15,855 matches
-
că acesta este interesat în realizarea pe cale silită a creanței sale, în condițiile în care debitorul nu și-a adus la îndeplinire obligația ce-i revine. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin aceste decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIE nr. 487 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171334_a_172663]
-
institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile prevăzute de lege. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia
DECIZIE nr. 498 din 4 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171384_a_172713]
-
intereselor sale legitime. Acest drept fundamental nu impune și accesul la toate structurile judecătorești, la toate mijloacele procedurale de înf��ptuire a justiției și nici la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze. În acest sens Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa, cum ar fi, de exemplu, în Decizia nr. 464/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2004, și în Decizia nr. 171/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 505 din 4 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171426_a_172755]
-
activitatea avută anterior și i se va plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului." Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția de neconstituționalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Curtea observă că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal față de toți salariații care se află în situații
DECIZIE nr. 520 din 11 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 489 din 29 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171287_a_172616]
-
drepturi și interese legitime. În același timp, observă că aceste prevederi legale reprezintă o normă de procedură a cărei stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, se poate face numai prin lege, astfel că legiuitorul are libertatea de a statua în acest domeniu. De asemenea, arată că prevederile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu creează discriminări între cetățeni, dat fiind că sunt aplicabile, în egală măsură, în toate cazurile de aceeași natură și tuturor părților aflate
DECIZIE nr. 128 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167686_a_169015]
-
martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 25 martie 2004, și Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, Curtea a statuat că art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu contravine prevederilor constituționale invocate. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că art. 403 din Codul de procedură civilă reglementează regimul general al suspendării executării unei hotărâri judecătorești până la soluționarea
DECIZIE nr. 128 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167686_a_169015]
-
din Codul de procedură civilă, procedură condiționată de depunerea unei cauțiuni. Această cauțiune constituie o garanție în favoarea creditorului pentru prevenirea exercitării abuzive a unor drepturi procesuale și a tergiversării executării unor obligații stabilite prin titlu executoriu. Așa fiind, Curtea a statuat că măsura instituită la art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu poate fi privită ca fiind contrară principiilor economiei de piață, ci, dimpotrivă, ca asigurând buna funcționare a lor. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură
DECIZIE nr. 128 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167686_a_169015]
-
acesta a putut trece în proprietatea statului sau dacă, în lipsa unui titlu legal, o asemenea dobândire a proprietății n-a avut loc niciodată". În sfârșit, menționează că prevederile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională statuând prin Decizia nr. 250/2001 că sunt conforme Constituției. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate "se integrează, în realitate, în ansamblul normelor prin care legiuitorul preconstituțional a stabilit
DECIZIE nr. 151 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167706_a_169035]
-
fiind aceea de respingere ca neîntemeiate a criticilor de neconstituționalitate. În acest sens este și Decizia nr. 250 din 18 septembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 22 noiembrie 2001, în care Curtea a statuat că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se integrează, în realitate, în ansamblul normelor prin care legiuitorul preconstituțional a stabilit bazele unui sistem economic compatibil cu regulile economiei de piață, sistem bazat pe proprietatea privată, opus esențial sistemului economic centralizat
DECIZIE nr. 151 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167706_a_169035]
-
extrasă și din analiza considerentelor Deciziei nr. 155 din 12 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 151 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 şi art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167706_a_169035]
-
definesc noțiunea de persoană cu handicap sau care prevăd încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap nu creează discriminări între aceste persoane în funcție de momentul dobândirii handicapului. În sensul celor arătate, invocă și jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 173 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167736_a_169065]
-
supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași dispoziții constituționale și aceleași argumente invocate și în prezenta cauză. Curtea, prin Decizia nr. 20 din 9 februarie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999, a statuat că "este neîntemeiată susținerea potrivit căreia persoanele care nu mai sunt de vârstă activă ar fi excluse de la posibilitatea de a obține atestarea calității lor de persoane cu handicap, deoarece chiar și după împlinirea vârstei de pensionare, dacă nu mai
DECIZIE nr. 173 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167736_a_169065]
-
