KorAP: Find »[drukola/base=intim & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...386 387 388 ...427 >

10,667 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

formează schema neîncrederii generale, care "afectează relațiile cotidiene și îi împinge pe oameni către un teren ostil și primejdios" (idem, p. 94). Această schemă de inadaptare se caracterizează prin suspiciune exagerată; individul dominat de un atare obicei emoțional are convingerea intimă că nu poate avea încredere în oameni. Cercetătoarea nord-americană precizează: "Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
vremuri grele; • înțelegerea reciprocă; fiecare știe la ce să se aștepte de la celălalt; • împărțirea tuturor lucrurilor cu cel iubit; partenerii își împart proprietatea atunci când este nevoie; • primirea de suport emoțional de la persoana iubită; • acordarea de suport emoțional persoanei iubite; • comunicarea intimă cu persoana iubită; cei îndrăgostiți comunică profund și sincer; • aprecierea persoanei iubite; îndrăgostitul simte importanța pe care o are partenerul în organizarea vieții sale. Intimitatea este, așadar, "o temelie a dragostei, dar o temelie care se dezvoltă lent, cu întreruperi

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Trei. Hayes, N., Orrell, S. (2003), Introducere în psihologie, București, Editura All Educational Holmes, R., Holmes, J. (2001), Ecologia stărilor sufletești. Ghidul bunei dispozițiii, București, Editura Humanitas. Horney, K. (1998), Conflictele noastre interioare, București, Editura IRI. Iluț, P. (2003), "Relații intime", în vol. Neculau, A. (coord.), Manual de psihologie socială, Iași, Editura Polirom. Kant, Imm. (1972), Întemeierea metafizicii moravurilor, București, Editura Științifică. Kierkegaard, S. (2002), Frică și cutremur, București, Editura Humanitas. Kierkegaard, S. (1999), Boala de moarte, București, Editura Humanitas. Lacombe

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
preocupărilor ei. 21 Pentru o mai nuanțată înțelegere a distincției dintre relații și "relații" îi propunem cititorului lucrarea noastră Educația, profesorul și vremurile, Editura Paralela 45, Pitești, 2009, pp. 81-83. 22 Știm că pentru mulți unul dintre scopurile cele mai intime ale personalității lor, în cazul raporturilor concurențiale, este confirmarea autoaprecierii. Indivizii cu o foarte bună părere despre ei înșiși își confirmă această părere prin confruntare și prin victorie (Popova, 2006). 23 În fața unor asemenea efecte, Daniel Pink (2011) recomandă celor

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
amabilitate convențională, care ne ajută să suportăm confruntarea egoismelor și a orgoliilor noastre. Este minimul care ne ajută să supraviețuim într-o rețea socială foarte încinsă, foarte sensibilă, foarte tensionată, foarte grăbită, foarte suspicioasă, foarte superficială, extrem de iscoditoare (în ceea ce privește viața intimă) și cu intenții denigratoare. Amabilitate nu înseamnă așa cum s-ar putea înțeleage la prima vedere doar amabilitatea convențională, complezentă. Amabilitatea include și o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o trăsătură capitală a

by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

Dispoziție: Creativă. Individul dă dovadă de imaginație și de ingeniozitate pentru a-și dobândi independența, dar o face Într-un mod suplu, fără să rănească pe nimeni mai mult decât este necesar. Evenimente: E vorba un anumit avânt În ceea ce privește echilibrul intim al subiectului. Eliberat de blocajele impuse adesea de o autodisciplină abuzivă, individul găsește mijloacele de a trăi mai liber. Multe lucruri ar putea evolua cu ajutorul unor mici impulsuri. Capcană: Nu există. Doar să nu uiți să acționezi! Opoziție sau careu

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Întoarcere În copilărie, la arhetipul feminin, va găsi acele cuvinte care vor bulversa mai multe generații de cititori. Trigon sau sextil Dispoziție: O armonie misterioasă se instalează la nivelul inconștientului. Individul „știe” și se simte purtătorul unui soi de luciditate intimă care Îi conferă detașare și seninătate. Evenimente: Evenimentele urmăresc să creeze sau să stabilească această Înțelegere secretă cu sine Însuși (sau cu femeia, Într-o temă masculină). Individul va face În mod intuitiv tot ce trebuie pentru a-și echilibra

