9,860 matches
-
din ele? Acestea numai credința le cuprinde, cinstind prin tăcere pe Cuvântul, Căruia nu-I corespunde prin fire nici o rațiune a celor create”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, Partea întâi, 5e, în PSB, vol. 80, p. 62) „... Taina întrupării dumnezeiești e nebunie și slăbiciune a lui Dumnezeu, după sfântul apostol Pavel (II Cor. 1, 3, 4; I Cor. 1, 24), și un joc al lui Dumnezeu, după minunatul și marele dascăl Grigorie, ca una ce depășește în chip supraființial toată rânduiala și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spre setea Mea M-au adăpat cu oțet (Ps. 68, 25). Dar nici evanghelistul Ioan nu spune că a băut; că nu-i nici o deosebire între a gusta și a bea; amândouă cuvintele arată unul și același lucru. Și totuși nebunia lor nu s-a oprit aici, ci, după ce L-au dezbrăcat, după ce L-au răstignit și după ce I-au dat oțet, merg mai departe; chiar când Îl văd atârnat pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
41, p. 780) „Ce spune deci cuvântul: Ca bucuria Mea să fie în voi decât că Unul-Născut S-a făcut ca noi, adică om, lipsit doar de păcat, voind să rabde și să pătimească toate câte I-a dat blestemata nebunie a iudeilor să încerce. Căci îl vom afla batjocorit și prigonit și supus la osânde grele, scuipat, bătut și biciuit, și, la urma tuturor, pironit din cauza noastră și pentru noi pe cruce. Dar toate aceste grele încercări nu L-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvintele. Nici n-am arătat milă aproapelui. Că cei ce am urât înțelepciunea și n-am ales frica de Tine, nici n-am voit să ținem seama de sfaturile Tale, secerăm roadele cuvenite ale semințelor noastre și suntem plini de nebunia noastră. Ne-a orbit amăgirea vieții și n-am cunoscut tainele lui Dumnezeu, nici n-am nădăjduit într-o plată a evlaviei. De aceea am fost părăsiți pe cărările fărădelegii și am străbătut pustii neumblate (necunoscute de supravegherea dumnezeiască), iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n. s. 5, p. 17) 94 „Căci cine nu are o concepție adevărată despre Dumnezeu și despre Hristosul Său, acela s-a îndepărtat de Dumnezeu și de Unul-Născut, Fiul Său, iar pe Tatăl și pe Fiul, așa cum I-a scornit nebunia lui, nu-I mai cinstește după cuviință”. (Origen, Despre rugăciune, Introducere, cap. XXIX, 10, în PSB, vol. 7, p. 275-276) „... Cel ce păcătuiește și hulește împotriva Fiului, în mod necesar păcătuiește și hulește și împotriva Tatălui și a Sfântului Duh
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mt. 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean? Ca să obțin ce, prin o viclenie ca aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-ți aduci cu măiestrie asupră-ți pierdere și să-ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
posibile hipogligemii severe terminându-se primul episod dintr-o întreagă epopee care cândva va trebui descrisă în detaliu. pentru că ea cuprinde în interiorul ei tot ce poate însemna mai urât în comportamentul unor oameni ce lucrează într-o instituție medicală. „O nebunie în 3”, cum am caracterizat evenimentele, dintre care 2 persoane făceau parte din corpul medical, a condus timp de 2 ani la o investigare a cazului de către numeroase comisii heterogene ca moralitate, ca profesionalism și ca scop. Multă vreme cazul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
overt beliefs and avowed intentions that he provided is independent of that interpretation 1." Laurent Stern, Hermeneutics and Intellectual History Cuprins Cuvânt înainte și mulțumiri / 11 Foucault, cunoașterea și istoria / 15 Despre "metoda" lui Foucault în scrierea cărților sale / 21 Nebunia / 39 Raporturile rațiune-nerațiune / 47 Sexualitatea / 53 Puterea-cunoaștere, tehnologiile și capul Regelui / 73 Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor / 135 Concepția lui Foucault despre cunoaștere / 153 Concepția lui Foucault despre istorie / 173 Addenda: Emplotment-ul lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Concepția lui Foucault despre cunoaștere / 153 Concepția lui Foucault despre istorie / 173 Addenda: Emplotment-ul lui Hayden White / 219 Bibliografie / 231 Abstract: Foucault, Knowledge, and History / 235 Cuvânt înainte și mulțumiri Cartea de față are ca obiect de studiu tematica foucauldiană (nebunia, sexualitatea, puterea-cunoaștere, discursul, istoria ca disciplină etc.) dintr-o perspectivă deschisă pentru cunoașterea istorică de azi și pentru disciplinele conexe (istoriografia, teoria istorică, filosofia istoriei, critica socială, analiza politică, istoria ideilor și a culturii etc.). Le mulțumesc cu recunoștință și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența conceptului amintit și notorietatea sa, după polemica cu Sartre (1905-1980) din anii '60, i-au făcut pe unii intelectuali să-l "integreze" în Banda celor Patru (Lacan, Barthes, Derrida, Foucault). O altă etichetă... Gândirea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dacă ceea ce scrie este în acord sau în dezacord cu evidența istorică, dacă ceea ce gândește pe un angrenaj de cunoaștere istorică este veridic sau nu demonstrează primordialitatea "experienței" literare a lui Foucault, aceea când se visa Blanchot. Universul tematic foucauldian (nebunia, relațiile rațiune-nerațiune, sexualitatea, penitența, supravegherea și controlul, panoptismul, raporturile complexe ale puterii-cunoaștere, relațiile de putere și de cunoaștere din cadrul societățiilor, biopolitica și bioistoria, tehnologiile, tehnicile de guvernare, raporturile dintre practicile discriminante și protejarea privilegilor de grup) a deschis o