11,901 matches
-
Stepan Mihailovici Topal (în ) (n. 1938) este un om politic găgăuz din Republica Moldova, care a îndeplinit în perioada 1990-1995 funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei. s-a născut în anul 1938. Este de profesie inginer de căi de comunicații. A fost activist al Partidului Comunist al Moldovei. La data de 12 noiembrie 1989, a avut loc primul Congres al poporului găgăuz care
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
adoptat o lege și mai largă, care conferă un statut special autonom Găgăuziei la 23 decembrie 1994. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul din cei 4 candidați pentru funcția de guvernator (Gheorghe Tabunșcic, Mihail Kendighelean, Dumitru Croitor și Stepan Topal) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
a fi ales din primul tur. Ca urmare, la data de 11 iunie 1995, în turul doi de scrutin au participat cei doi candidați mai bine clasați: Gh.Tabunșcic și Mihail Kendighelean, iar cu 64% de voturi în funcția de Guvernator al Găgăuziei a fost ales Gheorghe Tabunșcic (inaugurarea în funcție a avut loc la 19 iunie 1995). Stepan Topal nu a reușit nici măcar calificarea în al doilea tur de scrutin. În perioada 1999-2002, Stepan Topal a fost consilier principal al
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
electoral "Edinstvo", dar acest cartel nu trece de pragul electoral. În anul 2002, este unul din fondatorii mișcării social-politice "Za Gagauziu!" (Pentru Găgăuzia), cu scopul de a se opune Partidului Comunist. Candidează din nou la alegerile anticipate pentru funcția de Guvernator al autonomiei din 6 octombrie 2002, dar alegerile sunt invalidate datorită faptului că au participat doar 41,43% de alegători. Pentru alegerile din 20 octombrie 2002, Stepan Topal este exclus din competiție de către Comisia electorală locală, care invocă încălcări în
Stepan Topal () [Corola-website/Science/302603_a_303932]
-
iar acest lucru a creat o unitate dialectică pentru campaniile sale militare în Asia și în Africa precum și în Europa. După reușita tatălui său, Soliman a început o altă serie de cuceriri militare și a potolit o revoltă condusă de guvernatorul otoman al Damascului în 1521. Soliman începe cât mai repede pregătirile pentru cucerirea Belgradului din Regatul Ungariei, ceea ce străbunicul lui, Mahomed al II-lea, nu a reușit să realizeze. Înaintarea sa a fost întârziată de către maghiari ajutați mai apoi de către
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
politic al Europei din Evul Mediu Târziu. După ce Soliman și-a stabilizat frontierele în Europa, el și-a îndreptat atenția către dinastia Safevidă din Persia. Două evenimente în particular vor precipita conflictul. În primul rând, Șah Tahmasp a ordonat asasinarea guvernatorului Bagdadului, loial lui Soliman, și înlocuirea cu un adept al șahului, iar în al doilea rând, guvernatorul de Bitlis a trădat și i-a jurat credință șahului. Ca rezultat, În 1533, Soliman a ordonat marelui vizir Ibrahim Pașa să conducă
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
a îndreptat atenția către dinastia Safevidă din Persia. Două evenimente în particular vor precipita conflictul. În primul rând, Șah Tahmasp a ordonat asasinarea guvernatorului Bagdadului, loial lui Soliman, și înlocuirea cu un adept al șahului, iar în al doilea rând, guvernatorul de Bitlis a trădat și i-a jurat credință șahului. Ca rezultat, În 1533, Soliman a ordonat marelui vizir Ibrahim Pașa să conducă o armată în Asia, unde a recucerit Bitlis și ocupat Tabriz-ul fără rezistență. Campania condusă de Ibrahim
Soliman I () [Corola-website/Science/302595_a_303924]
-
reușind să acumuleze o avere considerabilă și se zvonea la timpul său că ar fi cel mai bogat om din Balcani. Într-o epocă în care Imperiul Otoman era un stat feudal înapoiat, în descompunere, și suferind de frământări interne, guvernator al Rusciucului a ajuns Ismail Tersinicli-Oglu, un fost sacagiu care nu urmărea decât propria îmbogățire. Regiunea administrată de acesta se caracteriza printr-o agricultură aflată într-o stare de decădere, cu o țărănime ruinată, cu negustori și meseriași sărăciți de
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
de acesta se caracteriza printr-o agricultură aflată într-o stare de decădere, cu o țărănime ruinată, cu negustori și meseriași sărăciți de birurile plătite autorităților. Deși vremurile din oraș nu erau prielnice pentru afaceri, Manuc s-a prezentat personal guvernatorului și i-a oferit o sumă mare de bani, angajându-se să-i fie vistiernic lui Tersenicli-Oglu, în cazul în care i s-ar garanta libertatea schimbului de produse. Orașul Rusciuc devine astfel cel mai important centru comercial de la sud
