10,678 matches
-
pacificului a Statelor Unite, în Marea Mediterană și Caraibelor, în mările arctice și antarctice. Păianjenii de mare sunt bine camuflați printre pietre, alge și vegetația subacvatică. Ei se deplasează pe fundul bazinului cu picioarele lor lungi. Majoritatea speciilor sunt carnevore și se hrănesc cu sucul intern al celenteratelor, spongierilor, policheților și briozoarelor. Ei introduc trompa în corpul animalului și aspiră lichidele interne. De fapt, am putea spune că sunt paraziți ai acestora. Altele sunt necrofage, se hrănesc cu organisme moarte. În apele românești
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
Majoritatea speciilor sunt carnevore și se hrănesc cu sucul intern al celenteratelor, spongierilor, policheților și briozoarelor. Ei introduc trompa în corpul animalului și aspiră lichidele interne. De fapt, am putea spune că sunt paraziți ai acestora. Altele sunt necrofage, se hrănesc cu organisme moarte. În apele românești ale Mării Negre se întâlnesc speciile "Callipallene phantoma" și "Callipalene brevirostris". Clasa cuprinde peste circa 1,300 de specii, grupate în 86 de genuri. Clasa include doar un singur ordin - Pantopoda - și 10 familii. Poziția
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
diviziunea directă longitudinală a celulei. Nu există reproducere sexuată cunoscută. Au fost descrise peste 100 de specii de Euglenă. Marino "et al." (2003) au revizuit genul pentru a constitui un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub anumite condiții; dacă se adaugă un antibiotic, precum streptomicină, în mediul de cultură a Euglenei, diviziunea cloroplastului este inhibată, dar diviziunea celulară
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
bacteriofage active și au un rol în menținerea echilibrului bacterian a solului. Mixomicetele formează un plasmodiu, o substanță asemănătoare citoplasmei, cu multe nuclee. Ciclul de viață a mixomicetelor reprezintă o alternanță a formelor unicelulare și a fazelor pluricelulare. Mixomicetele se hrănesc în special prin fagocitoză. Au un perete celular alcătuit din celuloză. Se reproduc asexuat prin spori. Celula "protozoar" este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Unele protozoare prezintă "organite de mișcare" numite cili sau flageli. Altele se deplasează prin emiterea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
social programat și poate determina orientarea în direcția dorită, a atitudinii și comportamentului publicului. În societatea comunistă, mai ales în perioada lui Ceaușescu, propaganda și manipularea erau la ordinea zilei. În fața forței imense a mass-media, indivizii erau dezarmați, intoxicați și hrăniți cu articole ideologice, ceea ce ducea în final la o vulnerabilitate extremă. Amestecul de adevăruri parțiale cu minciuni credibile, creează într-un final acel produs hibrid numit de comuniști „informație oficială”. Ziariștii erau obligați să publice astfel de materiale ce prezentau
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
Prin esențializare se produce apropierea de abstract, prin cali- tatea materială a tușelor se mai acordă o șansă concretitu- dinii. Asocierea cu opera romanescă a lui Peter Handke devine inevitabilă. Invocata sensibilitate este dominată, cred, de reflexul culturalității și se hrănește din rigorile axio- logice ale acesteia. Experiența culturală a lumii moderne a recuperat orizontul primitiv spre a putea descifra secretele comunicării simbolice dar a așezat peste acestea filtrele cartezianismului iluminist și experiențele devastatoare ale omului recent care a imaginat lumea
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis a lui Origen, Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar după ce trupul se oprește din sporirea în mărime nu se mai nutrește pentru creștere, ci pentru susținere), așa și în privința sufletului, rostul naturii este îndoit. Căci se nutrește
