12,551 matches
-
au plăcut Întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea și bunul-gust, Îmi pare bine s-o constat, Îi caracterizează pe mulți. La Paris sau New York, departe de mentalitatea Îngustă a stereotipiei naționaliste, care nu onorează pe nimeni, am cunoscut câțiva reprezentanți remarcabili ai diasporei lor și am Întemeiat cu ei prietenii care durează. Cel mai greu Îmi era să-l ascult pe tata descriind faimoasa plimbare cu birja prin Cluj, la care Îl invitase fratele lui Mihai și care avea să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
răspunde: „Te faci că n-ai citit interviul din România literară?“. Ce se Întâmplase era că tocmai atunci, În ’67, la Praga avusese loc un congres de teatru, unde printre cei prezenți fusese și Alf Adania, un om de cultură remarcabil și de o mare delicatețe. Reîntors, el a publicat un interviu cu Ellen Stewart, directoarea Teatrului „La Mama“ din New York, unde În final a Întrebat-o dacă știe câte ceva despre teatrul românesc. „Am văzut la Zagreb un grup de studenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
hotărât să se exileze din Polonia, să-și abandoneze teatrul și să plece În căutare de altceva, asumându-și până la capăt misiunea de cercetător. Dar Încă de la acea primă Întâlnire directă din New York simțisem că mă aflam În fața unui om remarcabil. Apoi l-am Întâlnit pe Brook, care a venit să vadă debutul meu american cu Arden (șansa a fost ca el să fie În New York și să citească În Times o cronică salutând prezența acestui „tânăr sosit din România să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din palme cu forță, Încercați s-o faceți mai domol sau chiar În tăcere, mental. Astfel, chiar prins de o neplăcere sau În plină fericire, vă veți aminti să celebrați viața...“. Pe Ennosuke și pe Tamasaburo, doi dintre cei mai remarcabili actori din teatrul kabuki, i-am cunoscut după câțiva ani, când am revenit la Tokyo să montez Livada și Pescărușul de Cehov (În japoneză!!) cu actorii companiei Shiki, condusă de Keita Asari, cel mai influent producător japonez. Ennosuke era actorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
moarte și de naștere În 1986, după o lungă suferință, fiind paralizat șapte ani, Papago a Încetat din viață. El, care până aproape de optzeci de ani a fost de o vitalitate uluitoare, lucrând cu pasiune pentru ca albumele sale de fotografii remarcabile cu Viena, București și Muzeul Satului să vadă lumina tiparului, el care fugea după autobuz mai iute ca mine și arăta cu douăzeci de ani mai tânăr, deodată a clacat. Ce umilitor pentru un ardelean mândru, educat după manierele cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de origine română, care toată viața a trăit În cercuri artistice și intelectuale franceze, unde Îi avea regulat la masă pe Cioran și Eliade. Am cunoscut-o după ce s-a stabilit În America: era căsătorită cu unul dintre cei mai remarcabili oameni din câți am Întâlnit, Mr.Bill Segal, jucător de fotbal american În tinerețe, care ajunsese bancher milionar și om de afaceri și care, la treizeci de ani, după o carieră de succes, s-a decis să se retragă pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe Niky a fost confirmat\ [i de distincția de mare onoare care i‑a fost decernat\: Premiul Pre[edintelui Universit\ții Columbia pentru Excelenț\ `n Pedagogie, acordat `n urma unui proces de selecție foarte riguros, unei elite de profesori universitari remarcabili din toate disciplinele (n.a.). * Multe dintre ideile mele despre Hamlet, ca [i despre alte piese shakespeariene, s‑au cristalizat sub influența c\rților lui Martin Lings [i Beryl Pogson (n.a.). * Basarab Nicolescu este pre[edintele Centrului Internațional de Cercet\ri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
n-ar fi trebuit să Încerce niciodată să-și scrie autobiografia, cea mai gravă este tendința de a pune retrospectiv semnul de egalitate Între vârsta mea și cea a secolului respectiv. Asta a dus la o serie de gafe cronologice remarcabil de consecvente În prima versiune a cărții de față. M-am născut În aprilie 1899 și, În mod firesc, În prima treime a anului 1903 - să zicem - , aveam În jur de trei ani; În luna august a aceluiași an mi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ultimii doi ani de Cambridge, fratele meu și cu mine ne petreceam vacanțele la Berlin, unde părinții noștri Împreună cu cele două fete și cu Kirill, pe atunci În vârstă de zece ani, ocupau unul dintre acele apartamente mari, Întunecoase și remarcabil de burgheze, În care am plasat atâtea familii de emigranți din romanele și povestirile mele. În noaptea de 28 