9,889 matches
-
același timp, Jacques Lassainge descrie această experiență ca excesiv de academică și deceptivă, sugerând faptul că mediul francez a avut un impact mult mai mare asupra artistului. Și Theodor Enescu, care își dedică o bună parte din activitatea sa de cercetare studierii picturii lui Luchian și a contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă o arie socio-economică majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
majoră a procesului globalizării și integrării europene. Studierea unei astfel de teme este importantă din cel puțin trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția fenomenelor de globalizare, integrare europeană, democratizare; industria se află În fața unei mari provocări - aceea de a găsi soluții inovatoare pentru afirmarea și impunerea pe piața de consum, o astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o Însumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumulării unei experiențe de viată. Simpla Înregistrare și cuantificare a actelor consumatorului nu este suficientă, trebuie cercetate și procesele psiho fiziologice și sociale care determină aceste acte și explicată interdependența dintre ele. Studierea lor permite caracterizarea mai amplă și complexă a fenomenelor de piață, precum și elaborarea unor strategii de vânzare mai realiste și mai eficiente. Marele psiholog român Paul Popescu-Neveanu, luând În considerare definițiile date de psihologi conceptului de comportament, schița sfera largă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fundamentale ale Eu-lui cu obiectele sau fenomenele din mediul Înconjurător (de exemplu, receptivitatea, activitatea, simpatia, egoismul etc. Mai târziu, Calkms s-a folosit de traducerea termenului german Bewusstseinslagen pentru anumite stări afective, precum așteptarea sau siguranța. O contribuție importantă În studierea atitudinilor a avut-o renumitul psiholog american L. L. Thurstone. Afirmând că atitudinile sunt pozitive sau negative, acesta abordează pentru prima dată problema estimării și măsurării atitudinilor. Inovațiile sale metodologice au stimulat cercetările În problema formării și schimbării atitudinii În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale pentru a crea un sistem de relații cu clienții În continuă dezvoltare. Acest fapt, subliniază autorii (pe baza studierii În ultimii cincizeci de ani a mii de manageri și sute de companii - vezi lucrarea Manageri contra curentului) se realizează menținând contactul cu clienții la nivel emoțional. Atunci când se produce acest contact, clienții revin la aceeași companie datorită felului În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
succes În realizarea unei stabilități În dinamica pieței. 2.5. Atitudini și tendințe În comportamentul de consum la adolescenți Interesați să cunoaștem ce factori influențează comportamentul de consum al adoescenților, am proiectat o cercetare a cărui scop a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Obiectivele pe care ni le-am propus În cercetare au fost: 1. Identificarea mentalității adolescenților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
discursul pentru ceilalți, interfață și indiciu vizibil asupra stării materiale a individului cu semnificații psihice, reflectând preferințele estetice, gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine. Pornind de la aceste idei, scopul cercetării noastre a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Analizând datele de cercetare și verificând ipotezele am ajuns la următoarele concluzii: din punct de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează În jurul fenomenului de autoinfluențare conturând efectul cameleon (imitarea de către vânzător a comportamentului clientului); efectul apartenenței etnice a clientului; efectul argumentului social; etc. Aprofundarea prin studiere corelată a activităților desfășurate În relația producător consumator conduce la evidențierea efectelor psiho-sociale ce apar ca impact a acestor activități și consecințele lor econimice. În practică, subliniază Nicolas Guequen (2006, 11) comportamentul consumatorului nu se află integral sub propriul control
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă prin creativitate De la prezentarea modelului tridimensional al gândirii de către J. P. Guilfford și atenționarea luminii științifice privind interesul redus acordat conceptului de creativitate și domeniului subsumat lui de către același autor perspectivele de abordare și studiere a creativității s-au multiplicat, modelele explicative s-au diversificat, strategiile aplicative sunt În continuă dezvoltare. În timp s-au impus câteva axiome cu privire la creativitate cum sunt: 1) fiecare om are un potențial creativ de la naștere; 2) creativitatea se poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a crea dependențe și adicții pentru consumator. 5.3. Tendințe actuale În comportamentul consumatorului: abordare psihosocială Creșterea complexității vieții economice a condus la necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu și mai complex, ceea ce impune studierea separată a celor două componente intrinseci: comportamentul omului În calitate de producător de bunuri și servicii și comportamentul lui de consumator. Pentru societatea contemporană, În care progresul tehnico științific tinde În multe domenii să Înlocuiască producătorul-om cu producătorul-mașină, devine foarte importantă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
celor două componente intrinseci: comportamentul omului În calitate de producător de bunuri și servicii și comportamentul lui de consumator. Pentru societatea contemporană, În care progresul tehnico științific tinde În multe domenii să Înlocuiască producătorul-om cu producătorul-mașină, devine foarte importantă și semnificativă studierea comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu Întrebuințări alternative pe care societatea umană le are la dispoziție impun producerea, numai a acelor bunuri și servicii care satisfac nevoile În cantitățile necesare. De aceea, cunoașterea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stimularea Încrederii, integrității, mândriei și altor sentimente În legătură cu produsele, mărcile firmei. Într-o societate de hiperconsum, pentru protecția consumatorului trebuie promovate: responsabilitatea companiilor și firmelor față de calitatea și efectele produselor medicamente și suplimente alimentare; creșterea fondurilor alocate de companie pentru studierea efectelor de interacțiune și a celor colaterale ale produselor În raport cu cele alocate promovării lor; sporirea activităților de educație medico-sanitară a populației de toate vârstele prin descrierea pericolelor În cazul hiperconsumului de medicamente și suplimente alimentare; educarea de la vârste timpurii a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