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar după ce trupul se oprește din sporirea în mărime nu se mai nutrește pentru creștere, ci pentru susținere), așa și în privința sufletului, rostul naturii este îndoit. Căci se nutrește înaintând în virtuți și contemplații până când, străbătând toate lucrurile
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
Uleiul de ricin este un purgativ puternic, dar se uitlizează și în cosmetică. Datorită acidului ricinoleic, are o acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal. Sunt plante lemnoase sau erbacee, uneori semiparazite. Arbuști mici, semiparaziți pe arbori rășinoși sau foioși. Se hrănesc cu ajutorul unor haustori, care extrag seva brută din vasele lemnoase ale plantei gazdă. Are frunze verzi simple, nestipelate (uneori reduse la scvame). Florile sunt unisexuate, actinomorfe, dispuse axilar în inflorescențe cimoase sau racemoase. Fructul este baciform sau drupaceu (partea cărnoasă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Australia trecând prin Noua Guinee. Primii hominizi au ajuns, probabil, în cele două Americi cu doar circa 11.500 de ani în urmă, prin Siberia și Alaska. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. Conform
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
viața lui de izolare mândră și concentrată este în întregime subordonată operei. După propria lui apreciere, duce o existență ""singurătate și meditație"", în compania ""trandafirului de argint al experienței proaspete"", într-o ""indiferență absolută pentru aspectul practic al vieții"", și ""hrănindu-se numai cu frumusețe"". În anul 1916 are loc un eveniment decisiv în viața sa : în urma unei călătorii în Statele Unite ale Americii, se căsătorește cu Zenobia Camprubi Aymar (traducătoare în spaniolă a lui Rabindranath Tagore, care-i va deveni colaboratoare
Juan Ramón Jiménez () [Corola-website/Science/302955_a_304284]
-
aflat la vârful botului, care apoi dispare. Prezența acestui „dinte” este tot un caracter arhaic, nefiind prezent la nici un alt mamifer. La naștere puii nu măsoară mai mult de 13 mm lungime, sunt orbi timp de 11 săptămâni și se hrănesc prin lingerea laptelui de pe abdomenul mamei. Nu este întâlnit pe tot cuprinsul Australiei, ci numai în Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și în câteva zone din sudului continentului. Este prezent și în Tasmania în număr destul de mare. Astăzi este
Ornitorinc () [Corola-website/Science/302972_a_304301]
-
marsupiu, de unde și denumirea grupului de animale marsupiale. Buzele puiului concresc cu mamelonul mamei și astfel laptele se scurge direct în gură lui; el rămâne prins de mamelon până la dezvoltarea completă, care are loc după 8-9 luni, cănd părăsește pungă hrănindu-se singur. În pungă se intoarce numai în caz de primejdie. Cangurii sunt animale erbivore rumegătoare, deci se hrănesc cu plante. Cangurii pot fi găsiți în : Australia, Tasmania și Nouă Guinee. Până la venirea europenilor în Australia, erau 53 de specii
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
direct în gură lui; el rămâne prins de mamelon până la dezvoltarea completă, care are loc după 8-9 luni, cănd părăsește pungă hrănindu-se singur. În pungă se intoarce numai în caz de primejdie. Cangurii sunt animale erbivore rumegătoare, deci se hrănesc cu plante. Cangurii pot fi găsiți în : Australia, Tasmania și Nouă Guinee. Până la venirea europenilor în Australia, erau 53 de specii de canguri, iar de atunci au dispărut 8 specii, astăzi existând numai 45 de specii. Multe dintre speciile actuale
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
cele de suprafață, care se bazau pe plancton ca sursă de hrană, au fost foarte afectate, deoarece planctonul a avut de suferit în lipsa luminii solare. Crocodilii s-au numărat printre supraviețuitorii de succes; creșterea lor este foarte lentă, se pot hrăni și cu organisme moarte și rezistă fără hrană chiar și luni de zile. Alți supraviețuitori au fost rechinii, în schimb au dispărut peștii cu fălci, în prezent existând doar câteva fosile. Cretacicul este divizat în două epoci: Cretacicul timpuriu (inferior
