9,856 matches
-
Agresivitatea este bazată pe ridicarea mâinii, pe gesturi în gol, pe etalarea forței, în cazul unei discuții deschise sau închise. Expresia neliniștii se manifestă prin evitarea privirii ori prin gesturi, care maschează cuvintele (mâna pe vârful nasului), ori care exprimă reflecția (mâna la tâmplă, sprijinirea bărbiei, mâna prin păr). Expresia dorinței și tendinței de exagerare depinde de împreunarea mâinilor; neplăcerea se exprimă la femei prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați prin frecarea obrazului cu palma. Mâinile oratorului pot avea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și încovoiat (autoritate, înseamnă că e vorba de un om puternic, viață lungă); dacă degetul arătător este scurt și, poate, mai cărnos (o persoană timidă, care ca avea noroc la bani). Degetul mijlociu: degetul mijlociu indică prosperitate (capacitate de concentrare, reflecție). dacă degetul mijlociu este lung (persoană prosperă); dacă degetul mijlociu e mai lung (cu atât mai bine); dacă degetul mijlociu este foarte lung (un grad ridicat de responsabilitate). Degetul lui Apolo: inelarul, degetul lui Apolo (calități și defecte ale zeului
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra substratul teologic al subiectului)7. În statele catolice din Occident (Spania, Italia, Franța, Germania, Austria etc.) există o bibliografie însemnată pe această temă, circumscrisă celor două mari direcții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică existența unui profesionalism 77. Existau ziare considerate "anticatolice", care de fapt nu erau eretice, ambigue sau opuse credinței, ci emiteau opinii în legătură cu aspecte în privința cărora Biserica nu a manifestat o anumită poziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei, volumul I, anul I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 21 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Olteanu și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 7-49. 22 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1/1919, 3/1929, 2/1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În primul capitol al lucrări, Biserica Romano-Catolică și mijloacele de comunicare socială am prezentat instituțiile de presă ale Bisericii și rolul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
român). 1026 Ioan Dumitru-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 294. 1028 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1029 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1031 The
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 1032 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", in Studii și cercetări de istorie a presei, volum II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 1033 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1034 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1035 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1036 Les
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
substantiv = medic, același sens desemnându-l și cuvântul medenstis; iată o întreagă familie de cuvinte completabilă cu medicabilis = vindecabil, și medicamentum = medicament, tuturor asociindu-li-se verbul meditor = a reflecta, a cugeta, a pregăti, a exercita, cu substantivul corespunzător, meditatio = reflecție, imagine deci a înțelepciunii implicată medicinei - filosofie, știință și artă. Această incursiune lingvistică relevă consecvența ideatorie, misionară și pragmatică a medicinei de-a lungul timpurilor, unind diacronia și sincronia, sensul originar cu cel din folosirea curentă. Medicina este știință pentru că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme sol...), dintre scepticism și creație (Quaerenti, Spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
intrat în legendă curtezane celebre: Ahalya, Katamaki, Laksmana, Pingala, Rambla, Sugandha, Virasena, Kamamanjari, Vasantasena, Indumati, Amrapali ș.a. Toate aveau ca modele zeitățile feminine: Sakti, Lakshmi, Rati, Sarasvati și nimfele celeste Apsaras: Menaca, Urvasi, Vilasini. Preocupările practice pentru sexualitatea performantă și reflecțiile filosofico-literare privitoare la acest domeniul de viață intimă s-au exprimat în texte erotice, unele de dimensiunea tratatelor. Vechea tradiție indiană atribuie legendarului Nandi, însoțitorul lui Shiva, primele texte cu conținut erotic ce au inspirat numeroșii autori ai unor asemenea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a împărătesei Sadako, în 991 sau 993, și a primit numele Shonagon, "Sfetnic mic". Fină observatoare, cultivată, erudită, cu gusturi rafinate, cu talent literar, doamna de onoare și-a consemnat impresiile legate de viața de curte și a lăsat urmașilor reflecții profunde privind viața socială a timpului. După ce împărteasa Sadako a fost înlocuită cu fiica unui demnitar, ea, care a rămas fidelă împărătesei abandonate, și din cauza intrigilor, a părăsit Curtea imperială, s-a retras. S-a căsătorit cu Fujiwara no Muneyo
