9,951 matches
-
vest de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Lonii (numită și Valea Feneșului), care izvorăște de pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii și se varsă în Someșu Mic, după ieșirea din sat. Suprafața satului este traversată de DN1, la nord de intravilan. Someșul Mic își are cursul mai spre nord. Autostrada "Transilvania", București - Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. Lungimea autostrăzii pe teritoriul satului este de circa 3,5 km, suprafață totală de peste 550000 mp lățimea platformei este de 26
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
situații economice din care 21 bărbați. Limba maternă pentru 758 era româna, pentru 1285 maghiara și pentru 13 romani. În momentul de față populația satului este de peste 2150 de locuitori. Densitatea populației este de 129,76 locuitori/kmp, densitatea în intravilan 565,38 locuitori/kmp. Din punctul de vedere al numărului de locuitori, Luna de Sus se încadrează în categoria satelor mari, ocupând poziția a XIV-a între localitățile județului. În 1720 la recensământul din timpul Sancțiunii pragmatice în Lona Săsească
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km, din care 55,4 km sunt suprafață agricolă și 5,34 km intravilan. Comuna se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
de câmpie a Olteniei fiind traversată de la est la vest de Drumul Național DN 6 care este în același timp Drum European DE 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un Cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. La doi kilometri distanță se află Baza Jianca de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
continentală cu minime ăntre minus 5 si 20 grade Celsius si maxime ăntre plus 28 și 38 grade Celsius. Cantitatea medie de precipitații este de cca 520 mm/an. Suprafața comunei este de 6072 ha din care 290 ha în intravilan, iar 5782 ha în extravilan. Urzicuța are în componenta doua sate Urzicuța și Urzica-Mare. Populația localițătii este de 3071 locuitori din care cca 800 în satul Urzica-Mare. Numărul locuințelor este de 1157, din care 280 în satul Urzica-Mare. Rețeaua de
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
câmpie a Olteniei fiind traversata de la est la vest de Drumul Național D. N. 6 care este în același timp Drum European D. E. 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. Locuitorii satului Zănoaga , beneficiază și de un centru medical situat în centrul satului,cu medic de familie repartizat, tot în centrul
Zănoaga, Dolj () [Corola-website/Science/300422_a_301751]
-
analiză a repartiției populației pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
râului Dâmbovița. De centrul capitalei îl despart 9 kilometri. Prin oraș trece șoseaua națională DN4, care leagă Bucureștiul de Oltenița. Aceasta se intersectează, la limita sud-estică a orașului, cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Suprafața orașului este de . Suprafața de intravilan este de , în timp ce extravilanul ocupă . Localitatea Popești apare pentru prima dată în documente încă din anul 1532, când se face pomenire de moartea lui Vlad Vodă, înecat în apele Dâmboviței. În anul 1632, când Sofica, fiica vornicului Stoica din Sintești
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
76,5% sunt terenuri cu destinație agricolă), vii - 51 ha, livezi - 15 ha, pășuni - 137 ha, păduri - 111 ha, iazuri - 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul arabil - 1.491 ha. Suprafață terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei - 70,6 ha. Fondul acvatic al orașului este format de 2 lacuri cu o suprafață de 74 ha. Suprafață fondului silvic este de 107,7 ha sau 4,7% din suprafața
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Ungheni (reședința) și Vidrasău. Orașul se află în partea central-vestică a județului Mureș, la distanța de de municipiul Târgu Mureș pe DN15, la confluența râurilor Niraj și Mureș. Aeroportul Internațional „Transilvania” Târgu Mureș se găsește în intravilanul localității Vidrasău, aflată în componența orașului Ungheni. Localitatea este atestată documentar din anul 1264 sub denumirea de "Naradtew". Între anii 1858-1864 comunitatea română unită (greco-catolică) din localitate a construit biserica din piatră cu hramul Sfânta Treime. În anul 1948 monumentul