în vedere de legiuitor, și anume de faptul dacă aceste persoane realizează sau nu venituri din salarii sau pensii. Prin urmare, textul de lege criticat este în deplin acord cu principiul constituțional al egalității în drepturi, care, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, nu presupune uniformitate, astfel că situații obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferit. În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia textele de lege supuse controlului de constituționalitate ar contraveni dispozițiilor art. 50 din
DECIZIE nr. 173 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167736_a_169065]
-
textele de lege supuse controlului de constituționalitate ar contraveni dispozițiilor art. 50 din Constituție, Curtea constată că prin Decizia nr. 218 din 6 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, a statuat deja în sensul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 "cuprinde dispoziții care sunt chiar ��n sensul aducerii la îndeplinire a celor consacrate prin textul constituțional amintit". Curtea reține că nu au intervenit elemente noi de natură să
DECIZIE nr. 173 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 2 alin. (1) şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167736_a_169065]
-
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, au fost modificate prin art. I pct. 3 și 10 al titlului I din Legea nr. 247/2005 , păstrându-și numerotarea după republicarea legii. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunță asupra prevederii legale în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea sau
DECIZIE nr. 537 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 6 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171924_a_173253]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 1.049 din 25 noiembrie 2005 (Cererea nr. 57.808/00) În cauza Albina împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnul B.M. Zupandc, președinte, domnii L. Caflisch, C. Bîrsan, doamnele M. Tsatsa-Nikolovska, R. Jaeger, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, judecători, și domnul V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu
HOTĂRÂRE din 28 aprilie 2005 definitivă la 28 iulie 2005, în Cauza Albina împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171921_a_173250]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 1.048 din 25 noiembrie 2005 (Cererea nr. 67.289/01) În Cauza Șandor împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnul B.M. Zupancic, președinte, domnii: J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamnele A. Gyulumyan, R. Jaeger, domnul E. Myjer, judecători, și domnul M. Villinger, grefier adjunct de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu
HOTĂRÂRE din 24 martie 2005 definitivă la 24 iunie 2005, în Cauza Şandor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171927_a_173256]
-
Direcție la Minister și invers, aceste instituții respingându-i, una după cealaltă, cererile sale de efectuare a plății. Acest prejudiciu nu este compensat suficient prin constatarea încălcărilor. 46. În aceste împrejurări, având în vedere ansamblul informațiilor de care dispune și statuând în echitate, conform art. 41 din Convenție, ea acordă reclamantei 6.500 euro cu titlu de prejudiciu. B. Cheltuieli de judecată 47. Reclamanta solicită, de asemenea, 500 euro cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanțelor judecătorești interne și în fața
HOTĂRÂRE din 24 martie 2005 definitivă la 24 iunie 2005, în Cauza Şandor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171927_a_173256]
-
4) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că asupra acestei chestiuni s-a pronunțat prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, prin care a statuat că examinarea excepției de neconstituționalitate nu poate fi împiedicată de neîndeplinirea unei obligații în sarcina unei autorități publice, chiar dacă aceasta este o instanță judecătorească. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
DECIZIE nr. 565 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171955_a_173284]
-
de proprietate privată, așa cum susține autoarea excepției de neconstituționalitate, întrucât în jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu în Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003, s-a statuat că "recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare (...)". De altfel, potrivit dispozițiilor
DECIZIE nr. 557 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171953_a_173282]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, ori Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005. În aceste decizii, Curtea a statuat că stabilirea cuantumului taxelor de timbru, precum și posibilitatea scutirii anumitor subiecte de drept de la plata acestora nu aduc atingere principiului egalității în drepturi, deoarece nu fac diferențieri între contribuabili pe criterii arbitrare. Cu privire la obligativitatea plății taxelor de timbru, Curtea a
DECIZIE nr. 510 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171985_a_173314]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că instanța constituțională a statuat că instituirea obligației de plată a cauțiunii nu poate fi calificată ca o modalitate de a restrânge accesul liber la justiție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 martie 2005, pronunțată în Dosarul
DECIZIE nr. 514 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171988_a_173317]
-
ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a restrânge accesul liber la justiție. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Jurisprudența Curții Constituționale este în concordanță și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Z și alții contra Marii Britanii, 2001, a statuat, de principiu, că accesul
DECIZIE nr. 514 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171988_a_173317]
-
jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Jurisprudența Curții Constituționale este în concordanță și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Z și alții contra Marii Britanii, 2001, a statuat, de principiu, că accesul liber la justiție nu este absolut, el putând fi supus unor "restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție, ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi [...]". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
DECIZIE nr. 514 din 6 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171988_a_173317]