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primea intelectuali de vază pe care-i încânta cu conversații spirituale și cu sensibile interpretări muzicale. Cardinalul și umanistul Jacopo Sadolet, prieten cu Pietro Bembo, autorul unui tratat de pedagogie, De liberis recte instituendis liber, 1533, al unei lucrări de reflecții, De laudibus philosophiae libri duo, 1538, a celebrat-o în scrierile sale. Imperia a fost amanta unor importante personalități ale timpului, printre care și cel mai mare bancher din Roma, Agostino Chigi. Imperia era admirată pentru frumusețea, inteligența și rafinamentul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ofertelor erotice. Nu era o frumusețe deosebită, nu se încadra în idealul de frumusețe după modelul timpului, era blondă și cu forme voluptoase. În schimb, era extrem de inteligentă și de cultivată. Atrăgea prin conversații sclipitoare, prin talent literar, surprindea prin reflecții filosofice, cucerea prin farmec, prin erotism rafinat. Tullia a fost una dintre multele amante ale lui Rodrigo Borgia, devenit papa Alexandru al VI-lea, ale bancherului florentin Filippo Strozzi, aflat în relații cu o altă curtezană cunoscută, Camilla Pisana. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu șase cavaleri care să-i apere onoarea. În anul 1545 / 1546 Tullia s-a întors în Florența, apoi a revenit la Roma. A murit în anul 1550, după unele surse, în 1556. Spirituala curtezană a lăsat posterității versuri și reflecții despre dragoste prin volumul Dialogo della infinita d'Amore / Dialog despre infinitatea iubirii, în 1547, care l-a influențat pe Marsilio Ficino, reputat umanist, fondator al Academiei Platonice din Florența (1459). A scris și a publicat și apreciate sonete. Supranumită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu împăratul Carol al V-lea și cu regele Franței, Francisc I. Unor lideri politici le-a câștigat bunăvoința, dedicându-le poeme. Veronica Gambara a lăsat posterității aproximativ optzeci de poeme-sonete, madrigaluri, balade, poezii de dragoste, ode, pastorale, poezii de reflecție religioasă, cu conotații politice și 150 de scrisori. Reproducem un sonet: Cum, spre norocul meu, o, dulci coline, spre voi și-aceste limpezi de sorginte ape mă-ntorc, pe locurile sfinte de fire-mpodobite-n vrăji divine, acestei zile pot să-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
femeie de litere și curtezană, ca o prețioasă pariziană. Era fiica unui nobil din Turenne ce fusese determinat să părăsească Franța, întrucât ucisese într-un duel un baron. Inteligentă și receptivă, tânăra Ninon a moștenit de la tatăl ei înclinarea spre reflecție, a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat în științele accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu atmosfera saloanelor pe care le-a frecventat cu mama sa și unde reușea să stârnească
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
preferință pentru texte filosofice. Louise nu concepea să se despartă de idolul ei. Firavă și tensionată, Louise s-a îmbolnăvit și a făcut o criză religioasă. A scris în jur de 300 de pagini, un text este intitulat Rugăciuni și reflecții asupra îndurării divine. S-a rugat la Dumnezeu pentru iertare, a promis că-L va sluji și, în 1671, s-a refugiat în Mânăstirea Dames de la Visitation din Chaillot de unde l-a anunțat pe rege de hotărârea ei de a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sat francez, Saint Sauveur en Puisaye, din regiunea Bourgogne, în 1873, într-un mediu creat de mama sa Sido care i-a stimulat dorința de a se exprima liber, fără constrângeri, i-a dezvoltat interesul pentru lectură și aptitudinea de reflecție. A scris de timpuriu, dar nu a avut încredere în condeiul ei, fapt de care a profitat primul ei soț, Gauthier Villars, ce semna sub pseudonimul Willy romane de dragoste siropoase gustate de public și care, umblând în textele ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Văcărescu, cu ambele se înrudește prin căsătoria cu George Valentin Bibescu, nepotul domnitorului George Bibescu (1842- 1848). Este autoarea a peste treizeci de volume ce cuprind romane de inspirație autobiografică și istorică, literatură memorialistică, eseistică politică, poeme în proză, corespondență, reflecții, majoritatea lucrărilor sunt recunoscute ca valoare, dovadă fiind primirea în Academia Regală din Bruxelles, în 1955. Martha (Lahovari) Bibescu s-a născut în 28 ianuarie 1886 sau 1888, în familia Lahovari, tatăl Ion Lahovari, ministru, ministru de externe și președinte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Vrăjitoarea din Portobello, Brida, Învingătorul este întotdeauna singur. Unsprezece minute, lucrare publicată în anul 2003, relatează experiența unei tinere prostituate dintr-un sat brazilian, Maria, în jurnalul căreia autorul a identificat informații legate de "cea mai veche meserie din lume", reflecții asupra vieții și asupra oamenilor, asupra motivării acestei ocupații. Maria s-a născut în familia unui negustor ambulant și a unei croitorese, oameni de condiție modestă dintr-un oraș brazilian. La cincisprezece ani s-a îndrăgostit de un băiat, dar
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o relevantă aplecare asupra unor chestiuni fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor personaje (reale) ale vieții publice culturale. Incomodă pentru mulți, lucrarea a fost boicotată de critică. Foarte atent în ce privește „repatrierea” lui literară, scriitorul și-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Într-un final, două secole de analiză filosofică a dus la concluzii dezamăgitoare. Voința s-a dovedit a fi o abilitate a minții prost înțeleasă care reiese dintr-un amalgam de capacități înnăscute, experiență de viață, senzații din mediu și reflecții despre propria identitate și ideile pe care le avem. Chiar mai mult de atât, odată ce voința a apărut, este automat înzestrată cu un scop. Astfel s-a dovedit că unii oameni au mai multă voință decât alții (Reeve, 2009). Filosofii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]