64,222 matches
-
exclusiv motrice, celelalte implică numeroase construcții simbolice (C. Bell, 1997, pp. 30-31; J. Huxley, 1966, pp. 258-259; E. Leach, 1966, pp. 403-404; E. Rothenbuhler, 1998, pp. 36-37; R. Schechner, 1987, vol. IV, p. 441). Din perspectiva teoriilor etologice și a teoriilor interacționiste, convențiile care reglementează comunicarea socială, adică schimburile formalizate de informații, sunt manifestări rituale. Altfel spus, actele care țin de etalarea rolului pe care o anumită persoană dorește să Îl comunice Într-o anumită situație, țin de așa-numita etichetă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mișcare) și din scopurile sociale: riturile complexe vizează obiective sociale și culturale legate de problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life): nașterea și moartea, ciclurile naturii, salvarea spirituală etc. Mult mai interesantă poate fi, din perspectiva teoriilor ritului, dezvoltarea, pe alte baze decât cele ale științelor naturii, a conceptului de ritualizare. Dacă esența ritului nu mai stă În respectarea și perpetuarea În timp a unui model rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunități, eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea modernă. Pe de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau a unei părți din sine. Sinele este reprezentat sau simbolizat prin mai multe tipuri de lucruri concrete. Un asemenea lucru trebuie să aibă o semnificație sau o valoare socială, pentru că altfel sinele va părea trivial și fără valoare. O teorie a sacrificiului trebuie să țină seama, În parte, de faptul că acesta presupune dăruirea unui obiect de valoare și, implicit, anumite pierderi personale. Dăruirea unor obiecte de valoare nu se poate face În afara unor elemente de calcul rațional, de organizare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le aduc și de care ei se tem și animalele protejate pentru serviciile pe care le așteptăm de la ele. Faptul că animalul sacrificat este unul domesticit este subliniat și de alți cercetători, deseori În mod polemic, ca o reacție la teoriile care susțin că la originea sacrificiului s-ar află vânătoarea sau o crimă primordială. Astfel, Vidal-Naquet (1985, p. 138) susține că „funcția vânătorii este simultan complementară și opusă sacrificiului. Într-un cuvânt, vânătoarea definește relațiile dintre om și natura sălbatică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuie să transferăm această esență către lumea de dincolo prin ritualuri care sunt similare cu cele funerare”. Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizațieitc "Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizației" Violența acestui ritual a generat mai multe tipuri de teorii, În care sacrificiul este văzut ca un ritual fondator, un act ceremonial care instituie ordinea socială și valorile culturale. Ceea ce Înseamnă că a explica sacrificiul devine sinonim cu a explica civilizația umană. Sau, altfel spus, originea sacrificiului și funcțiile sacrificiului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificiului și funcțiile sacrificiului explică originea și funcțiile culturii. Prima dintre aceste perspective pornește de la ideea unei crime sacrificiale care a avut loc, În mod real, cândva, Într-o epocă revolută a umanității. Sigmund Freud, cel mai cunoscut promotor al teoriei „sacrificiului primordial”, a fost influențat de studiile de mitologie comparată și de antropologie ale secolului al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei specifice societăților non-moderne. Pentru Freud, manifestările religioase și cele neurotice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
manifestări istorice, culturale și psihologice. Acest lucru justifică succesul său În diferite medii intelectuale, pe de-o parte, și eșecul său În mediile antropologilor, pe de altă parte: universalitatea modelului, ceea ce pentru unii interpreți reprezintă cea mai importantă calitate a teoriei freudiene, constituie punctul său vulnerabil - În special din perspectiva antropologiei culturale. Cercetările de teren (arheologice și etnografice) nu au putut confirma: a) existența unor hoarde umane primordiale, dominate de un mascul atotputernic; b) generalitatea totemismului și a sistemului de tabuuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