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
în special datorită complexului de blocuri de locuințe construite pentru personalul angajat în fostele mine din zonă. Teritoriul orașului se întinde pe o suprafață de peste , din acest punct de vedere Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
dificil pentru copii mici să meargă la școală. Din acest motiv, încă din 1926 se semnala nevoia urgentă de a se edifica un nou local pentru școală. Prin aplicarea legii de reformă agrară din 1920-1921 a fost expropriate două terenuri intravilane din proprietatea moșierului Kabos Francisc, aflate în zona centrală a satului, cu scopul de a se construi o clădire destinată învățământului, însă începerea lucrărilor a fost amânată din lipsă de fonduri. În 1927, școala s-a mutat în centrul satului
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roșia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafața totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecință prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari. În același dosar, fostul ministru al apărării Victor Babiuc și fostul șef al Statului Major General Dumitru Cioflină au primit câte doi ani
George Becali () [Corola-website/Science/298811_a_300140]
-
și șes, pe malul drept al râului Nistru, la distanță de 45 km nord-est de la capitala Republicii Moldova - Chișinău. Altitudinea medie este de 19 m. Orașul Criuleni este amplasat pe un teritoriu de 3.117 ha, inclusiv extravilan 2.430 ha, intravilan 697 ha. În componența primăriei sunt incluse satele Ohrincea și Zolonceni. Satul Ohrincea are suprafața de 1.208 ha, inclusiv extravilan 1.021 ha și intravilan 187 ha. Satul Zolonceni este amplasat la o distanță de 4 km de Criuleni
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
este amplasat pe un teritoriu de 3.117 ha, inclusiv extravilan 2.430 ha, intravilan 697 ha. În componența primăriei sunt incluse satele Ohrincea și Zolonceni. Satul Ohrincea are suprafața de 1.208 ha, inclusiv extravilan 1.021 ha și intravilan 187 ha. Satul Zolonceni este amplasat la o distanță de 4 km de Criuleni, are 77 gospodării și suprafața lui este inclusă în suprafața orașului. Astfel suprafața totală a fondului funciar este de 4.325 ha. Râul Nistru se mărginește
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
patru lacuri de mărime semnificativă: Lacul Charzykowskie (13,6 km²), Lacul Karsińskie (6,79 km²), Lacul Ostrowite (2,81 km²) și Lacul Dybrzyk (2,17 km²).În vecinătatea orașului se află Parcul Național Pădurea Tucholei și Parcul Peisagistic Zaborski . În intravilanul orășenesc există două parcuri - Park Tysiąclecia, redusă ca suprafață, situat la sud de centrul istoric al Chojnicei, și Las Miejski (Pădurea Orășenească), care a fost în trecut o parte a Pădurii Tucholei. Orașul are de asemenea câteva grădini publice și
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
14 februarie 1945 Armata Roșie a intrat în oraș, suprimând ocupația nazistă. După cel de-al Doilea Război Mondial locuitorii orașului s-au concentrat asupra reconstrcției orașului și ameliorarea calității infrastructurilor. Cu anul 1959, începe dezvoltarea industriei și învățământului; suprafața intravilanului orașului Chojnice a fost considerabil crescută.Tot în această perioadă s-au construit școli și grădinițe noi. După schimbările politice din 1989, multe companii industriale locale au ajuns în stare de faliment, fenomen ce a cauzat sporirea numărului șomerilor în
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
sediu propriu în vremurile mai îndepărtate, distrus la invaziile tătaro-turcești. În secolul al XVIII-lea județul închiriase clădirea depoului din actuala Piața Romană, iar în anul 1849 "Casa Miko" (Piața Republicii nr.8). În anul 1884 s-a aprobat cumpărarea intravilanelor (cu clădiri cu tot) din "Piața de Fân" ale familiilor Weer Farkas și Kemery Farkas, apoi alte 2 intravilane, pe care s-a construit apoi așa-zisul "Palat al Județului" (Prefectura) de către antreprenorul Gyula Hórvath, după planurile arhitectului Halmai Andor