martie 1922, pe la ora zece, În livingul unde, ca de obicei, mama stătea Întinsă pe canapeaua de pluș roșu din colțul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pact de sinucidere Încheiat cu o doamnă bolnavă -, dar cererea lui n-a fost acceptată Întrucât era zi de spălat În casa Stägemann. Numărul și diversitatea contactelor pe care le-au avut strămoșii mei cu lumea literelor sunt Într-adevăr remarcabile. Carl Heinrich Graun, străbunicul lui Ferdinand Korff, străbunicul meu, s-a născut În 1701, la Wahrenbrück, În Saxonia. Tatăl lui, August Graun (n. 1670), preceptor „Königlicher Polnischer und Kufürstlicher Sächsischer Akziseneinnehmer“ - electorul respectiv fiind tizul lui, August II, rege al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
abdomenele Întoarse În sus. Acolo, pe fundul mării de verdeață străpunsă de razele soarelui, mă Învârteam Încet În jurul falnicilor trunchiuri. Nimic pe lume nu mi se părea mai plăcut decât să reușesc să adaug, printr-un noroc neașteptat, câteva specii remarcabile la lunga listă de Pugs deja Întocmită de alții. Imaginația mea Înflăcărată, supunându-se evident și aproape grotesc dorinței mele (dar tot timpul punând la cale fantomatice comploturi de culise, plănuind cu sânge rece evenimentele cele mai Îndepărtate În timp
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Când socotea că se cuvenea să fiu pedepsit pentru vreo mică poznă (Îmi amintesc de pildă că am dat drumul de pe palierul de sus unei bile, care a căzut drept pe atrăgătorul lui cap, În timp ce tocmai trecea pe dedesubt), adopta remarcabila măsură pedagogică de a sugera ca el și cu mine să ne punem mănușile de box ca să ne antrenăm puțin. Cu această ocazie Îmi dădea un pumn În față cu o precizie dureroasă. Deși preferam această pedeapsă, acelor pensums inventate
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
zece minute, dar nu reușea să Înăbușe uruitul dominant, neîncetat, al rotilelor. Exista În Rusia și fără Îndoială că mai există, un gen special de băiat de vârsta școlară, care, fără a avea neapărat o Înfățișare atletică sau o inteligență remarcabilă, cu un orizont larg, deloc activ În orele de clasă și având o constituție firavă sau poate chiar un pic de tuberculoză pulmonară, excelează, ca niște adevărate fenomene, la fotbal și șah, Învățând cu cea mai mare ușurință și eleganță
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rămân, un ceas-două, în genunchi!? Argumentul (în primul rând, de bun simț) era strivitor. Din acea clipă nu m-am mai lamentat și mi-am continuat în tăcere, cum am putut, dificilul exercițiu al smereniei religioase. Exprimându-se cu un remarcabil laconism, în cuvinte simple și puține, pedagogia paternă a atins, în acea seară, într-un moment de inspirație, punctul ei cel mai înalt. O lecție pe care n-am uitat-o niciodată*. * Adorm cu frica în sân: cel așteptat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pagini despre copii din diverse opere ale lui Dostoievski (din Netocika Nezvanova, cred, și - sigur - din Frații Karamazov: episodul cu trenul și altele despre Kolea Krasotkin, Iliușa și tovarășii lor). În 1955 apărea - inaugurând după câte știu lunga serie de remarcabile traduceri românești din Dostoievski de după război - Oameni sărmani, cu o prefață de Tamara Gane. La sfârșitul lecturii, am rămas înmărmurit vreme de două ceasuri. Ficțiunea îmi transmitea un sentiment al ireparabilului la fel de intens ca orice realitate tragică. Tristul epilog al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu o chirie o altă fată bătrână, domnișoara Valerica, asistentă medicală pe undeva, în provincie. O ființă tăcută, cu care soarta nu s-a dovedit deloc darnică. Cam aceștia erau pasagerii „corabiei” cu care am călătorit timp de 17 ani. Remarcabilă era pivnița locuinței de pe Florilor, o locuință „cu lemne” (în comparație cu cea de la Cluj, nu avea nici parchet, nici gaze). O pivniță mare, bine clădită, cu pereți și bolți de cărămidă, curată, cu pământ pe jos, bine bătătorit, ceea ce o făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la ciobul de oglindă în care își verifică ținuta morală. Paradoxul e că lucrurile se petrec ca și cum ticăloșii aceștia ar fi convinși că ultimul rest din conștiința umanității e tocmai în posesia lor. (Pușa) În relațiile cu oamenii, L.L. avea remarcabila capacitate de a se comporta ca un robinet (din alte timpuri!) în stare de funcționare perfectă: se deschidea și se închidea cu mare ușurință, când și atât cât vroia el. * „Vă voi spune despre mine că sunt copilul secolului, copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adeseori