14,124 matches
-
comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat convingător V. Docea (2010) într-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea interacțiunii dintre dimensiunea timpului istoric și cea a spațiului geografic. Aceasta ar fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Important e faptul că: “Timpul nostru, așa-zis al Vieții, e un Timp al Morții” și că s-au născut astfel categoriile filozofice de spațiu și timp sacru: Spațiul sacru este în concepția lui Eliade centrul Universului (v. Barabdur, templul simbolic), iar Timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii (v Comentarii la legenda Meșterului Manole). Zeul vieții este și Stâlpul Cerului sau Țăruș de priponit Pământul pentru ca omul să poată accede la nemurire și libertate. Dar dintre toate
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
la primul tur. Pentru că la această distribuție ar participa și partidele mari, ar rămîne totuși numai o reprezentare nominală pentru partidele mici, folositoare în special pentru cele care nu obținuseră locuri în cel de-al doilea tur. Această reprezentare aproape simbolică urmărește să garanteze funcția de includere a minorităților care nu vor sau nu știu să se coalizeze, fără să se afecteze dinamica constituirii guvernelor. Frontul Național al lui Le Pen, de exemplu, cu 12,8% din voturi, nu a obținut
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cazul multor partide comuniste (nu al tuturor), dintre care sînt prezente încă, la sfîrșitul anilor '90, cele din China și Coreea de Nord. Sistemele cu partid hegemonic tolerează prezența altor partide, care obțin locuri în parlament (ceva mai mult decît o reprezentare simbolică), dar care știu că nu ar putea învinge în alegeri și, cu atît mai puțin, nu ar putea înlocui partidul hegemonic de la conducerea statului. A fost, printre altele, cazul Partidului muncitoresc unit polonez, care a întreținut, în mod regulat și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nepotrivite de asociere, cînd toți reprezentanții aleși ai unei zone cad de acord să lase la o parte diferențele politice și să uite de rolul de opoziție față de guvern, pentru a obține resurse publice pentru acea zonă. În fine, receptivitatea simbolică se traduce prin încercările de a stabili un raport general de încredere, de susținere, în limitele identificării între electorat și reprezentant, arătînd alegătorilor că reprezentantul are în vedere nu numai așteptările lor materiale, ci și, în sens larg, viziunea lor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
parlamente de partide. Așadar, este posibil ca orice reprezentant ales să se simtă responsabil în primul rînd față de partid și de alegătorii partidului său. În mod paradoxal, dacă fiecare parlamentar cînd desfășoară o activitate de reprezentare politică, de servicii sau simbolică, și mai ales cînd votează s-ar comporta autonom, desprins de de partidul său, ar provoca, într-un mod trivial și flagrant, prima dintre degenerările ce se pot produce la nivelul parlamentelor ca instituții: transformismul. Comportîndu-se astfel, parlamentarul ar transforma
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politicile constitutive se referă la formularea normelor care supraveghează crearea și funcționarea structurilor de autoritate și a înseși autorităților. Sînt, așadar, politici relativ rare, mai ales în contexte politico-instituționale relativ stabilizate, cum sînt, de obicei, regimurile democratice care funcționează. Politici simbolice Unii autori au criticat tipologia lui Lowi pentru că nu ar fi în măsură să sublinieze importanța și să conștientizeze politicile publice simbolice, care nu distribuie resurse și nu reglementează comportamente, dar ajută la întărirea și/sau schimbarea identității colective, a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