the United Nations (FAO) proiectul de sedentarizare se baza pe forarea unor puțuri de mare adâncime pentru înființarea unor comunități agricole. În acest scop, guvernul saudit a plătit un studiu Fundației Ford din Statele Unite, a cărei misiune era și este studierea problemelor contemporane. Specialiștii acestei fundații, inspirați de litera și spiritul teoriilor modernizării, sugerau câteva rețete standard: beduinii trebuiau să treacă de la organizarea bazată pe rudenie la cea bazată pe cetățenie, de la viața solitară de tabără la viața de comunitate sedentară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de abordări teoretice din secolele trecute (List, Marx, Weber, Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori a fost stimulată ca urmare a activității unor comisii guvernamentale: Recent Social Change, 1933, raportul Comisiei pentru studierea tendințelor sociale, al cărei președinte era W. Ogburn (Social Change with Respect to Culture and Original Nature, 1922) este primul dintr-o serie de astfel de rapoarte și studii finanțate de instituții și agenții guvernamentale din SUA și Europa Occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și străinătate (Ungaria, Cehia, Austria, Germania, Franța etc). A primit Premiul Grigore Gafencu al Fundației Culturale "Magazin Istoric" pe anul 2009 pentru volumul România-Republica Federală Germania. Vol. I: Începutul relațiilor diplomatice: 1966-1967. Ottmar Trașcă (editor), (c) 2010 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", București (c) 2010 Institutul European, Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et.9, 707027, C.P. 161
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României / selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introd.: Ottmar Trașcă; pref.: Dennis Deletant. Iași: Institutul European; Iași: Editura Institutului pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", 2010 ISBN 978-973-611-708-4 ; ISBN 978-973-88354-5-0 I. Trașcă, Ottmar (ed. șt.) II. Deletant, Dennis (pref.) 323.1(=411.16) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în documente (ofițeri, polițiști, jandarmi, etc). În acest sens ne facem o datorie de onoare în a adresa mulțumirile noastre următoarelor instituții și persoane care au contribuit cu informații, sugestii, observații, etc, la elaborarea și publicarea volumului: Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", îndeosebi domnului director general, general de brigadă (r.) dr. Mihail E. Ionescu, domnului director executiv dr. Alexandru Florian, domnului responsabil al departamentului de cercetare, prof. univ. dr. George Voicu; întregului personal al Arhivelor Militare Române
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Afacerilor Externe, îndeosebi domnului director dr. Stelian Obiziuc, domnului dr. Alexandru Ghișa, domnului dr. Dumitru Preda și domnului Alexandru Nicolescu; întregului personal al Arhivelor Naționale Istorice Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
285. 10 iulie 1942. Nota nr. 7304/M înaintată Ministerului Afacerilor Interne de către Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, prin care se comunică dispozițiile mareșalului Ion Antonescu privitoare la întocmirea unui studiu asupra evreilor existenți în Transilvania în acel moment, respectiv studierea posibilității trimiterii pe Bug a tuturor evreilor din Transilvania cu excepția intelectualilor și industriașilor necesari pentru a putea fi adăpostiți și cazați refugiații români din Transilvania de nord. 286. 11 iulie 1942. Nota nr. 394 înaintată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Serviciul Central de Informații) rezultatul măsurilor luate de Dvs., până la data de 10 Iulie 1941. DIN ORDINUL PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI DE MINIȘTRI General, ss/ I. Șteflea 142 P. conf. ss. indescifrabil Comunicat: Minist. Af. Interne. Minist. Propag. Naționale. Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității București, fond Penal, dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 11 (În continuare se va cita CNSAS). Documentul nr. 5 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Cabinetul secretarului general Nr. 4147 Confidențial 21 iunie 1941 Foarte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
60, 61, 188, 204, 229, 242, 290, 482, 535, 641 Vornic, (indicativ), 150, 204 Vorobchievici, Octav, 269 Völkl, Ekkehard, 13 Vrancea, (indicativ), 267, 282, 293, 294, 299, 305 Vulcan (indicativ), 287 W Wetzel, Juliane, 18 Wiesel, Elie (Institutul Național Pentru Studierea Holocaustului din România), 2, 3, 6 Z Zaharescu, Alexandru, 635 Zaharescu, Gheorghe, 148, 171, 185, 198, 506 Zamfirescu, Gheorghe, 461, 547, 835, 837, 845, 846, 856, 870, 871, 876, 882, 883, 885, 887, 889 Zălaru, Constantin P., 524, 525, 869
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jews during the Antonescu Era, pp. 63-85; Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 99-137. 15 Jean Ancel, Preludiu la asasinat. Pogromul din Iași, 29 iunie 1941, p. 15. 16 Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității București, fond Penal, dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 11 (În continuare se va cita CNSAS); Vezi documentul nr. 4. 17 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2410
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetări, datele obținute prin metoda istorică nu trebuie generalizate cu prea multă ușurință. De exemplu, informațiile despre anumite documente sau persoane nu dau întotdeauna măsura elementelor dominante ale unei epoci. Avantajul utilizării metodei istorice în cercetarea pedagogică îl reprezintă posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalități. Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Mucchielli și colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții gradate de transparență: în unele situații, toți subiecții pot fi informați că observatorul își asumă un rol pentru a studia o problemă, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]