fosforescent și fascinant nu vine în contradicție cu viziunea foarte personală a autorului, cu caracterul de stranie unicitate a operei. Căci aici „strictă determinare” nu înseamnă copie, reportaj, ci creație. Fidelitatea față de temele și elementele universului artistic conferă o remarcabilă organicitate acestei opere și măsoară adâncimea obsesiilor care o constituie. Obsesia cruzimii, a violenței, a caracterului monstruos pe care îl dobândește în anumite momente ale istoriei puterea; obsesia pustei, care ajunge până-n prag, care intră în case și în suflete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să fie întotdeauna subînțelese. Filozofiile care le nesocotesc în mod expres, ca „nefilozofice”, o fac pe propriul risc, acela de a nu avea, în final, decât o însemnătate minoră. Filozofia însăși e nefilozofică dacă rămâne la stadiul speculativ, oricât de remarcabil, oricât de profund. Toate speculațiile asupra posibilității și condițiilor cunoașterii, asupra formelor sensibilității și categoriilor a priori, asupra chestiunii dacă ideile sunt înnăscute sau dobândite etc., toate acestea au importanță numai fiindcă din felul cum sunt rezolvate decurg anumite consecințe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
putere de muncă, cu un farmec personal irezistibil (sau aproape : unii i au rezistat) : ochii lui albaștri aveau o privire învăluitoare, ușor ironică, deosebit de atașantă. Ceea ce a făcut pentru cultură în cei zece ani de domnie a fost într-adevăr remarcabil, cu o perfectă competență, cu discernământ în alegerea oamenilor (dar numai în acest domeniu). Ei bine, acum, citind cartea lui Mircea Ciobanu, în care auzim gândurile cele mai din lăuntru ale regelui Mihai, formulate în termenii la care recurge cu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu numai la un moment dat, dar mai ales la un moment dat, mai demult, un generos. În felul lui, bineînțeles. O generozitate foarte compromisă, dar în fond, oricum, reală. Nu pot, îmi dau abia acum seama, să comentez această remarcabilă carte, tocmai fiindcă îmi convine prea mult, îmi e prea la îndemână s-o aprob, sunt de aceeași părere cu autorul. Dar de acord nu sunt. Aș avea o conștiință vinovată dacă aș fi acum atât de sincer. Apărându-l
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
consacră doar o pagină și jumătate, ca introducere la altceva, dar ce spune despre el acolo a fost destul ca să mă stârnească. Interesul constant al lui Eliade pentru acest scriitor, total neluat în seamă în timpul vieții, e cu atât mai remarcabil, cu cât e vorba de un spirit față de care se afla la antipod : un „agnostic” ireductibil, ireligios și antimistic, pozitivist și evoluționist (dar luându-l în derâdere pe Darwin) ; pe de altă parte însă, ce e drept (și asta contează
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și Nopți la Serampore și Secretul doctorului Honigberger. (Formulez aici sumar aceste păreri strict personale, evident discutabile, fiindcă nu vreau să fac decât o trecere în revistă și nu critică literară.) Dintre nuvelele scrise în străinătate, câteva sunt într-adevăr remarcabile, în primul rând La țigănci (pe care am gustat-o mai mult în traducerea franceză, ceea ce e un simptom în ce privește simțul limbii literare al autorului), izbutind să transpună în viziune proprie două motive inspirate din Caragiale : Căldură mare și Hanul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ale literaturii în genere), niște piese de teatru date ca „antipiese” și socotite în primul moment ca aparținând tipului canular, bătăi de joc enorme, de o neseriozitate flagrantă, stârnind la început indignare în public și la critică. Robert Kemp, critic remarcabil, ajuns târziu academician, ca și Șerban Cioculescu, cu care are unele afinități, a declarat din capul locului că asemenea producții nu merită altceva decât o ridicare de umeri. Apoi, mulțumită lui Anouilh, lui Queneau, lui Paulhan, urmați de Serge Doubrovsky
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
perfect licit, nu duce de la sine, cum cred unii, la o conivență cu spiritul legionar. De altminteri, partizanatul exclusivist al lui Crainic din „cronica măruntă” (scrisă cu vervă) nu coincidea aproape deloc cu cursurile lui de la Facultatea de Teologie, absolut remarcabile și impecabile intelectualmente. Știu, de pildă, că Monseniorul Vladimir Ghika, un catolic deloc dispus la toleranță acomodantă, avea mare admirație atât pentru Crainic, cât și pentru părintele Stăniloae ca teologi. Am făcut această digresiune introductivă pentru a-mi lămuri mie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]