9,734 matches
-
nici o legătură cu spiritul poporului român. Era revoltător 106. A respins și acuzațiile de "plutocrație" pe care nazisto-fasciștii le aduceau tot timpul Angliei și Franței, explicînd că absolut toate bogățiile pe care le aveau proveniseră din caracterul lor național, din mentalitatea și din geniul lor. Iorga nu admitea deloc noțiunea că ar exista vreo confruntare între "națiunile sărace" și "plutocrații"107. Prin primăvara anului 1940, o anumită neliniște s-a răspîndit în Europa și în România. Toată lumea simțea că "Războiul fals
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe evrei cît și pe români dăduseră naștere unui conflict. Nu exista nici o soluție constructivă imediată pentru mult prea numeroasa comunitate evreiască. Prima opțiune pentru evrei n-ar fi fost nici comunismul, nici sămănătorismul lui Iorga, întrucît ei aveau o mentalitate occidentală, capitalistă. Deocamdată, sosirea sovieticilor părea să fie o binefacere pentru majoritatea maselor disperat de sărace de evrei față de teroarea în care trăiseră pînă atunci și față de cea care avea să se dezlănțuie! Istoria joacă feste ciudate celor implicați în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
majoritatea maselor disperat de sărace de evrei față de teroarea în care trăiseră pînă atunci și față de cea care avea să se dezlănțuie! Istoria joacă feste ciudate celor implicați în ea. În Europa central-răsăriteană, mulți dintre evreii persecutați, deși aveau o mentalitate profund capitalistă, optau pentru comunism nu de bunăvoie, ci din instinct de conservare. Ei erau aidoma arabilor din Nazaret, care îi aleg cu nonșalanță pe deputații comuniști sau negrilor din Africa de Sud, care sprijină Congresul Național African dominat de comuniști. Extrem de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bine zis, al asimilării evreilor). Atunci cînd se referea la asimilarea evreilor, el se gîndea la Franța. Din nefericire, împrejurările din România nu prea semănau cu condițiile oferite de Franța. Și Iorga știa acest lucru. Sămănătorismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiască a celor care făceau parte din "Legămîntul de colonizare", iar în regiunea respectivă se aflau foarte mulți evrei. În cele din urmă, pe la sfîrșitul anilor '30, persecuțiile brutale din perioada aceasta au spulberat speranțele lui Iorga în privința asimilării evreilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sisteme fasciste»... Sunt cel care nu mai crede În nimeni și nimic”. Italia era, după cum am văzut, un caz dificil. Dar sentimente precum cele exprimate de Giannini, resimțite spre sfârșitul anului 1945 În toată Europa, au permis evoluția rapidă a mentalității. După ce Împărțiseră vina pentru trecutul recent și sancționaseră cazurile cele mai scandaloase sau psihologic gratifiante, cei din regiunile ocupate până nu demult de nemți doreau mai degrabă să uite amintirile dureroase sau neplăcute și să-și reia viețile Întrerupte de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francezii sau olandezii o cunoscuseră pe vremea când statele lor națiuni se deschiseseră spre populații și locuri Îndepărtate, de peste mări. În Împrejurările din acea vreme, occidentalii oricum nu aveau de ales. Dar acest lucru avea să creeze cu timpul o mentalitate europeană Îngustă, cu implicații Îngrijorătoare pentru viitor. Moartea lui Iosif Stalin În martie 1953 a precipitat lupta pentru putere Între câțiva moștenitori nervoși. La Început, se părea că Lavrenti Beria, șeful poliției secrete, va fi succesorul unic al dictatorului. Exact
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Începutul anilor ’60, să colaboreze cu patronii În loc să exploateze conflictele de muncă În avantajul lor imediat. În 1955, când primul acord de productivitate din Franța a fost Încheiat Între reprezentanții muncitorilor și uzina naționalizată Renault, simptomul acestei schimbări de mentalitate e faptul că principalul câștig al muncitorilor nu a constat În salarii, ci În concesia inedită a unei a treia săptămâni de concediu cu plată 8. Un alt motiv pentru care vechile sindicate ale muncitorilor din uzine nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
