9,879 matches
-
lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au alcătuit locuințele în grupuri, prin poienile din pădurea aflată pe malurile Bârladului, pe o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise ce s-au păstrat, sub numele de obștea sau satul Umbrăreștilor răzeși, mai târziu Umbrăreștii răzeși-partea de jos. Tot mai târziu, comunității rămase pe vechea vatră numită Umbrărești i se va adăuga sintagma „partea de sus”, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate satele vechi din Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de sus”, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate satele vechi din Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în procesul de disoluție, sfârșind prin a deveni stăpâniri boierești, în care devălmășia se mai păstrează doar pentru acele structuri legate de principiul de muncă și de folosință, dovadă a unor practici cu caracter de străvechime. Este cazul comunităților de pe vetrele ce se vor numi Torceștii, Bozieștii și Tămășeni, precum și cea veche a Umbrăreștilor, actualul sat Siliștea. Pentru primele trei nu s-au păstrat informații din care să rezulte cum, când și din ce motive concrete au ieșit din devălmășia absolută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât o grupare de locuitori, cu doi slujbași de stat în frunte, care s-a vrut desprinsă din vechea vatră a Umbrăreștilor devălmași, fără a reuși. Așa se explică și faptul că „mergu alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe cunoscutele vetre ale Umbrăreștilor de la est de Siret. Catagrafia din anul 1774 și alte documente ni-i arată nominal ca fiind birnici la „satul Suraia și Butuceni”, sate aparținând, potrivit recensământului respectiv, de ținutul Tecuciului, dar situate, ca și acum, la vest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui său, Șteful. Orientându-ne după documente cu dată posterioară celui de mai sus și în care se cuprinde și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era partea acelui Umbrărești de care pomenește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era partea acelui Umbrărești de care pomenește documentul din 1546, când trece în stăpânirea lui Danciu. Admițând că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
credem, biserica, în primul rând, dar și crâșmă, fierărie și alte alcătuiri specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specifice timpului și necesităților respective. Partea de aici, luată ca sat distinct, pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare a fi mai puternică acum economicește decât partea de sud și așa va fi fost, vetrele lor fiind separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a Bozieștilor. Când anume s-a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Umbrărești. Interferența aceasta de nume și sate întărește ideea că Bozieștii se identificau cu Umbrăreștii ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca urmare a faptului că oamenii aparținuseră cândva unei singure comunități. Acum, deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era încă vie în activitatea lor și a vecinilor. O situație similară aceleia de la Durăști întâlnim și în cazul vânzării satului Curmezișeni și ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe giumătate de moșia Boziești” se aflau la vremea procesului cu așezările pe părțile răzeșești de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar putea adăuga altele prin săpături la temelia vechii biserici și în împrejurimi, adică locurile care nu au fost prea mult deranjate prin lucrările amintite. La fel, s-ar putea face anumite investigații, prin săpături sistematice de anvergură și pe vatra străveche de pe vale, la est de biserică, pe unde au fost identificate și câteva fragmente ceramice tipice culturii Dridu și un schelet uman. În august 1864, ca urmare a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evului mediu au ființat în Moldova cel puțin trei sate cu numele Torcești, păstrându-se însă în epoca modernă numai acesta de pe apa Bârladului, din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață, în urma câtorva sumare investigări întreprinse de noi cu scopul identificării celor mai vechi urme de locuire a vetrei. Asemenea vestigii au fost întâlnite în jurul cimitirului, al grădinilor din zona locuinței familiei Simion Artenie, precum și în grădina locuitorului Alexandru Tonu pe malul de est al Bârladului, teren pe care în evul de mijloc se aflau biserica și cimitirul satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații teritoriale” ori „ocolul mai multor sate”. De asemenea, împărțirea satului numai pe patru bătrâni, aproximativ la fel cu Lieștii, împărțit pe cinci bătrâni, ar pleda tot pentru ipoteza enunțată, a exitenței vetrei satului Torcești din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]