graviditate, logodnă, inițiere, sau se pot reduce la minimum În cazul adopției, celei de-a doua nașteri, cele de-a doua căsătorii, trecerii de la vârsta a doua la a treia. Deci, dacă schema completă a riturilor de trecere comportă În teorie rituri preliminare (separație), liminare (prag) și postliminare (agregare), ar trebui ca În practică să existe o echivalență a celor trei grupe, fie datorită importanței lor, fie În ceea ce privește gradul lor de elaborare (A. Van Gennep, 1996, p. 22). Contribuția majoră a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acționează pe două planuri: acela al instituirii politicului și acela al legitimării puterii politice. Funcția riturilor politice de a menține și valida ordinea socială și politică existentă este afirmată de numeroși antropologi, prin extrapolarea rolurilor sociale ale ceremoniilor stabilite de teoria funcționalistă construită de É. Durkheim. Spre exemplu, D. Kertzer (2002, p. 87) susține că „ritul politic satisface patru scopuri politice importante: integrarea organizațională, legitimarea, construirea solidarității, inocularea unor convingeri ideologice”, iar S. Lukes (1977, p. 68) afirmă: „Riturile politice trebuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca dovadă a victoriei revoluției, a faptului că vechea ordine s-a schimbat și că nu este nevoie de alte schimbări, adică de acte suplimentare de violență. Ne Întâlnim aici cu tema violenței malefice, contagioase, dezvoltate de René Girard În teoria sa asupra sacrificiului. Riturile de rebeliune apar ca un substitut al sacrificiului, ca un mecanism simbolic de transferare a violenței asupra unor obiecte (Întrerupând astfel „reciprocitatea violenței”) și de purificare a societății prin performarea lor (vezi alte exemple În D.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
iar distanțele În timp și spațiu nu constituie un obstacol În fixarea originii și sensului unui fenomen de folclor, cules În secolul al XIX-lea sau XX, Într-o formă culturală (atestată sau presupusă) din Antichitate sau preistorie. Adepți ai teoriei relicvelor, acești cercetători văd În folclor un depozitar al formelor din vechime, puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
români), Grai și Suflet, București Marian, Simion Florea, 2000, Mitologie românească, Paideia, București Mariot, Nicolas, 2002, „Nos fleurs et nos cœurs: la visite présidentielle en province comme événement institué (1888 - 1998)”, În Terrain, nr. 38 Mauss, Marcel; Hubert, Henri, 1996, Teoria generală a magiei, Polirom, Iași Mauss, Marcel; Hubert, Henri, 1997, Eseu despre natura și funcția sacrificiului, Polirom, Iași Mazilu, Dan Horia, 2001, O istorie a blestemului, Polirom, Iași McIntyre, Jerilyn, 1989, „Rituals of Disorder: A Dramatistic Interpretation of Radical Dissent
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mijloacele folosite sunt din atletism, handbal și alte ramuri sportive, iar principalele obiective ale pregătirii fizice sunt de a crește potențialul fiziologic al sportivului și de a dezvolta calitățile biomotrice la cel mai înalt nivel<footnote Bompa T.O., Periodizarea: Teoria și metodologia antrenamentului, Ediția a IV-a, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001, p. 48. footnote>. Antrenorul trebuie să fie atent la conceperea, planificarea și organizarea procesului de pregătire întrucât acest aspect duce la valorificarea posibilităților maxime ale fiecărui jucător și
STUDIU CU PRIVIRE LA CREŞTEREA VALORILOR FORȚEI ŞI CORECTAREA DEZECHILIBRELOR MUSCULARE EXISTENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI JUCĂTORILOR DE HANDBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Eugen Baştiurea, Zenovia Stan, Florin Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_805]
-
footnote Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Alexandru Mureșan <footnote Universitatea Babeș Bolyai, Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Ioan Pop <footnote Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Cristina Ormenișan <footnote Școala Generală „Gelu-Românul “ Dabâca footnote> Cuvinte cheie: anxietate, comportament, management al anxietății, sportivi. Rezumat Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
al anxietății și un exemplu de ședință din acest program. Introducere Sigmund Freud spunea ca anxietatea este un semnal al pericolului și o cauză a comportamentului defensiv. Acesta credea ca sentimentele de anxietate apar datorită condiționarii clasice și experiențelor traumatice. Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
indissoluble de l'espace culturel roumain.796 Îl se trouve à l'origine de la philosophie de la culture que le poète élaborera plus tard : Satul nașterii și împrejurimile sale se constituie, dintru-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
