10,331 matches
-
A nu refuza provocările vieții. A fi calm, lucid și sensibil până la incandescență în fața orchestrei. A fi constructor de filarmonică și arhitect de edificii muzical-spirituale. A prețui valoarea fiecărui minut. A ști să vorbească și să zâmbească puștilor, a avea harul de a-i atrage spre arta sunetelor. A fi punctual și amabil ca un neamț. Sau ca un american. A avea ambiția de a stăpâni la fel de bine ca orice tânăr tehnica mai mult sau mai puțin complicată a calculatoarelor. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de întrebare, pentru că sunt foarte mulți factori care ajută, contribuie la drumul spre succes. Sunt atât de multe detalii... Sigur că n-am să spun ceva original, dar este adevărat. Trebuie să ai, în primul și în primul rând, un har de care să fii conștient, trebuie să muncești enorm, trebuie să asculți foarte mult, și apoi să te rogi lui Dumnezeu ca atunci când faci primii pași pe scenă, și pentru studiu, să întâlnești persoanele juste în momentul just! Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din scenele dinamice ale suitei "Romeo și Julieta" de Prokofiev nu sunt de ajuns pentru a copleși ascultătorul. Starea de moment și amintirea ce nu se pierde în timp poartă însemnele dramaturgiei care implică povestire, peisaj, portret totul poetic "spus". Har, inteligență, informație, tehnică performantă, introspecție, polisare a sunetului, putere de a emoționa. Acestea ar fi calitățile pianistului solist care a fost Vlad Iftinca. Ajuns în Statele Unite ale Americii, el a devenit unul dintre cei mai apreciați muzicieni legați de destinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Acesta e secretul a merge înainte. A.V. Și, chiar ultima întrebare: ce ești acum? Român? American? Sau un cetățean al lumii? V.I. Un cetățean al lumii! EMISIUNEA????? Dorel Vișan Tăria și nuanța glasului, bunătatea și insinuarea, umilința și aroganța, harul, știința, puterea de a fi autentic pe scenă, pe ecran, în viață. Hrănindu-și rolurile din concepții și tehnici teatrale acreditate în timp dar nu demodate, respectuos cu modelele, sceptic în fața modelor, meditând amarnic la spectacolul haotic al lumii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Mai cred în Eminescu, încă... (Emisiunea "Interviul săptămânii", TVR Iași, ???????) Dan Hăulică Dan Hăulică este un boier al gândului și al faptei închinate actului artistic. Discursul său despre imaginea plastică, ce se constituie ca o eflorescență de idei și metafore, harul, știința, diplomația cu care a organizat colocvii, retrospective, simpozioane și, mai ales revista "Secolul XX", rămasă o instituție păstrătoare a valorilor spirituale din veacul trecut, sunt calitățile cu care Dan Hăulică s-a înscris în istoria culturii europene. Dacă pasiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sau discret, să cunoască specificul locului de unde veneați? Sau nu-i interesa? A.V. Uitați... Andrei Șerban pe care l-am văzut într-o emisiune a dumneavoastră, Andrei Șerban a făcut această carieră extraordinară la nivel internațional pentru că a avut har, iar harul lui era românesc! Ceea ce a interesat acolo, și el nu a mai făcut spectacole românești, ci a făcut teatru. Care a interesat. A fost tocmai această distincție. A fost diferit de cel care gândea teatru în America. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să cunoască specificul locului de unde veneați? Sau nu-i interesa? A.V. Uitați... Andrei Șerban pe care l-am văzut într-o emisiune a dumneavoastră, Andrei Șerban a făcut această carieră extraordinară la nivel internațional pentru că a avut har, iar harul lui era românesc! Ceea ce a interesat acolo, și el nu a mai făcut spectacole românești, ci a făcut teatru. Care a interesat. A fost tocmai această distincție. A fost diferit de cel care gândea teatru în America. A fost diferit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru a învăța ceea ce trebuie. A.V. Poți să ajungi un bun regizor ca autodidact? Dar nu învățând în școală. A.V. Da. Da. Poți. Până la urmă, școala nu face decât să perfecționeze ceea ce ai. Școala nu-ți dă nici harul, nici talentul, nici vocația. Școala îți perfecționează chemarea. A.V. Ați întâlnit oameni de teatru și de film care v-au descurajat? Ori au încercat să vă descurajeze? A.V. Da, întâlnesc și acum. A.V. Și cum reacționați? A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
