97,686 matches
-
cu virgulă în scris): "Țoi, reste ici !" „Tu rămâi aici!” Pronumele care exprimă altfel de complemente decât cel indirect de atribuire poate fi numai cu prepoziție și disjunct, dar nu totdeauna este scos în evidență. Pronumele cu prepoziție se pot referi numai la persoane, eventual la animale. După conjuncții se folosesc tot formele disjuncte: "Ce n’est pas moi qui ai cassé la vitre mais lui „Nu eu am spart geamul, ci el”, "Ils șont plus pauvres que nous „Ei sunt
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
y est" „gata, s-a făcut” etc. Pronumele "en" are mai multe funcții decât "y". În majoritatea lor, elementul comun este că înlocuiește construcții în care este prezentă într-un fel sau altul prepoziția "de". În mod excepțional, se poate referi și în limba standard la o persoană, când are funcția de complement direct. Complement circumstanțial de loc. În această calitate, "en" poate înlocui numai grupuri nominale cu prepoziția "de": "- Tu vas à Bordeaux ? - Non, j’en viens" (subînțeles "Je viens
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
tău, nu pe al meu”. Formele pronumelor demonstrative franceze diferă de asemenea de cele ale adjectivelor demonstrative, cu excepția unei coincidențe de formă. Sunt două feluri de pronume demonstrative: variabile, adică acordate în gen și număr cu substantivul la care se referă, si invariabile, numite și neutre. Exemple: Observații: 1. Pronumele ce este singurul identic că forma cu unul din adjectivele demonstrative, cel masculin singular folosit înaintea substantivelor cu inițială consonantica. Poate avea următoarele funcții: a) Înlocuiește o propoziție sau un verb
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
veux" „Mă întreabă ce vreau”. e) În registrul elevat poate înlocui pronumele "cela" sau "ceci": "Votre problème est insoluble, et ce pour deux raisons :..." „Problemă dumneavoastră nu are soluție, si aceasta din două motive:...”. 2. Cela, ceci și ça se referă la un substantiv, un verb la infinitiv sau o propoziție, îndeplinind funcția de subiect, de atribut cu prepoziție sau de complement: "Cela" se folosește în registrul elevat, în general reluând ceva enunțat înaintea să: Îl a perdu șes parents très
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
aș pensé à ça ?" „E foarte grav. Te-ai gândit la asta?”, "Je peux te dire ça : Jules ne reviendra jamais" „Pot să-ți spun asta: Jules nu se va întoarce niciodată”. Trei dintre pronumele interogative sunt invariabile: "Qui" se referă numai la persoane și cuvintele acordate cu acest pronume sunt totdeauna la masculin singular. "Que" (totdeauna fără prepoziție) vizează complementul direct inanimat în propoziție interogativa cu subiectul după predicat: "Que voulez-vous ?" „Ce vreți?”. În cea cu topica subiect + predicat se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
subiectul după predicat: "Que voulez-vous ?" „Ce vreți?”. În cea cu topica subiect + predicat se folosește expresia interogativa "qu’est-ce que": "Qu’est-ce que vous voulez ?" "Quoi" vizează tot inanimate. Două alte pronume interogative se acordă cu cuvântul la care se referă: Fiecare din pronumele interogative poate fi și relativ, în afară de "quel(le)(s)", dar mai sunt încă două pronume relative simple. Pronumele de folosit depinde de cuvântul din propoziția principala la care se referă și de funcția pe care o are
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
se acordă cu cuvântul la care se referă: Fiecare din pronumele interogative poate fi și relativ, în afară de "quel(le)(s)", dar mai sunt încă două pronume relative simple. Pronumele de folosit depinde de cuvântul din propoziția principala la care se referă și de funcția pe care o are pronumele în propoziția atributiva pe care o introduce. Cuvintele nehotărâte sunt foarte diverse. Unele pot fi uneori determinanți (adjective pronominale), alteori pronume, altele pot fi numai determinanți, altele pot fi numai pronume. În
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
părților de propoziție privite din punct de vedere gramatical depinde de situație și de intențiile vorbitorului sau ale scriitorului. De aceea tema nu este totdeauna subiectul. O intrebare precum "Quand vas-tu à la poste ?" „Când mergi la poștă?” se referă la complementul circumstanțial de timp. Răspunsul poate fi, de exemplu, "Je vais à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