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
Apsu s-a nascut Marduk;/ "Cel care l-a născut pe el a fost Ea, tatăl lui;/ "Cea care l-a născut pe el a fost Damkina, mama sa./ "Pieptul mamei sale l-a supt el,/ "Doica care l-a hrănit, l-a umplut de o înaltă strălucire./ "Ademenitoare era figură să, atractivă privirea ochilor săi,/ "Falnica era ținută lui, un conducător chiar de la început./ "Când Ea, tatăl care l-a născut, l-a văzut pe el,/ S-a bucurat, a
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
să-și clădească o biserică pe strada Săpunarilor. Același domnitor poruncea la 11 februarie 1743: "Tuturor armenilor cîți sunt așezători aici în orașul Domniei mele în București, și cîți vor fi cu prăvălii de vînd marfă și se vor fi hrănind cu ver ce fel de meșteșug în acest tîrg să fie în pace și nesupărați de fumărit". Și în Țara Românească armenii și-au avut breslele lor. O mărturie găsim în descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ca inundațiile. Preoții îi calauzau pe oameni spre paradis. Fără protecția divină, totul putea fi distrus. De aceea, toate clădirile și roadele erau dedicate zeilor. Omul chiar luase viață din lut, iar acesta, în semn de recunostiinta, trebuia să-i hrănească pe zei cu ofrande. Statuile zeilor aveau forme antropomorfe și caracteristicile umane. Templele au devenit instituții puternice ale interactiuniilor umane pe plan social și economic. În temple s-a dezvoltat scrierea ce a devenit piatră de temelie a civilizațiilor. Primele
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
și bine planificată în aprovizionarea cu hrană și apă, cu bulevarde largi, biblioteca și temple . A fost săpat un canal pentru a adapă orașul cu apele Nilului, alimentând o rețea de canale subterane boltite. Zilnic, 300-400 de tone de cereale hrăneau populația. A fost construit un port cu un far ce ghida vasele comerciale, fiind unul dintre cele șapte minuni ale lumii. Ptolemeu era un propagndist priceput, folosindu-se de artă și iconoclasmul egiptean. A creat o nouă zeitate, Serapis , ce
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
oferă un documentar al societății mayașe și o dovadă a talentului pictorilor maiași. Sculpturile, picturile și codexurile îi arată pe zeii maiași cu un curios amestec de trăsături umane și animaliere. Zeii cerului, ai pământului și din lumea subterană erau „hrăniți” cu sânge de animale și de oameni sacrificați. Credincioșii își provocau răni pe tot corpul, ca sacrificiu adus zeilor. Se știe însă că zeii maiași sunt numeroși și au legătură cu toate fenomenele naturii. Reprezentați sub o înfățișare jumătate-omeneasca, jumătate-animala
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
putere a sufletului care să nu fie activă în acest proces. Nimic în natura intimă a omului nu este atât de adânc, atât de fin sau atât de cuprinzător, încât să nu răzbată în tărâmul limbajului și să nu fie hrănit de acesta.” (Humboldt). Concluzia lui Humboldt este că o știință centrală a limbajului va fi o știință a antropologilor. Concepția humboldtiană trebuie înțeleasă în contextul mai larg al gîndirii romantice. În romantism apare ideea că omul este înzestrat cu capacitatea
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
devastatoare, să culeagă și recolta de pe propriul lor pământ. Țăranii își asumau astfel cele mai mari riscuri în agricultură, aceștia folosind propriile lor unelte pentru muncă, adesea fiind obligați să împrumute cereale, la niveluri cămătărești de dobândă, pentru a-și hrăni familiile și a-și asigura semințele pentru semănatul din primăvara următoare. Sistemul asigura astfel îndatorarea din ce în ce mai accentuată a țărănimii. În plus, prin măsurători incorecte, țăranii erau adesea pur și simplu furați de către oamenii boierilor (arendași), administrația lăsând însă furtul nepedepsit
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]