întreagă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societățiilor, biopolitica și bioistoria, tehnologiile, tehnicile de guvernare, raporturile dintre practicile discriminante și protejarea privilegilor de grup) a deschis o întreagă discursivitate contemporană în universități din întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne o pretenție din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bioistoria, tehnologiile, tehnicile de guvernare, raporturile dintre practicile discriminante și protejarea privilegilor de grup) a deschis o întreagă discursivitate contemporană în universități din întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne o pretenție din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întrega lume. A urmări o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne o pretenție din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a face cu sexualitatea, în forma ei manifestă, nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult prea "ordonat" și pozitivist în gândire pentru a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o temă foucauldiană acolo unde ea se intitulează (de exemplu, nebunia în Istoria nebuniei în epoca clasică, sexualitatea în Istoria sexualității) rămâne o pretenție din moment ce Foucault gândește disparat, discontinuu, clar-obscur, iar a crede că în Istoria nebuniei... este vorba despre nebunie, în forma ei evidentă, empirică, sau că în Istoria sexualității avem de a face cu sexualitatea, în forma ei manifestă, nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult prea "ordonat" și pozitivist în gândire pentru a înțelege pozitivismul discontinuu și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră de cercetător. Avea 35 de ani când i-a apărut Istoria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră de cercetător. Avea 35 de ani când i-a apărut Istoria nebuniei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o carieră de cercetător. Avea 35 de ani când i-a apărut Istoria nebuniei în epoca clasică (1961), "această carte totală", cum a definit-o Foucault într-un interviu de la sfârșitul anilor '70. Elogiile au venit din partea unor consacrați, precum F. Braudel, omul ce a avut un important cuvânt de spus în alegerea lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale patologii nu pot fi înțelese decât printr-un raport istoric 27 al individului nebun în relație cu ceilalți. Nimeni nu înnebunește de la sine, iar nebunia nu vine din ceruri! Ea trebuie căutată într-un raport istoric al omului cu societatea, cu practicile (perverse) ale unui Social și ale unui Politik. Condițiile personale și condiționările social-politice sunt aspecte importante ale producerii nebuniei. Boala mentală se situează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înnebunește de la sine, iar nebunia nu vine din ceruri! Ea trebuie căutată într-un raport istoric al omului cu societatea, cu practicile (perverse) ale unui Social și ale unui Politik. Condițiile personale și condiționările social-politice sunt aspecte importante ale producerii nebuniei. Boala mentală se situează la interferența dintre geneza umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale producerii nebuniei. Boala mentală se situează la interferența dintre geneza umană, istoria psihologică și individuală, formele concrete de existență 28. Pentru gânditorul francez, "singurul a priori concret în care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care boala mentală dobândește înfățișările necesare"29 este istoria. În Istoria nebuniei..., Foucault pleacă de la presupoziția populară: Nebunul spune adevărul!, încercând să schițeze cum acest "adevăr" îi vizează pe cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească "un statut, o structură și o semnificație psihologică"30. Prin psihologizarea nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori și de represiuni
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cei din jurul nebunului: familia, infirmierii, psihiatrii. O altă presupoziție în tratarea nebuniei este aceea a localizării ei în suflet și a sufletului în creier, ceea ce a făcut să primească "un statut, o structură și o semnificație psihologică"30. Prin psihologizarea nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori și de represiuni morale; [...] închisă într-un sistem punitiv în care nebunul, infantilizat social-politic, se înrudește pe de-a-ntregul cu copilul și în care nebunia, culpabilizată, se leagă de la începuturi de vinovăție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și o semnificație psihologică"30. Prin psihologizarea nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori și de represiuni morale; [...] închisă într-un sistem punitiv în care nebunul, infantilizat social-politic, se înrudește pe de-a-ntregul cu copilul și în care nebunia, culpabilizată, se leagă de la începuturi de vinovăție"31. Nebunul își pierde controlul asupra propriului eu; de acum încolo, sufletul său se află în mâinile psihiatrilor, psihologilor și infirmierilor, care decid ce fel medicamentație și ce fel tratament trebuie să urmeze
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
recuperat. Toată această "grijă părintească" a personalului din azilele psihiatrice a fost problematizată de Foucault. Doar într-o societate precum cea europeană din secolul al XVIII-lea, o societate în curs de eliberare de absolutismul monarhic, a putut fi observată nebunia ca stare cotidiană, arătată acolo unde își face simțită prezența printr-o încălcare a normelor epocii, dar nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]