relativ rare, mai ales în contexte politico-instituționale relativ stabilizate, cum sînt, de obicei, regimurile democratice care funcționează. Politici simbolice Unii autori au criticat tipologia lui Lowi pentru că nu ar fi în măsură să sublinieze importanța și să conștientizeze politicile publice simbolice, care nu distribuie resurse și nu reglementează comportamente, dar ajută la întărirea și/sau schimbarea identității colective, a sentimentelor de apartenență, a legăturilor între cei care dețin puterea politică și cetățeni. Mai mult decît o critică, este vorba despre o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ales în cazul celor reglementative și redistributive, mai curînd decît distributive și constitutive [despre aceasta, și Capano 1993, 558]. Evident că autoritățile vor fi mai puțin interesate de coerciție și mai puțin dispuse să recurgă la ea în cazul politicilor simbolice, care, prin conținutul și prin obiectivul lor, pretind un consens amplu și liber dobîndit. Din tipologia lui Lowi, corect înțeleasă, iese la lumină o lecție de neuitat: o politică publică, orice politică publică, este rezultatul intervenției autorității publice. De altfel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Seria Medicină G. Bouvenot et al., Patologie medicală, vol. 1-6 Marie-Jeanne Aldea et al., Obstetrică fiziologică Seria Economie Tiberiu Brăilean, Monetarismul în teoria și politica economică Tiberiu Brăilean, O istorie a doctrinelor economice Seria Comunicare Ioan Drăgan et al., Construcția simbolică a cîmpului electoral Daniela Rovența-Frumușani, Semiotică, societate, cultură Denis McQuail, Comunicarea Gheorghe Schwartz, Politica și presa Seria Drept Maria Gaiță, Drept civil. Obligații Seria Filosofie Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii Seria Istorie Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale sau colective. Operațiunile de biografizare configurează narativ serii de evenimente realizându-se de fapt o hermeneutică ad-hoc, prin decodificarea unor situații sau comportamente, dar și prin interpretarea sau reinterpretarea unor gesture simbolice. În travaliul recompunerii unor sensuri, partenerul de drum, Sorin Bocancea realizează o însoțire activă, nu lasă povestitorul să se întindă la drum și să se piardă în reverie, îl hărțuiește mereu cu întrebări ale unui martor absent, dar perfect documentat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fi vinovat un individ pentru ceea ce a făcut comunismul?! Vinovată poate fi doar o clasă, un regim, o epocă sau o eră. Cum ar putea gândi cei formați de comunism ceva despre ceea ce comunismul a ținut să desființeze ca prezență simbolică: individul? Individul a murit (sau mai degrabă a fost ucis), deci nici nu putea fi vinovat de ceea ce s-a întâmplat post-mortem. Sistemul, da". Când vom înțelege că ceea ce este de salvat este individul, ce și-a dus viața în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
un om sobru, serios. După Revoluție, l-am cunoscut ca prorector! S.B.: Care dintre cei pe care i-am enumerat erau mai pe linie și care erau mai detașați în îndeplinirea sarcinilor de partid? D.T.: Rudică Tiberiu avea o putere simbolică mare, era asistentul preferat al lui Pavelcu, el nu ierta nimic, dar făcea seminarii faine. Nu avea el treabă cu partidul prea mult. Psiholog înnăscut, apropiat de studenți, mai ales de studente, carismatic. În 2000 s-a transferat la UPA
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gestender-uri și la Casa Studenților. Dar regimul de control al xeroxurilor era foarte sever. Era singurul vehicul tehnic ce putea fi folosit pentru multiplicări ilegale. S. B.: Și aveau acces toți studenții, contra cost? D. T.: Da, costul era unul simbolic. S. B.: Apoi, construirea unui depozit la BCU și înființarea unui laborator de patologie a cărții la BCU. Aceasta s-a rezolvat după Revoluție, după câte știu eu. D. T.: Da, că se adunaseră multe cărți și nu mai aveau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În sfârșit, unele dintre acele evocări sumare au devenit acum, după o elaborare minuțioasă și îndelungată, o carte întreagă: Memoriile unui diplomat român pe toate continentele. Am avut onoarea s-o citesc înainte de a fi trimisă la "Junimea" ieșeană, gest simbolic și inspirat al octogenarului născut, la 20 martie 1932, în Pașcani. Din acel orășel a plecat (în timpul războiului a fost refugiat și în Blajul meu), trecând pas cu pas prin toate școlile și depășind toate treptele diplomației de carieră, exigențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare / 350
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Am putea spune că sub aspect logic, categoriile au semnificație numai dacă participă la forma de gândire și de exprimare "propoziție" sau "judecată". Aceasta din urmă nu este, la Aristotel, nici doar formă de exprimare (cum se întâmplă în logica simbolică), nici doar formă a gândirii (cum este cazul logicii clasice de tradiție, totuși, aristotelică); este, mai degrabă, "formă logică", ceea ce înseamnă că ea adună sensurile ambelor instanțe, anume pe cele ale gândirii cu cele ale exprimării.25 Categoriile au însă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest fond de stabilire a sensurilor tematice pentru lucru și cuvânt (și pentru ontic și lingvistic), s-ar cuveni încă o precizare, referitoare la diferența dintre judecată și propoziție (enunțare), cu atât mai mult cu cât în contextul "logicii noi" (simbolice), fenomen care, din perspectivă fenomenologică, reprezintă o reformalizare a logos-ului, numai propoziția (ca simplă enunțare, dacă nu chiar ca o simplă succesiune de simboluri) poate avea valoare de adevăr (poate fi adevărată sau falsă), fiind socotită, după îndelungi prelucrări