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
transformările În profunzime. Atunci când se intră Într-o fază de Lună Nouă, se Întâmplă frecvent ca multitudinea energiilor vehiculate să facă persoana să se simtă puțin pierdută, depășită de evenimente, nepregătită pentru noutățile care apar. Subiectul știe la un nivel intim că se pregătește ceva, dar nu este decât În mod vag conștient de ce anume trebuie să obțină, ce trebuie să facă. Este valabil În special atunci când LNP se formează În altă casă decât cea În care s-a format precedenta

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465

dolari anual; cu 75.000 de dolari vă asigură anual pierderile de până la zece milioane dolari; pierderile până la 100 de milioane de dolari pot fi asigurate prin sume negociabile. Oricum, calculatoarele devin, pe zi ce trece, o parte tot mai intimă a vieții noastre, a tuturor. Despre aspectele securității sistemelor informaționale, pe plan mondial, s-au scris o mulțime de cărți, s-au ținut conferințe sau seminarii internaționale, dar s-a făcut foarte puțin pentru transpunerea lor în practică. Mulți cred

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
și, ca atare, erau refuzate în serie. După data sus-menționată, lucrurile s-au schimbat radical în privința identificării biometrice - tendință ce va fi demonstrată într-o secțiune distinctă a prezentului capitol. Domeniile de aplicare s-au extins, totul provenind din convingerea intimă a proprietarilor și administratorilor de sisteme: s-au folosit alte modalități de verificare a persoanelor ce doresc accesul în mai toate instituțiile prezidențiale, guvernamentale și altele de tip public sau privat, iar aeroporturile și-au extins zonele supuse unei atenții

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
După verificări complexe asupra trecutului unei persoane, ale familiei sale, vieții personale, moralității și rezultatelor înregistrate la vechile locuri de muncă, dacă totul este perfect, aceasta poate fi considerată de încredere și i se poate facilita accesul la cele mai intime date ale firmei. Adevărul este că încrederea și onestitatea pot fi verificate pe parcurs, și nu la data efectuării verificărilor, ceea ce înseamnă o oarecare doză de risc din partea celor ce delegă astfel de responsabilități. În orice caz, altfel vor fi

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
special amenajate. Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date Legea are ca scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate prin mijloace automate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
personalitate juridică, autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, ca și față de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat. Obiectivul său este apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viața intimă, familială și privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal și cu libera circulație a acestor date. Atribuțiile sale trebuie îndeplinite cu transparență și imparțialitate. Legea stabilește raporturile dintre Autoritatea de Supraveghere și alte instituții ale statului român, condițiile pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429

private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască (locutorul alege să ofere celorlalți o anumită imagine "fațada" care nu cuprinde și date aferente planului intim); de exemplu, informații personale considerate nerelevante în plan profesional (informații despre familia profesorului, pe care elevul nu le cunoaște); informații ascunse despre propria persoană, pentru a evita eventuale efecte nedorite ale cunoașterii respectivelor informații de către ceilalți (informații despre temerile copilului

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
strategii discursive și teatrale. (3) Teoria fețelor și strategiile politeții în comunicare Teoria fețelor, implicând diferențierea feței pozitive (ca teritoriu al manifestării sociale a Eul-ui24, a imaginii pe care dorim să o arătăm celorlalți) de fața negativă (manifestare a teritoriului intim al Eul-ui) pe care o/le actualizează în comunicare atât locutorul, cât și interlocutorul, a fost dezvoltată, după E. Goffman, de către P. Brown și S. Levinson (1987); această teorie subliniază dinamica interacțiunilor actualizate în comunicare, în condițiile în care aceasta

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
și cea paraverbală a actului comunicativ interogativ. Astfel, pot deveni factori de optimizare a comunicării: * păstrarea distanței locutor interlocutor corespunzătoare tipului de relație dintre aceștia și caracteristicilor contextuale (culturale, sociale, religioase etc.) ale situației de comunicare, prin raportare la: zona intimă (până la un braț lungime de corp/15-46 cm12), zona personală (60-120 cm/46 cm 1,22 m), zona socială (120-300 cm/1,22-3,60 m) și zona publică (peste 300 cm/peste 3,60 m)13 (Hall, apud Nuță, 2004