Primăria din Turda () [Corola-website/Science/307076_a_308405]
-
din actuala Piața Romană, iar în anul 1849 "Casa Miko" (Piața Republicii nr.8). În anul 1884 s-a aprobat cumpărarea intravilanelor (cu clădiri cu tot) din "Piața de Fân" ale familiilor Weer Farkas și Kemery Farkas, apoi alte 2 intravilane, pe care s-a construit apoi așa-zisul "Palat al Județului" (Prefectura) de către antreprenorul Gyula Hórvath, după planurile arhitectului Halmai Andor. La 15 noiembrie 1885 clădirea s-a terminat, iar la 13 februarie 1886 s-a dat oficial în funcțiune
Primăria din Turda () [Corola-website/Science/307076_a_308405]
-
Antonescu. Pe 11 iulie 1941 generalul Grigore Georgescu a fost demis din guvern și trimis pe front, în calitate de comandant al Armei Geniu. În 1926, ca urmare a decorării cu Ordinul „Coroana României” 1917, colonelul a fost împroprietărit cu un teren intravilan pe care l-a donat statului, pentru ridicarea unui monument închinat eroilor din Arma Geniu. Monumentul, cunoscut sub numele de Monumentul Eroilor Geniști „Leul de la Cotroceni”. În anul 1941, în calitate de ministru, a ordonat sistematizarea cursurilor inundabile ale râurilor Jijia și
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
intrat în sfera preocupărilor ministrului, deși episcopia deținea fondurile necesare, iar referentul școlar George Popa întocmise un plan de învățământ. În același an, 1882, s-a intervenit pe lângă baroneasa Ifigenia Sina din Viena pentru a dona diecezei o parte a intravilanului său din Arad pentru construirea unei clădiri noi pentru Institutul teologic-pedagogic. Noua clădire a fost construită până în anul 1885, iar din anul școlar 1885-1886 institutul s-a mutat în noua clădire. În toată perioada cât a funcționat în scaunul eparhial
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
Ungaria, fiind și o importantă atracție turistică a Budapestei. Are rol activ și în viața culturală a capitalei, găzduind concerte și diferite festivaluri. Denumirea în limba maghiară provine din amplasamentul sinagogii: edificiul a fost înălțat pe o parcelă de teren intravilan, numerotat în cadastrul orașului Pesta cu numărul 379 pe "Dohány utca", în limba germană: "Tabakgasse" ("strada Tutunului"). Fațada principală a templului este orientată paralel cu strada Dohány, tot aici fiind și adresa poștală a lăcașului de cult. Sinagogile au devenit
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
-se de concurența comercială și industrială, au interzis așezarea evreilor în orașe. Procesul verbal al conscripției evreilor din anul 1727, consemnează despre orașul Pesta: Până în ultima treime a secolului al XVIII-lea, autoritățile din Pesta nu aprobau așezarea evreilor în intravilanul orașului. Edictul de toleranță al împăratului Iosif al II-lea din 31 martie 1783, desființează de drept interdicția stabilirii evreilor în orașele libere regești cu excepția orașelor miniere. În urma acestei modificări legislative, începe un proces de migrare a unor familii evreiești
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]
-
comunele limitrofe (Scurtu, Negreni, Fierbinți, județul Vlașca), dar și ciobani și alte categorii venite de pe alte meleaguri mai îndepărtate (comunele Malu cu Flori și Rucăr, județul Muscel), oameni tineri, care au primit câte 0,50 ha loc de casă în intravilan și ceva pământ la câmp, pentru agricultură. Populația unei localități reprezintă o forță transformatoare și creatoare, producătoare și consumatoare, care se caracterizează printr-o accentuată mobilitate, determinând astfel, evoluția modificărilor și valorificării neîncetate a mediului înconjurător. Pentru studiile de monografii
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului , situat la o distanță de 127 km de Chișinău. Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă - 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]