à la poste demain" „Merg la poștă mâine”, în care tema este "Je vais à la poste", iar rema - "demain", accentuat mai puternic decât cuvintele "vais" și "poste". Dacă însă întrebarea este "Que fais-tu demain ?" „Ce faci mâine?”, adică se referă la predicat, răspunsul este același din punct de vedere gramatical și al conținutului că cel precedent, "Demain, je vais à la poste" „Mâine merg la poștă”, dar aici "Demain" a devenit tema prin plasarea la începutul propoziției și cu pronunțarea
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Nici el nu vine”), dar la cele compuse - dupa participiul trecut: "Îl n’est pas venu non plus „Nici el n-a venit”. În propoziție negativă, acelasi adverb poate avea locuri și sensuri diferite în funcție de partea propoziției la care se referă negația: "Îl n’est toujours pas d’accord" „Tot nu e de acord” (negație referitoare la predicat) vs. "Îl n’est pas toujours d’accord" „Nu totdeauna e de acord” (negație referitoare la complement). Cu "ne" se formează și o
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subordonatei corespunzătoare, cu diferența că în general infinitivul este specific registrului elevat: Același verb poate fi predicatul la subjonctiv al unei propoziții subiective sau subiect în calitate de verb la infinitiv. Primul caz este acela în care ceea ce verbul regent exprimă se referă la un subiect determinat (cel al subordonatei), al doilea caz - acela în care aceasta se referă la un subiect nedeterminat (cel al infinitivului): De altfel, construcția cu infinitivul nu este obligatorie aici, deoarece același înțeles îl are o frază cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatul la subjonctiv al unei propoziții subiective sau subiect în calitate de verb la infinitiv. Primul caz este acela în care ceea ce verbul regent exprimă se referă la un subiect determinat (cel al subordonatei), al doilea caz - acela în care aceasta se referă la un subiect nedeterminat (cel al infinitivului): De altfel, construcția cu infinitivul nu este obligatorie aici, deoarece același înțeles îl are o frază cu subordonată având ca subiect pronumele "on" și predicatul la diateza activă, sau cu subordonată având predicatul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Un articol publicat în 2010 susține că injectarea ozonului reprezintă un tratament eficace pentru tratarea herniei de disc. Există controverse în legătură cu utilizarea ozonului de către atleți în încercarea de a spori nivelul performanțelor sportive. Mare parte din suspiciunile privind ozonoterapia se referă la siguranța ozonificării sângelui. Inhalarea ozonului de către mamifere duce la reacții ale acestuia cu compușii prezenți în membrana pleurală și declanșarea unei cascade de efecte patologice. Saul Green pleda pentru capacitatea ozonului de a oxida endogen componenții sanguini și țesuturile
Ozonoterapie () [Corola-website/Science/332665_a_333994]
-
legate de conceptul de mizantropie. Un alt exemplu incorect de mizantropie este citatul „Hell is other people” (ro: Iadul sunt ceilalți) scris de Jean Paul Sartre. Formularea acestuia pare să exprime ideea de dispreț, insă Sartre s-ar fi putut referi la felul în care restul societății ne privește în calitate de simpli indivizi. Faptul că filosoful francez nu era o persoană impunătoare, si ca nu putea controla ceea ce societatea putea judeca a reprezentat o mare problemă pentru acesta. „Iadul sunt ceilalți” poate
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
Aria Blaze este una dintre cele trei sirene exilate din Equestria în lumea oamenilor.Ea are o latură abrazivă și mereu are tendința să se certe cu Sonata.În trupă ea este vocea secundară.În termen muzical cuvântul "aria" se referă la o melodie lungă însoțit de o voce solo,de obicei,se întâlnește într-o operă. Voci: Sonata Dusk este una dintre cele trei sirene exilate din Equestria.Ea arată că are o minte cam dusă sau a unui copil
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
va exista o distribuție naturală și vor exista diferențe de sex, rasa și culturi care vor separa societatea în grupuri dinstincte”. Un astfel de concept poate avea repercusiuni imense în cazul aplicării sale atât în prezent, cât și în trecut. Referindu-ne la exemplu cu sclavia, dacă toți proprietarii de sclavi ar fi forțați să stea în spatele unui văl al ignoranței și să-și imagineze că ar putea deveni ei înșiși sclavi, atunci practica n-ar mai fi justificată. Poate sclavia