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
trebuie să-și adapteze actul comunicativ în contextul în care constată că elevii posedă deja respectivele informații). (2) Cum relaționează locutorul cu interlocutorul/interlocutorii? Prin raportare la "rolurile"30 reperabile în context, asumate de participanții la actul comunicativ, la Eul intim și la cel public (vezi supra), la ierarhiile existente sau nu, la relațiile preexistente sau la cele care se formează pe măsură ce actul comunicativ se derulează etc. Optime sunt, în acest sens: * comunicarea și relaționarea pe orizontală motivantă pentru interlocutor(i

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
receptor, și nu emițător, apoi receptor (reciproca este și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o relație amprentată și de afectivitate, de tensiunea momentului, de dinamica determinărilor stimul-răspuns" (Coman, 2008, p. 6). 5 Nu avem aici în vedere accepțiunea dată termenului "canale" în unele lucrări de specialitate, în condițiile exemplificării canalelor de comunicare

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și nonverbal" (Șerbănescu, 2007, p. 43). 13 Pentru implicațiile Eul-ului intim (imaginea despre sine a locutorului) și ale Eul-ului public (imaginea pe care locutorul vrea să o prezinte interlocutorilor), vezi Abric, 2002, p. 19. 14 Prefigurând variabilele de ordin relațional, "informațiile despre un individ ajută la definirea unei situații, dau

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric (2002, p. 19). 25 Vezi, pentru exemple în acest sens, Rovența-Frumușani, 2005, p. 51; Maingueneau, 2007, p. 41; Schallert et al., 2009, p. 715 etc. 26 Pentru teoria politeții pozitive/negative, în forma

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
268). 12 În literatura de specialitate există mici diferențe în caracterizarea distanțelor zonale, după cum reiese și din trimiterile din parantezele de mai sus. Distanțele, după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
distanțelor zonale, după cum reiese și din trimiterile din parantezele de mai sus. Distanțele, după D. Morris, apud Popescu, 2007, pp. 16-18, implică, de asemenea, o serie de nuanțe: distanța intimă: "modul apropiat (distanța zero) și modul depărtat (35 cm) relația intimă din familie"; distanța personală: "modul apropiat (42-74 cm voce cu tonalitate normală, familiaritate, contact fizic); modul depărtat (75-125 cm) întâlnire pe stradă, discuție pe subiecte neutre etc."; distanța socială: "modul apropiat (1,25-2,10 m) relații profesionale la birou; modul

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

M. Grumăzescu, V. Do rnescu, Ioan Gh. Savin, Nicolae Iftimiciuc, Marieta L. Creangă. A. N. Ivănescu, Maria Solomon, D. Crăciun. Ultimul număr din Avânturi Culturale este cel din 258 noiembrie - decembrie 1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în orice domeniu, o investiție înseamnă o competiție - cerută de însăși interculturalitatea despre care pledează editorialistul. Când în „Baaad” sunt publicați aceeași autori, cu materiale „pe același calapod” cu cele din „Dacia literară” sau „Convorbiri literare„ de la Iași, după principiul intim: „Te public - să mi publici!” - competiția dintr-o revistă dispare și apare omogenizarea și chiar comoditatea literară. 264 Am vrea ca așa cum s-a întâmplat în timp, că presa de la Fălticeni l-a creat și dat pe Sadoveanu, iar cea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
aprilie 1928. Redacția revistei este în strada Lascăr Catargi nr. 41, Bârlad, mandatele și scrisorile recomandate se solicită a fi trimise pe adresa domnului S. Zilberstein, str. Ștefan cel Mare nr. 25 Bârlad. Scopul revistei este de a înjgheba relații intime între filateliști și colecționarii români cu confrați de pe întreg globul ‐ ocazionându‐se procurarea de timbre poștale, mărirea colecțiilor dar și avertizarea filateliștilor să se ferească de eventualele excrocherii, punându‐se la dispoziția cititorilor spațiu pentru publicitate și colaborare. Tipografia - la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]