E.S.I.T., leș 7, 8, 9 juin 1990, Didier Érudition, collection " Traductologie ", Paris, 1991. LEDERER, Marianne, La traduction aujourd'hui le modèle interprétatif, Hachette, Paris, 1994. LEFEVERE, André, Translating Poetry. Seven Strategies and a Blueprint, Van Gorcum, Amsterdam, 1975. LUNGU-BADEA, Georgiana, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004. LUNGU-BADEA, Georgiana, Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2007. LUNGU-BADEA, Georgiana, Traduire leș culturèmes, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009. MARTY, François, La bénédiction de Babel
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
7, 8, 9 juin 1990, Didier Érudition, collection " Traductologie ", Paris, 1991. LEDERER, Marianne, La traduction aujourd'hui le modèle interprétatif, Hachette, Paris, 1994. LEFEVERE, André, Translating Poetry. Seven Strategies and a Blueprint, Van Gorcum, Amsterdam, 1975. LUNGU-BADEA, Georgiana, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004. LUNGU-BADEA, Georgiana, Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2007. LUNGU-BADEA, Georgiana, Traduire leș culturèmes, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009. MARTY, François, La bénédiction de Babel, Beauchesne, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
textes originaux, des éléments fondateurs de la culture roumaine écrite. " C'est nous qui soulignons. V. aussi Idem, p. 173 : " [...] traducerea se reduce, în esență, la două procese fundamentale : comunicare și schimb, care se reflectă și azi în practică și în teoria traducerii. " (" [...] la traduction se réduit, essentiellement, à deux processus fondamentaux : communication et échange, qui șont reflétés aujourd'hui dans la pratique et la théorie de la traduction. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 40 Georgiana Lungu-Badea, Scurtă istorie a traducerii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
transfert culturel ", în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 3, consulté le 12 avril 2011, URL: www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica//27.doc. Sur la question des culturèmes, v. également Georgiana Lungu-Badea, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004 ; Georgiana Lungu-Badea, Traduire leș culturèmes, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 ; revue Translationes, no. 1/2009 : " Traduire leș culturèmes ", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 ; Anda Rădulescu, Leș culturèmes roumains: problèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 3, consulté le 12 avril 2011, URL: www.uab.ro/reviste recunoscute/philologica//27.doc. Sur la question des culturèmes, v. également Georgiana Lungu-Badea, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004 ; Georgiana Lungu-Badea, Traduire leș culturèmes, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 ; revue Translationes, no. 1/2009 : " Traduire leș culturèmes ", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 ; Anda Rădulescu, Leș culturèmes roumains: problèmes spéciaux de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Odglosy” (Polonia) ș.a. Volumul de debut al lui D., Ares și Eros (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), folosește simbolistica dragostei și războiului pentru evidențierea celor două sfere tematice majore ale poeziei române contemporane: lirica insurgentă, cu tonalitățile sale
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
preludiul celor mai însemnate contribuții critice ale autorului ieșean - Bacovia (1981) și Bacovia după Bacovia (1998) -, iar un alt articol anunță volumul Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski (1988). Monografia din 1981 dedicată lui Bacovia abordează opera poetului din perspectiva teoriilor moderne ale lecturii, încercând, prin „distilarea” judecăților critice precedente și redefinirea categoriilor estetice ale „monotoniei”, „anonimatului” și „banalității”, să ajungă la resorturile psihologice profunde ale creației bacoviene. Închis în propria singurătate, lipsit de orice apetență pentru publicitate sau celebritate, Bacovia
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
spiritualității europene, a idealurilor, certitudinilor, adevărurilor moștenite și sintetizate din tradiția culturală greco-romană, prin valorile de ev crepuscular impuse de gânditori de origine iudaică. Bisexualitatea (studiată de Otto Weininger), intuiția (bază a bergsonismului), libidoul freudian, viziunea instabilă asupra spațiului din teoria einsteiniană a relativității, materialismul lui Marx îi apar ca exacerbări ale forțelor obscure din om, sfidând spiritul (și creștinismul). D. a denunțat forme ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în pamfletele strânse în volumul Organizarea minciunii
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]