11,661 matches
-
de presa austriacă le-a reținut și istoria. Tratatele menționează că guvernul Sturdza a fost „un guvern tare“, care prin măsuri fiscale și administrative, printr-o lege a bugetului „menit a face epocă în analele noastre parlamentare“ - cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de finanțe Costinescu - au depășit criza economică de la final de veac și începutul celui următor. Pe 18 septembrie 1901, ziarul consevator „Evenimentul de Iași“ desființa articolul gazetei austriece. Lucrul nu e de mirare. Era o obișnuință ca ziarele atașate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
unei ripostări directe la jocul actoricesc sau la orice altă nemulțumire. Același lucru se va întâmpla și cu aprecierea, ce își are corespondent în ropotul de aplauze. Teatrul, fiind o artă ce lucrează strict cu omul și stabilește un contact subiectiv, este expus riscului de a nu se plia pe structura internă a unui individ. Însă acest spectacol este persuasiv și chiar convinge; alternează ritmul alert cu momente de liniște mortuară, reușind să transmită emoție; de asemenea, textul, plin de semnificație
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
caractere diferite sub semnul aceluiași semn evolutiv. Pe unul dintre pereții aflați pe scenă, este scris cuvântul „Dumnezeu”, care pe mine, personal, mă duce cu gândul la niște versuri arhicunoscute , ceea ce demonstrează că acele cuvinte pot cu ușurință declanșa memoria subiectivă și plasa acțiunea undeva în subconștientul fiecărui individ. Anotimpul al cincilea, femeia servită „Felii” în acest spectacol de teatru, reușește să adâncească misterul ce stă la baza edificiului emoțional feminin, neaducând decât indicii neconcludente despre o stereotipie oarecare, ce stabilește
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
mai apropiată de mobilul pentru care a fost creată. În dezbatere apare și conceptul de ,,valoare de întrebuințare", care nu se ,,realizează decât în întrebuințare sau consumare"99. Valoarea de întrebuințare, la Marx, este conceptul care face legătura dintre dorințele subiective umane și măsura în care aceste dorințe sunt satisfăcute de către un bun material. Valoarea de întrebuințare formează fondul material al avuției, oricare ar fi forma socială a acestei avuții"100. Utilitatea unei mărfi îi conferă acesteia o valoare de întrebuințare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu datul genetic egoist și lacom al omului faptul că ,,mișcarea capitalului este nelimitată"125. Apoi definește categoria de capitalist. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist.(...). Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în care apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al acțiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică în calitate de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință"126. Capitalul este suma de bani care se reproduce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
occidentală și celelalte tipuri de culturi. Noi, occidentalii venim din trecut spre viitor, de la minus la plus, de la primitivism la civilizație. Chiar dacă se pune, ulterior, în poziția celorlalte culturi și se întreabă dacă sistemul nostru referențial nu este cumva unul subiectiv, Lévi-Strauss își păstrează valabilitatea afirmațiilor. Până la urmă exercițiul despre care vorbim este aproape imposibil. Tot ceea ce gândim nu putem gândi decât în propriile sisteme referențiale specifice minților și modului nostru de gândire. Pe de altă parte, dacă vom privi în jurul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în organizarea socială un element care deosebește în mod profund cele două lumi și anume faptul că în Orient, religia se confundă cu statul. Constituțiile acestor state sunt întru-totul teocratice. "(...) în Orient elementul hotărâtor este legea ca atare astfel încât participarea subiectivă, de care vorbeam, nu mai este necesară. În acest proces, omul nu are conștiința proprie-i sale voințe, ci a unei voințe cu totul străină de el"319. Dacă ne plasăm în paradigma occidentală, China nu va depășii niciodată America
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
putem discuta despre obiectivitate și subiectivitate în conștiința popoarelor 353. Este o temă de dezbatere, dacă vom considera că omul occidental poate fi obiectiv și poate accepta obiectivitatea și rațiunea în cunoașterea lumii. Pe când omul oriental nu poate fi decât subiectiv și nu crede în posibilitatea de a cunoaște lumea, dincolo de propriile-i percepții personale și subiective. Obiectivitatea omului occidental îi permite o poziționare corectă în raport cu lumea materială. Această poziționarea îi conferă un avantaj în interpretarea lumii și un avantaj în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vom considera că omul occidental poate fi obiectiv și poate accepta obiectivitatea și rațiunea în cunoașterea lumii. Pe când omul oriental nu poate fi decât subiectiv și nu crede în posibilitatea de a cunoaște lumea, dincolo de propriile-i percepții personale și subiective. Obiectivitatea omului occidental îi permite o poziționare corectă în raport cu lumea materială. Această poziționarea îi conferă un avantaj în interpretarea lumii și un avantaj în acțiunea sa asupra lumii exterioare, materiale. Capitolul 4 Precapitalismul 4.1. Economia Evului Mediu 1 Există