gândim acum, cea mai mare greșeală a fost organizarea alegerilor. De acolo ni s-au tras toate. Brigadier Otelo Saraiva de Carvalho Spania e problema, Europa e soluția. José Ortega y Gasset Europa nu Înseamnă doar rezultate materiale - este o mentalitate. Europa e o stare de spirit. Jacques Delors În nordul Europei, schimbările interne și internaționale s-au produs pe fundalul imposibil de ignorat al relațiilor dintre marile puteri și al scindării continentului În Est și Vest. În Europa mediteraneană Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezbaterii publice. De ambele părți ale Cortinei de Fier, discuția politică se Îndepărta decisiv de vechile reflexe mentale și, cu o viteză neașteptată, Își forma altele. Cu calități și defecte, un nou realism se năștea. Prima victimă a schimbării de mentalitate a fost consensul În care se complăcuse statul postbelic, Împreună cu economia neo-keynesiană care Îi furniza fortificațiile intelectuale. La sfârșitul anilor ’70, statul asistențial european Începuse să resimtă prețul propriului succes. Generația baby-boom născută după război ajunsese la vârsta a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
milion de oameni, Miloševiæ i-a asigurat pe sârbii din regiune că „și-au recăpătat integritatea statală, națională și spirituală... Până acum, sârbii s-au simțit vinovați față de alții și față de ei Înșiși pentru că liderii și politicienii au avut o mentalitate de vasali. Situația a durat zeci de ani, dar astăzi, pe câmpul de luptă din Kosovo, putem spune că lucrurile s-au schimbat”. Câteva luni mai târziu, În urma unor ciocniri sângeroase Între poliție și demonstranți, soldate cu morți și răniți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Începutul anilor ’70, „dacă franceza nu ar mai fi prima limbă a Europei, Europa Însăși nu ar mai fi pe de-a-ntregul europeană”. Dar s-a dovedit curând că era o cauză pierdută, iar intelectualii și politicienii au adoptat o mentalitate de asediu: dacă nu mai era vorbită dincolo de granițele țării, franceza trebuia să aibă monopolul În interiorul lor. O petiție semnată În iulie 1992 de 250 de personalități (printre care Régis Debray, Alain Finkielkraut, Jean Dutourd, Max Gallo și Philippe Sollers
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cartea Histoire du vin aparținând autorului francez Jean-François Gautier...1 O incursiune în istoria vinului reprezintă de fapt o incursiune în istoria civilizațiilor, vinul fiind acel element care unifică toate epocile și pe baza căruia putem trasa o istorie a mentalităților și a imaginarului colectiv. Îl găsim astfel prezent în civilizațiile păgâne dar și în cea creștină, în care, după cum se știe, reprezintă elementul fără de care Taina Euharistiei n-ar putea avea loc. Este, deci, elementul care ne leagă de transcendent
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Labarre Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria culturală, Roger Chartier, Laurențiu Vlad (ed.) Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel Thoveron Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Guy Hermet Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi tradus și maghiarizat, Erdely. Azi, Transilvania fierbe. Ni se cere luciditate și veghe pentru a nu deveni iarăși victime, ca în anul 1940. Un popor care percepe primejdia nu va pieri în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.S. Transilvania! Bisericuțele din lemn de pe colinele Transilvaniei arse în anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Editura Economică, București, 2004, paragrafele 2, 3. footnote>. Așa cum a arătat sociologul Max Weber (1864-1920) în organizații se manifestă forțe social-politice diferite, față de care oamenii iau atitudini în raport cu poziția lor față de autoritate, iar această poziție, la rândul său, depinde de mentalitățile, credințele, comportamentele umane. Analiza pe baza tipurilor de comportament oferă un instrument de descifrare a ceea ce predomină în cadrul activității unui om sau unei organizații, fără a căuta, a găsi aceste tipuri în starea lor „pură” („ideală”). Omul religios. Nu vom