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
direct. Acesta din urmă poate fi cunoscut doar prin intermediul fenomenului (el este filtrat de simțurile noastre și este intuit de noi doar așa cum ne apare, nu așa cum este în sine). Viziunea etică a lui Kant este de orientare deontologica (se referă la acțiunile bune sau rele realizate de către un agent moral din datorie, în opoziție cu cele realizate de un agent moral în vederea unei consecințe bune sau rele) și este centrată pe conceptul de datorie. Este întemeiată pe ideea că rațiunea
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
spus, un text bine împărțit în paragrafe, în mod ideal de mărime inegală, este mai ușor perceput de cititor. Elaborarea unui text de presă este condiționată de îndeplinirea concomitentă de către ziarist, a unui set obligatoriu de reguli. prima regulă se referă la Lizibilitatea sau „ușurința cu care înțelegem un text”. Atingerea lizibilității depinde de următoarele deziderate jurnalistice: Cheia lizibilității rezidă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile de înțeles dintr-un text. Frazele și propozițiile scurte, pe de-o parte
Lizibilitate () [Corola-website/Science/332874_a_334203]
-
Brianna Monique Danielson ("Garcia Colace") și Stephanie Nicole Garcia-Colace (născute la 21 noiembrie 1983) sunt modele americane și wrestlere profesioniste. Gemenele sunt profesioniste wrestling tag team sub numele de scenă Nikki și Brie Bella referindu-se la colectivul „The Bella Twins”. Ele lucrează pentru WWE. Înainte să devină faimoase în universul WWE, ele au luptat la Florida Championship Wrestling, unde au fost antrenate de Tom Prichard, și puse să lupte în competiții la echipe. În
Gemenele Bella () [Corola-website/Science/332871_a_334200]
-
este un granat aluminoferos, de culoare roșie-brună. Formula sa chimică este Fe Al(SiO) cu urme de Ti (titan), Mn (mangan), Mg (magneziu), Ca (calciu). Numele mineralului apare pentru prima dată în anul 77 la Pliniu cel Bătrân care se referă la o piatră găsită în Alabanda, un oraș din Caria, în Asia Mică. De la numele acestui oraș provine denumirea de alamandin, după cum apare în descrierea savantului german Georgius Agricola în anul 1546. Cristalizează în sistemul cubic, în forme de dodecaedru
Almandin () [Corola-website/Science/332879_a_334208]
-
Site" a numit seria „cea mai importantă operă de fantezie epică de la Cronicile lui Thomas Covenant, Necredinciosul de Stephen R. Donaldson”, iar "Fantasy Book Review" a descris-o ca „cea mai bună serie fanasy a vremurilor noastre”. Donaldson însuși se referă la Erikson ca la „un scriitor extraordinar”. Într-un interviu acordat celor de la "sffworld.com", Erikson a declarat că, inițial, s-a temut ca nu cumva seria să devină „mainstream” și a fost surprins de succesul ei. El a remarcat
Steven Erikson () [Corola-website/Science/332900_a_334229]
-
o perioadă de timp în 2009 și apoi din nou din 2012. Site-ul Raport Știri Google monitorizează pagina de pornire (homepage) Google News, și pentru mai 2007, a publicat această listă de 26 top site-uri, de cele mai multe ori referite de către Google News.
Google News () [Corola-website/Science/332893_a_334222]
-
ul se referă la studiul fenomenelor electrice, electromagnetice și magnetice ce se produc în țesuturile biologice. Aceste fenomene includ: Este important să se facă distincție intre conceptul de bioelectromagnetism și cel de electronică medicală; primul se referă la fenomenele bioelectrice, bioelectromagnetice și biomagnetice
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
ul se referă la studiul fenomenelor electrice, electromagnetice și magnetice ce se produc în țesuturile biologice. Aceste fenomene includ: Este important să se facă distincție intre conceptul de bioelectromagnetism și cel de electronică medicală; primul se referă la fenomenele bioelectrice, bioelectromagnetice și biomagnetice și metodologia măsurătorilor și stimulărilor, pe când cel de-al doilea concept se referă la dispozitivele efective folosite în acest scop. Prin definiție bioelectromagnetismul este un domeniu interdisciplinar deoarece implică asocierea științelor inginerești cu fizica
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]