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dacă nu chiar ca o simplă succesiune de simboluri) poate avea valoare de adevăr (poate fi adevărată sau falsă), fiind socotită, după îndelungi prelucrări ale ideii de adevăr-corespondență și ale ideii de regulă logică, "funcție de adevăr"; cu toate că la începuturile logicii simbolice la Frege, Russell, Wittgenstein judecata reprezenta încă o problemă și, la fel, raportul dintre judecată, propoziție, gând, sens, semnificație, referință etc. Toate acestea însă vor fi "reglate" și vor participa la un orizont tematic foarte apropiat de cel propriu logicii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schimbare de perspectivă asupra convenționalității judicative se va produce, totuși, fără a schimba fundamental "principiile" judicativului constitutiv: judecata (sau substitutul său strict lingvistic, enunțarea, propoziția, "formula") va reprezenta în continuare forma logică (acum, accentuat lingvistică) dominantă, adevărul-corespondență, propriu și logicii simbolice, aparținându-i. Pentru a lămuri statutul acestor elemente ale logicului în condițiile logicii simbolice, va fi deschisă, la timpul potrivit, o discuție despre fenomenul reformalizării logos-ului, corespunzător constituirii "logicii noi". Potrivit convențiilor care pun stăpânire în orizontul gândirii, rostirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiile" judicativului constitutiv: judecata (sau substitutul său strict lingvistic, enunțarea, propoziția, "formula") va reprezenta în continuare forma logică (acum, accentuat lingvistică) dominantă, adevărul-corespondență, propriu și logicii simbolice, aparținându-i. Pentru a lămuri statutul acestor elemente ale logicului în condițiile logicii simbolice, va fi deschisă, la timpul potrivit, o discuție despre fenomenul reformalizării logos-ului, corespunzător constituirii "logicii noi". Potrivit convențiilor care pun stăpânire în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii datorită reglementării logos-ului în contextul logicii aristotelice, numai judecata, cum știm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o formă de gândire asimilată unei forme de exprimare); judecată și enunțare, raționament și inferență; rostirea este, totuși, înainte de orice, cuvânt esențial (în sensul precizat mai sus). Nu trebuie înțeles, din cele spuse despre schimbarea de perspectivă adusă de logica simbolică și de logos-ul ei reformalizat, că ar exista o diferență totală între logic (ca sinteză între ontic și lingvistic) și lingvistic (preeminent față de ontic). Dar se poate spune că există între ele, totuși, o diferență esențială: lingvisticul ține de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar această preeminență are legătură și cu un alt fapt "istoric", anume acela al separației logicului de psihologic, temă încercată, polemic, de Frege și de Husserl, mai cu seamă, dintre cercetătorii logicului cu aplicație matematică de la începuturile istorice ale logicii simbolice. Interpretarea logicului ca sinteză între lingvistic și ontic fiecare termen semnificând un orizont tematic, corespunzător, se-nțelege, unei teme, respectiv: judecății, propoziției, stării de lucruri este necesară lămuririi statutului discursului ontologic însuși și chiar înțelegerii temeiului identificării logicului cu ontologicul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
segmente mai "vechi" ale sale. De aceea, este firească o observație privind această problemă în modernitate; și nu oriunde, ci în știința logicii, care, cum știm, a suportat fenomenul celei de-a doua formalizări, care a condus la constituirea logicii simbolice. Un punct de vedere semnificativ în această chestiune, printre logisticieni, îl are Gottlob Frege. Ideea de bază a poziției sale în privința statutului logicii și a implicațiilor formalismului în discursul de tip filosofic, așadar și în privința legăturilor dintre lingvistic și ontic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]