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
maturității spirituale a omului, o exacerbare a vrerilor și o verificare a limitelor și puterilor lui, o ciocnire zguduitoare între real și ideal, între sollen și sein - una dintre problemele la care mereu revine Hegel - între necesitate și libertate, între subiectiv și obiectiv, între năzuința individuală și "legile cetății", între curcubeul proiectat de conștiința valorică și stâncile aspre ale realității"6. O criză este o etapă, un prag, în care acumulările produc, prin violență, sau fără violență, o ruptură în funcționarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ea. Destinul de a fi fericit sau de a nu fi fericit în interiorul colectivității în care te manifești este unul specific omului modern, eliberat și liber. În același timp dezbaterea este îngreunată și de faptul că această stare este una subiectivă și extrem de personală 11. Nu putem discuta practic despre o regulă generală pe care oamenii ar trebui să o aplice pentru a fi fericiți. Dubla reprezentare a fericirii, fenomen interior, dar și unul exterior este unul dintre dualismele în care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dincolo de o anumită limită, faptul de a fi bogat nu mai înseamnă prea mult pentru starea noastră de fericire. Începând cu acea limită există și alte condiții pe care trebuie să le îndeplinim. Virtutea este una dintre ele38. Este condiția subiectivă, morală, cea mai importantă, pentru ca un om să poată atinge fericirea. Virtutea este cea chemată să-l elibereze pe om39. Pentru Spinoza, virtutea este puterea omului, esența sau firea sa40. Virtutea face diferența dintre om și animal, dintre comportamentul oamenilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este deci nelimitată. În calitate de agent conștient al acestui proces, posesorul de bani devine capitalist. Persoana lui sau mai bine zis buzunarul lui este punctul de plecare și de întoarcere al banilor. Conținutul obiectiv al acestei circulații - valorificarea valorii - este scopul subiectiv urmărit de el și numai în măsura în acre apropierea progresivă a bogăției abstracte este singurul mobil al operațiunilor sale, funcționează el în calitate de capitalist, adică de capital personificat, dotat cu voință și cu conștiință".Karl Marx, Capitalul, Editura PMR, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ei însăși, ci o problemă impusă de însăși natura ei finită, fiindcă ea are nevoi, iar aceste nevoi privesc materia facultății ei de a râvni, adică ceva care se raportează la un sentiment de plăcere sau de neplăcere, care servește subiectiv ca principiu, prin care este determinat ceea ce lipsește și de care avem nevoie pentru a fi mulțumiți cu starea noastră proprie. În ce anume își plasează fiecare fericirea, depinde de fiecare sentiment particular al său de plăcere sau de neplăcere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
face sub legea iubirii, va sta la masă cu UNSUL și va privi splendoarea zeului". Cartea Roșie. Liber novus, Editată de Sonu Shamdasani, Editura Trei, București, 2011, p. 300. 19 Bogăția ca și fericirea este până la urmă un concept relativ, subiectiv. Iată ce spune J. Donald Walters: ,,Ce este bogăția? Majoritatea oamenilor consideră că bogăția înseamnă investiții, economii, venituri, proprietăți. Cu toate acestea cu toții am cunoscut oameni care au ajuns fericiți cu foarte puțini bani. Prin contrast am cunoscut și alții
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de îndată ce membrii demosului și-au primit partea, ei o pretind în continuare. Un asemenea ajutor pentru cei săraci este asemenea unui vas fără fund". Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 357. 83 Aici nu discutăm despre dreptate ca fenomen subiectiv, trăit de mulți dintre semenii noștri lipsiți de rațiune, care sunt incapabili să vadă dincolo de propriile interese și care, fiecare dintre ei ar inventa un sistem propriu care să-i satisfacă în dauna tuturor celorlalți. Iată ce spune Mises cu privire la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Posedă un bun-simț antrenat și reflex. Acolo unde lipsește cunoașterea, nu se feresc să reproducă fie și un text sec, aparent stereotip, construit de consilieri. Nu se feresc deci și își evită propria fantezie sau implicarea personală, tocmai pentru că aportul subiectiv, în cazul acesta, e riscant. Cezar Paul-Bădescu: Se pare că discursul diplomatic cel mai eficient este discursul gri, lipsit de orice foc de artificii. Este adevărat? Mihai-Răzvan Ungureanu: Este precis. Are, desigur, un mare deficit estetic. Nefiind epitetic, nu place