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în care vom expune aceste posibile tipologizări. A vorbi de tipul „omului religios” din perspectiva managementului resurselor umane implică a preciza de la început perspectiva de abordare. Teza (verificată de Durkheim) de la care pornim are în vedere un considerent esențial; dacă mentalitățile omului sunt un puternic determinant al acțiunilor sale, atunci măsura în care viziunea religioasă generează o clasă diferențiată de percepere socială a lumii va avea influențe majore asupra întregului mod de viață al oamenilor. Cel care în „sociologie” a studiat
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
personalitatea oamenilor la care se referă, precum și de interesele celorlalte părți implicate în proces. 7) Oamenii dispun de o relativă inerție la schimbare, compensată însă de o mare adaptabilitate la situații diverse, sunt puternic marcați de factorul timp, necesar schimbării mentalităților, obiceiurilor, comportamentelor etc. 8) Resursele umane sunt capabile a se bloca, a intra în criză, a introduce noi factori de risc. Omul este, prin comportamentul său, cel mai important factor de generare a riscurilor și incertitudinilor, ca urmare nu numai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
perspectiva epocii în care se depune, în contextul relațiilor sociale și al concepțiilor epocii. Nu putem să „transferăm” sensul muncii epocii noastre pentru alte societăți, căci trăirile sociale ale acelor societăți erau altele, generate de cultura împărtășită, de relațiile și mentalitățile dominante. Din punctul de vedere al epocii respective, ar fi greșit a concepe o viziune asupra muncii prin care să considerăm activitatea sclavului, meseriașului, omului liber și a stăpânului de sclavi ca încadrabilă în conceptul de muncă. Munca era astfel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
corelate de o gamă deosebit de diferențiată de locuri de muncă ocupate de funcționarii publici de execuție. Pe cele două planuri corelate (cerințele față de public și cele față de administrațiile publice) au loc, în țara noastră, procese complexe, legate de schimbările de mentalitate a publicului față de „stat”, dar și cele privind noile relații promovate de UE în domeniul relațiilor pentru și cu publicul. Iată cum, de la început, am dorit să subliniem că problematica locului de muncă are un caracter multidimensional, cu o determinare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
intențiile noastre. În consecință, vom spune că există o serie de alternative, cu grade diferite de dezirabilitate, în ceea ce privește viziunea și practica managerială asupra „postului”. Postul nu este o cerință intrinsecă a unei întreprinderi (instituții lucrative). El nu are caracter de mentalitate valorică, de universalitate și eficacitate în sine. Conceperea posturilor, mai corect a structurii unei instituții pe bază de posturi nu este o activitate „tehnică”, de aplicare a unor reguli cu caracter de universalitate și obiectivitate. În sisteme manageriale diferite, în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1978, 1999), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (2002) ș.a. Romanele lui Z. aparțin acelei direcții a prozei românești din anii ’70-’80 ai secolului trecut care, în numele unui alt tip de „angajare” politică și morală, supune mentalitățile dogmatice ale „obsedantului deceniu” unei abordări diferite, aparent mai democratică. În atmosfera închisă a activiștilor de partid este urmărită evoluția câtorva conștiințe în paralel cu desfășurarea unor evenimente istorice (colectivizarea, destinderea ideologică temporară, înlocuirea unei generații de nomenclaturiști cu alta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
latura ei expresivă ; ea indică tonul și atitudinea vorbitorului sau scriitorului. Și ea nu se mulțumește doar să enunțe și să exprime ceva; ea urmărește să și influențeze atitudinea cititorului, să-1 convingă și, în cele din urmă, să-și schimbe mentalitatea. Mai există între limba literară și limbajul științific încă o deosebire importantă: în prima se accentuează semnul însuși, simbolismul sonor al cuvântului. S-au inventat tot felul de metode pentru a atrage atenția asupra acestuia, ca, de exemplu, metrul, aliterația
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]