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
-i fie vistiernic lui Tersenicli-Oglu, în cazul în care i s-ar garanta libertatea schimbului de produse. Orașul Rusciuc devine astfel cel mai important centru comercial de la sud de Dunăre în drumul de la Constantinopol în Țara Românească și Transilvania, atât guvernatorul, cât și Manuc având mult de câștigat. Guvernatorul Teresenicli-Oglu intră în grațiile guvernului turc, care-l ajută în lupta împotriva lacomului Pasvant-Oglu, guvernatorul din Vidin, și a rebelilor Kirdjalii. Teresenicli-Oglu este numit ca pașă de către sultan, iar sfetnicul său Manuc
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
care i s-ar garanta libertatea schimbului de produse. Orașul Rusciuc devine astfel cel mai important centru comercial de la sud de Dunăre în drumul de la Constantinopol în Țara Românească și Transilvania, atât guvernatorul, cât și Manuc având mult de câștigat. Guvernatorul Teresenicli-Oglu intră în grațiile guvernului turc, care-l ajută în lupta împotriva lacomului Pasvant-Oglu, guvernatorul din Vidin, și a rebelilor Kirdjalii. Teresenicli-Oglu este numit ca pașă de către sultan, iar sfetnicul său Manuc Mirzaian devine prim negustor și vistiernic al provinciei
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
important centru comercial de la sud de Dunăre în drumul de la Constantinopol în Țara Românească și Transilvania, atât guvernatorul, cât și Manuc având mult de câștigat. Guvernatorul Teresenicli-Oglu intră în grațiile guvernului turc, care-l ajută în lupta împotriva lacomului Pasvant-Oglu, guvernatorul din Vidin, și a rebelilor Kirdjalii. Teresenicli-Oglu este numit ca pașă de către sultan, iar sfetnicul său Manuc Mirzaian devine prim negustor și vistiernic al provinciei. Implicat în mijlocirea relațiilor economice dintre Rusciuc și București , Manuc primește în anul 1802 rangul
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
fost transformat într-un erou legendar. La 11 februarie și 5 iulie 1450, prin două acte emise la Roman, respectiv la Suceava, domnul Moldovei, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a prestat omagiu față de Ioan de Hunedoara, guvernatorul Regatului Ungariei. Acest fapt a provocat reacția Poloniei. La 15 octombrie 1451 Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni de către Petru Aron, cu sprijinul unei părți a boierimii moldovene. După uciderea tatălui său Bogdan, Ștefan vine cu oaste
Politica externă a lui Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/302618_a_303947]
-
Ludwig (1833-1896) tatăl viitorului arhiduce Franz Ferdinand de Austria; arhiducele Ludwig Viktor (1842-1919) și arhiducesa Maria Anna (1835-1839), care a murit la vârsta de patru ani. În urma demisiei cancelarului Prințul Metternich în timpul Revoluției din 1848, tânărul arhiduce a fost numit guvernator al Boemiei la 6 aprilie însă nu a preluat postul niciodată. În schimb, Franz a fost trimis pe front în Italia, alăturându-se mareșalului Radetzky; a primit botezul focului la 5 mai la Santa Lucia. Curând arhiducele a fost chemat
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
pare a se referi la catolici, cerând să facă Sfânta Cuminecătură numai cu pâine dospită. Odată cu declarația de Unire din februarie 1697, Sinodul Bisericii românești ceruse Curții de la Viena și drepturi de natură politică, la care s-au opus înverșunat guvernatorul Transilvaniei : Gyorgy Banffy, și cancelarul Miklos Bethlen, ambii de religie calvină, prezenți și ei atunci la Viena. Hotărârea imperială, luată la 16 aprilie 1698 și comunicată guvernului ardelean la 28 mai, ținând cont și de dorințele calviniștilor, dar și de
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Regimentului 2 Vâlcea, și comandant al grupului operativ Olt - Lotru. În ianuarie 1917, Traian Moșoiu a fost avansat la gradul de general de brigadă și numit la comanda Diviziei 12 Infanterie. Marele Cartier General l-a numit pe pe Moșoiu Guvernator Militar al Transilvaniei la data de 12 martie 1919. La data de 12 aprilie 1919, Traian Moșoiu a fost numit la comanda "Grupului de Armate Nord", contribuind la eliberarea părții de vest a țării, inclusiv a orașelor Șimleul Silvaniei, Beiuș
Traian Moșoiu () [Corola-website/Science/302712_a_304041]
-