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ungureanu nu crede că România a negociat mai puțin profesionist beneficiile și costurile aderării. „Dacă vorbim despre modul în care s-a construit expertiza românească în materie de utilizare a resurselor financiare, atunci trebuie să vă spun că percepția mea subiectivă, extrem de inocentă, este următoarea: ceea ce reprezintă astăzi expertiză s-a construit mai degrabă pe baza experienței decât pe baza pregătirii academice. Și, într-un fel, este normal să fie așa într-o țară care s-a așezat cât de cât
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mecanismul pe care am reușit să-l construim - președinte, premier, ministru de Externe, guvern, executiv, consilieri - până acum și să-l punem în funcțiune pentru îndeplinirea politicilor externe să funcționeze ca și în alte luni, fără greș și fără aport subiectiv. Mircea Zamfir: Două lucruri mai sensibile, la final. Primul dintre ele - pomenesc și eu din ce clasici avem, așa că-i pomenesc des: Ion Mihai Pacepa; un citat oarecare, ilustrativ pentru ce vreau să vă întreb. Așadar, citatul: În 1978, când
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
din teren să aibă răspuns în timp util. Ceea ce nu putem face însă este următorul lucru: nu putem facilita intrarea în țara de destinație a cetățenilor români care nu au actele în regulă, iar în această situație intervin nenumărați factori subiectivi. Marian Voicu: E adevărat. Dar, într-o astfel de situație, în care cetățenii români sunt umiliți efectiv de vameșii sau de polițiștii de frontieră dintr-o țară oarecare, care este datoria consulului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Până atunci, dați-mi voie să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
aibă demnitatea atacată. Marian Voicu: Dar, în momentul în care trece de frontiera română, este sarcina dumneavoastră să-i apărați interesele. Mihai-Răzvan Ungureanu: Fără discuție și exact despre asta doresc să vă spun. Noi avem aici de înfruntat o problemă subiectivă și o problemă de ordin obiectiv. Problema de ordin obiectiv este următoarea: avem prea puține consulate generale, avem prea puține secții consulare. Noi suntem dependenți, din păcate, de o rețea consulară relativ restrânsă și de o capacitate de acțiune iarăși
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
poate reține că art. 45 alin. 3 din Codul de procedură civilă ar fi neconstituțional, deoarece părțile pot și în căile de atac exercitate de procuror să-și manifeste dreptul de dispoziție, întrucît, în condițiile legii, pot renunța la dreptul subiectiv, pot achiesa la pretențiile adversarului sau pot încheia o tranzacție. Mai mult, uneori, cum este cazul recursului în anulare, daca procurorul își retrage recursul, părțile din proces pot cere continuarea judecății (art. 330^4 din Codul de procedură civilă). În
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
aspect al conflictului legilor în timp are drept consecință abrogarea ei, totală sau parțială, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, potrivit principiului "lex posteriori derogat priori". Pentru soluționarea conflictului legilor în timp este necesar a se deosebi dreptul subiectiv, constituit potrivit legii anterioare, de cel constituit potrivit legii posterioare. Legea posterioara nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție și
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, această modalitate fiind supusă regulii "tempus regit actum". De aceea, chiar dacă naționalizarea nu este constituțională potrivit prevederilor Constituției din 1991, legiuitorul actual neavînd un suport constituțional pentru a adopta o asemenea măsură, dreptul subiectiv de proprietate al statului asupra imobilelor naționalizate, întrucît s-a constituit anterior Constituției, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia. Desigur, acest drept - că, de altfel, orice alt drept de proprietate - se poate exercita, în prezent
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit principiului "lex posteriori", limitează efectul abrogator la data intrării în vigoare a Constituției. Această regulă este însă inaplicabila imobilelor naționalizate prin Decretul nr. 92/1950 , deoarece în cazul acestor imobile dreptul subiectiv de proprietate al statului s-a constituit, deci raporturile juridice corespunzătoare s-au stabilit anterior Constituției. Față de cele arătate, rezultă că excepția de neconstituționalitate invocată este în mod vădit contrară principiului neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]