romane cu titluri înșelătoare, care oferă surprize încă de la primele pagini. Și titlul Teodosie cel Mic trimitea mai degrabă la finețuri bizantine, cu împărați minori patronând o Curte coruptă, cu mai mulți centri de putere, în care intrigile coexistă cu harul sfințeniei, iar sugrumările au loc în iatac, cu fir de mătase. Nimic de acest gen în fantasy-ul postmodern pentru copii ușor sadici, publicat în 2006. La fel și în Ilie Cazane: titlul păcălește, iar surpriza este una foarte plăcută. Slavă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
psiho-social pot duce la posibilități diferite de manifestare practică pe care le au oamenii și popoarele pe care le alcătuiesc. În continuare, autorul citat se întreabă ce sunt aceste dispoziții înnăscute ale sufletului? Dacă sunt o enigmă a Creatorului, un ,,har pogorât din ceruri, fără cauză și determinism?"351. Răspunsul este negativ. Toate aceste caracteristici umane care alcătuiesc vocația sau fondul psiho-social al indivizilor depind de un complex de factori foarte diferiți cum ar fi: dezvoltarea omului în raport cu lumea fizică și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Hr. Modificările survenite în interiorul religiei mozaice prin dispariția clericilor și apariția unei clase de rabini care nu parazita economia și societatea au dus la un avânt economic. ,,Iudaismul rabinic era o evanghelie a muncii, întrucât cerea evreilor să-și folosească harurile dăruite de Dumnezeu cât mai mult cu putință. Se cerea din partea lor acea capacitate și disponibilitate de a fi sârguincios și generos, nu în ultimul rând pentru a putea să îndeplinească și îndatoririle filantropice"336. Iudaismului îi datorăm infinita prețuire
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o face protestantismul. Conform credinței protestante, Dumnezeu se face cunoscut fiecăruia dintre noi în mod direct prin intermediul Sfintei Scripturi și nu a delegat Bisericii rolul de intermediar între El și oameni și nu există o instituție umană care să împărtășească harul Său. Biserica nu mai are autoritatea sfințitoare pe care o reclamă în permanență și absența unui intermediar între Dumnezeu și ființa umană desacralizează preoția. Oamenii nu mai au nevoie de preoți pentru a întreține o relație cu Divinitatea. În consecință
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 197. 67 Ibidem, p. 198. 68 Denis De Rougemont arată: ,,Omul, numai el singur, în întreaga Creație, poate spune ceea ce nu este și poate minți printr-un act al voinței sale deliberate. Prin harul limbii, el poate spune adevărul, prin vina limbajului el poate să contrazică adevărul. El poate crea potrivit perspectivelor creației, el poate crea de asemenea în răspăr. El poate fi un agent responsabil al naturii operante, dar el poate să facă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un loc venerat de mine, plin de amintiri de neuitat. Trebuie să mărturisesc că simplul fapt de a mă afla aici, având privilegiul de a vă vorbi cu această ocazie, este foarte emoționant pentru mine. Ne aflăm pe Muntele Scopus (Har Hatzofim), un templu important pentru iudaism. Numele ebraic al acestui loc sugerează o legătură între noi și viziunea acestei țări, precum și cu istoria poporului său, care este parte din istoria universală și din istoria țării mele. Muntele Scopus deține o
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Și cum complotul universal nu poate decât să numească miniștri, evident că sunt în această poziție - spune el. Ca un ucenic fidel, Ungureanu nu uită în nici o ocazie să vorbească despre mentorul său Andrei Pleșu, considerat a fi admirabil, cu har, cu lipici la om. Are o charismă, se uită în ochii tăi, și gata, ești al lui. L-am văzut stăpânind săli de orgolii, pentru că tot parterul care-l asculta era compus numai din orgolii, CV-uri ample, din pretenții
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu: Din când în când ne întâlnim, și trebuie să spun cât de mare este aprecierea pe care o am față de extraordinara sa activitate. Iar a fi atâția ani consecutiv director este o performanță aproape de neegalat, ceea ce arată nu doar harul său administrativ, ci și recunoașterea profesională pe care a găsit-o într-un mediu atent la nuanțe și cu o predispoziție critică incredibilă. Și acesta e un bun exemplu că Viena nu este nicidecum provincială, ci o mare capitală a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de împrejurările ei de formație, generația noastră poartă încă urmele zdruncinării în care s-a zămislit. Nu se simte în largul ei decât în tensiune.ș"ț Fiecare clipă de destindere i se pare o decădere de la starea ei de har." Neliniștea căutării și, în același timp, gustul fetișizat al acestei neliniști sunt expresia unei nevoi legitime de unitate în soluții, a găsirii numitorului comun, a liantului salvator. Vulcănescu pare analistul cel mai potrivit să survoleze aceste căutări. În schimb, finul
