub numele de izostazie flexurală . "Deformația litosferei" este controlată într-o mare măsură de "grosimea" acelei părți din ea care poate susține eforturile (tensiunile) elastice pe perioade lungi. În general grosimea sa este estimată folosind "corelația dintre gravitație și topografie", pentru stabilirea căreia se folosesc "metode spectrale" ( Dorman and ( Lewis 1970, ( McKenzie și ( Bowin 1976
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
cercetători. După 1943 izostazia regională , a început să fie cunoscută sub numele de izostazie flexurală . "Deformația litosferei" este controlată într-o mare măsură de "grosimea" acelei părți din ea care poate susține eforturile (tensiunile) elastice pe perioade lungi. În general grosimea sa este estimată folosind "corelația dintre gravitație și topografie", pentru stabilirea căreia se folosesc "metode spectrale" ( Dorman and ( Lewis 1970, ( McKenzie și ( Bowin 1976, ( Banks 1977, ( Forsyth 1985, sau prin ( Gunn 1943, Walcott 1970 și 1976, ( Watts și ( Cochran 1974
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
de depuneri ulterioare. Săpăturile arheologice pot fi clasificate în cele de salvare a unor obiecte sau preventive pentru a evita riscul distrugerii prin construcția unor proiecte contemporane. Se fac sondaje de informare și verificare prin săpături mai mici pentru determinarea grosimii stratului și întinderea sitului. Cercetarea arheologică sistematică se face în scopul realizării unei cercetări de lungă durată. Urmează analiza descoperirilor ce presupune datarea așezării și a obiectelor descoperite prin metoda stratigrafica ce are în vedere observarea succesiunii pe verticală a
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
verificabile pentru a ajunge la uniformitatea rezultatului care să satisfacă cerințele specifice ale clienților sau utilizatorilor. 3. "Obiectivă" : Aspect măsurabil și verificabil al unui lucru sau fenomen, exprimat în cifre sau cantități, ca de exemplu greutate mică sau greutate mare, grosime sau subțirime, duritate mică (moliciune) sau duritate mare. 4. "Subiectivă" : Atribut, caracteristică sau proprietate a unui lucru sau fenomen, care poate fi observat și interpretat și poate fi aproximat (cuantificat), însă nu poate fi măsurat, ca de exemplu: frumusețe, simț
Calitate () [Corola-website/Science/298716_a_300045]
-
și răsucire. Ele sunt prinse de celelalte elemente prin nituri. Dacă distanța dintre lise este mică, pentru rigidizarea învelișului se folosește tablă ondulată. Îmbinarea tablei ondulate cu învelișul se poate face prin metoda sudurii, nu prin nituire. Dacă aripa are grosime mică, învelișul se poate realiza prin panouri monolit. Construcția unei astfel de aripi se realizează prin îmbinarea panourilor dintr-o singură bucată. La aripile cu grosime foarte mică, spațiul interior nu mai cuprinde elemente de rigidizare, ci este umplut cu
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]