peste Tisa, și să creeze condiții pentru trecerea la ofensivă a armatei române (24 iulie 1919). După pătrunderea în Budapesta (3 august 1919) a altor efective ale armatei române, generalul Moșoiu a fost numit comandant al Garnizoanei militare Budapesta și Guvernator Militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. În decembrie 1919 a trecut în rezervă, la cerere, și s-a înscris în Partidul Liberal, fiind numit ministru de război în guvernul prezidat de Alexandru Vaida-Voevod. În anul 1921, Generalul Moșoiu
Traian Moșoiu () [Corola-website/Science/302712_a_304041]
-
fond alb, cu sigiliul statului Florida supraimprimată peste intersecția brațelor crucii. Capitolul 15.012 al "Florida Statutes" afirmă că: Între 1868 și 1900, steagului statului Florida a constat doar din sigiliul statului pe un fond alb. La sfârșitul anilor 1890, guvernatorul statului, Francis P. Fleming, a sugerat adăugarea crucii roșii pentru a nu crea impresia falsă a unui steag complet alb atunci când, în lipsa curenților de aer, steagul ar atârna nemișcat pe catargul său. Există opinii exprimate referitoare la cruce care afirmă
Drapelul Floridei () [Corola-website/Science/302721_a_304050]
-
Ungariei a cerut, să nu fie adus pe pământ ungar înainte de evacuarea ultimului soldat sovietic de acolo. În 1993, după ce rușii au părăsit bazele lor din Ungaria, rămășițele pământești ale lui Horthy au fost reînhumate în orașul său natal, Kenderes. Guvernatorul Miklós Horthy a fost reabilitat la 4 septembrie 1993 de parlamentul Ungariei, în timpul mandatului premierului József Antall. În prezent, cercurile extremiste de dreapta și naționaliste din Ungaria încearcă să reabiliteze imaginea lui Horthy, susținând că acesta a fost discreditat de
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
descoperite în oraș au arătat că peninsula a fost locuită încă din 5000 î.Hr. Primii coloniști europeni au numit prima dată zona unde este acum Boston, Trimountaine, dar redenumit mai târziu după Boston, Lincolnshire, Anglia, de unde au emigrat majoritatea coloniștilor. Guvernatorul original al coloniei Massachusetts Bay, John Winthrop, a dat o predică celebră intitulată " Un model creștin de caritate", cunoscută mai popular ca predica "Orașul de pe deal", care a îmbrățișat ideea că Boston a avut un legământ special cu Dumnezeu. (Winthrop
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
nord, vest, și nord-vest a orașului. Orașul Boston mai este supranumit în mod familiar în mai multe feluri, în funcție de tradiție și de diverse întâmplări. Denumirea "Orașul de pe colină" (în engleză, "The City on a Hill") provine din scopul declarat al guvernatorului coloniei Massachusetts (devenită ulterior statul Massachusetts), [[John Winthrop]], care dorise să creeze un fel de "Oraș pe colină" în sensul originar biblic al acestuia. Se referă, de asemenea, la cele trei coline ale Boston-ului. "Orașul fasolei" ("Beantown") se referă
Boston () [Corola-website/Science/302678_a_304007]
-
doua oară a stat in Bonn un semestru întreg ca să studieze. A mai făcut calatorii mai scurte în Anglia, Portugalia, Paris, în zona Rinului și în Elveția. În 1862 preia comanda diviziei XIV din Düsseldorf, unde s-a întors ca guvernator al provinciilor renane și al Wesfaliei, după ce a primit a fi ministru președinte al Prusiei de la 1859 la 1862 la rugămintea prietenului său prințul regent Wilhelm. Carol nu se simțea bine in atmosfera reacționară a societății berlineze. Anii aceștia care
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
sale deosebite, generalul H. M. Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român , a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoare al Academiei Române. După război a îndeplinit diferite funcții de guvernator militar al unor departamente din Franța. A murit la 29 ianuarie 1931 de artrită. s-a născut la 7 decembrie 1861 la Feurs, în Franța. După ce a absolvit Academia Militară Saint-Cyr, în 1883, Berthelot a fost repartizat, pe rând, în
Henri Mathias Berthelot () [Corola-website/Science/302714_a_304043]
-
unirii de la Brest și ale formării episcopiei greco-catolice de Muncaci. Clerul român urma sa primească aceleași privilegii și imunități ca și clerul de rit latin. Pe 4 aprilie 1697 cancelarul imperial, contele , a prezentat la Viena executivului transilvan (Gheorghe Bánffy, guvernator; M. Bethlen, cancelar; Ștefan Apor, trezorier) cererea episcopului Teofil de unire a Mitropoliei Bălgradului cu Biserica Catolică și rezoluția imperială favorabilă în acest sens. Guvernatorul Bánffy și cancelarul Bethlen s-au arătat dezamăgiți de aprobarea unirii românilor cu Biserica Romei
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]