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
mai spune și că vaietele (fie ele cu glas tare, sotto voce sau in petto) provocate de durerea lumii, care (slab eufemism!) nu e deloc puțină, ar fi rezultatul, divizat la infinit, al urletului scos, perpetuu, de Lucifer, arhanghelul căzut. Har Domnului, nu mă pot pune în pielea lui Lucifer. Totuși, trebuie să fac o palidă încercare de a-l înțelege. Pînă și diavolul are dreptul la un avocat. Însă nu asta voi fi eu aici. Tot ce vreau să spun
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
poate înțelege cum de a fost cu putință ca istoria să-i joace această festă macabră - închisoarea - tocmai lui, care a avut încredere în oameni și a ajutat cât a putut mai mult. Nevoia de a sări în ajutor - semnul harului adevărat la un doctor - dă o mare distincție acestor memorii, care sunt o mărturisire de naivitate și experiență-limită, în același timp. Ceea ce aflăm citind My Second University - memorii traduse din română, editate și publicate în engleză de nepotul doctorului Stroia
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
oricărui fel de mâncare acea alură de preparat-minune; avea un mod aparte de a-și înveseli chipul explicând cu vocea lui domoală și inconfundabilă ce se întâmpla în ceaun, în cratiță, în tavă... Știa pe de rost ce-știu-câte rețete, avea harul dumnezeiesc de a dărui celor din jur și nouă, telespectatorilor, un tip de dragoste specială pentru locurile pe unde umbla și pentru mâncăruri. Și unde nu a fost, și câte preparate nu ne-a oferit prin ,ferestruica" televizorului? Nenumărate. Și-
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
privighetorile nu se amestecă printre vrăbii, întocmai cum soprana Mariana Nicolesco nu s-ar potrivi în corul fetelor de la ,Apaca". Poeții, ca și privighetorile, au orgoliul singularității, care îi/le face să se delimiteze de lumea profană a celor fără har. Cântecul sau versul sunt cu totul altceva decât un ciripit gureș, oricât de expresiv. Nu aș fi început cu aceste fraze un comentariu la o antologie a poeziei basarabene, dacă nu mi-aș fi amintit de meditația orgolios-regionalistă a lui
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
din spiritul locului, o picătură din muzica nordului italic". Cattaneo este și un fin cunoscător al componisticii românești, pe care o acreditează deopotrivă în ipostaza de dirijor și de organizator de reuniuni muzicale. "Când reușește să fuzioneze cu inteligență și har anticul ( popular sau bizantin) cu modernul ( dar nu cel avangardist-globalizant), în maniera cea mai liberă și inventivă în care poate ființa această alchimie sonoră, atunci muzica românească este apreciată fără rezerve". De curând muzicianul italian a fost oaspetele festivalului bucureștean
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13669_a_14994]
-
din spiritul locului, o picătură din muzica nordului italic". Cattaneo este și un fin cunoscător al componisticii românești, pe care o acreditează deopotrivă în ipostaza de dirijor și de organizator de reuniuni muzicale. "Când reușește să fuzioneze cu inteligență și har anticul ( popular sau bizantin) cu modernul ( dar nu cel avangardist-globalizant), în maniera cea mai liberă și inventivă în care poate ființa această alchimie sonoră, atunci muzica românească este apreciată fără rezerve". De curând muzicianul italian a fost oaspetele festivalului bucureștean
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
mi-am însușit cu toată inima dorința ta cu privire la aceasta, nu pentru că ar reieși de aici vreun folos pentru viața ta morală (căci sunt încredințat că ochiul sufletului tău e curat de tot înțelesul pătimaș și întinat și privește spre harul curat prin aceste cuvinte dumnezeiești), ci pentru a li se da celor mai trupești o oarecare călăuzire spre starea duhovnicească și nematerială a sufletului, spre care duce această carte prin înțelepciunea ascunsă în ea. Iar fiindcă sunt unii bărbați ai
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
și singuri rămași în urma tuturor. Ci milostivi în sărăcia lor, oferă și stăruie în ceva ce nu stă nicidecum, acum, în prețuirea, ci mai degrabă în dezgustul lumii. Întrebarea mea își conține răspunsul, ușor de dedus, la îndemână. Poezia este har, este duh, este dar, și atunci când poetul o zidește pe hârtie și atunci când cititorul o găsește și o prețuiește. În ipostaza lucrului bine făcut, în ipostaza comunicării posibile între egali și asemănători, în ipostaza darului deplin și rar unii către
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]