97,509 matches
-
care predomină elevii romi - unități școlare în care procentul de romi oscilează între 70,1 % și 100%. Conform categoriilor de mai sus, ponderea tipurilor de școli în mediul rural este următoarea: 87,9% - școli mixte; 6,4% - școli cu o majoritate de elevi romi; 5,8% - școli în care predomină elevii romi. Practic, ultimele două categorii reprezintă școli de facto segregate, în care ponderea elevilor romi este majoritară. Aceste școli reprezintă 12,2% din totalul școlilor din mediul rural în care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazuri, rezultatul segregării rezidențiale. Mai mult de jumătate dintre școlile în care elevii romi sunt majoritari (școli segregate de facto) se află la o distanță mai mică de trei kilometri de unități școlare similare. Cealaltă jumătate a școlilor cu o majoritate de elevi romi se distribuie relativ egal între o distanță cuprinsă între trei și cinci kilometri, respectiv peste cinci kilometri față de școlile similare. În condițiile în care distanțele fizice dintre comunitățile de romi și cele cu populație nonroma (și, implicit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus, școlile cu o majoritate de elevi romi sunt, din punctul de vedere al calității educației, școli de „mâna a doua”. Evaluarea calității educației am realizat-o printr-o combinatie de indicatori de output (rezultatele școlare ale elevilor), dar și de input (resurse materiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezultatelor școlare, apoi voi evalua resursele materiale și cele umane implicate în educația elevilor romi din școlile segregate. Pentru a verifica ipoteza propusă, am ales acei indicatori care ne permit o perspectivă comparativă a rezultatelor școlare din școlile cu o majoritate de elevi romi cu ansamblul sistemului. Indicatorii după care vom aprecia rezultatele școlare sunt următorii: prezența la examenul de capacitate; promovabilitatea la examenul de capacitate; rata repetenției; prezența la concursuri școlare și olimpiade. a) Prezența la examenul de capacitate reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor predominant roma, ponderea unităților școlare ce se găsesc în situația în care majoritatea disciplinelor de studiu sunt predate de peste doi ani de profesori necalificați este de peste 2,5 ori mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă o asemenea rețea) joacă un rol important în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială normală, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și politicile educaționale orientate spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar în dimensiunea ei economică, inițial au fost elaborați indicatori economici care să dea seamă de nivelul atins (venitul național ca modalitate de a măsura bunăstarea, rata de creștere a PIB). În scurt timp, a devenit însă limpede că pentru majoritatea țărilor dezvoltate creșterea economică nu a diminuat sărăcia și celelalte probleme sociale. Legătura dintre venit și bunăstarea individuală s-a făcut prin raportarea PIB la populație (PIB pe cap de locuitor). Indicatorul nu oferea însă nici o informație despre distribuția venitului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu accent pe procesul de luare a deciziei, problematizând consecințele pozitive și negative ale creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, Banca Mondială, mai recent Comisia Europeană). Organizația Națiunilor Unite, prin instituțiile sale, oferă un suport constant pentru cercetarea și dezvoltarea indicatorilor sociali, inclusiv prin publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiective, cât și subiective. Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali - de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei se opun, în mare majoritate, folosirii indicatorilor subiectivi. „Fericirea trăită de indivizi nu poate fi scopul sau domeniul dezvoltării umane”, spune Paul Streeten, care-și argumentează foarte plastic punctul de vedere: „Nu numai pentru că fericirea nu poate fi furnizată de guvern - oamenii pot fi groaznic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
5 și 0,79); țări cu dezvoltare umană scăzută (sub 0,5). România se află aproape de partea de sus a pragului dezvoltării umane medii, cu valori ce au variat între 0,772 în 1990 și 0,792 în 2003. Totuși, majoritatea țărilor europene se clasează în prima categorie, iar scoruri inferioare României au numai Rusia, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Albania și Ucraina ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP</Author><Year>2005</Year><RecNum>45</RecNum><record><rec-number>45</rec-number><ref-type
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor - au trezit cel mai mare interes, fiind fiecare analizat de câte cinci instituții în cadrul a câte șase, respectiv cinci studii. Analizele pe care își fundamentează instituțiile guvernamentale acțiunile au fost în majoritate elaborate pentru prima dată între anii 2000 și 2002 și au fost actualizate în perioada 2002-2004. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Anul elaborării și anul celei mai recente actualizări pentru analizele utilizate de instituțiile guvernamentale privind subobiectivele PNAinc (lipsește anul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost actualizate în perioada 2002-2004. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Anul elaborării și anul celei mai recente actualizări pentru analizele utilizate de instituțiile guvernamentale privind subobiectivele PNAinc (lipsește anul elaborării pentru trei analize; o analiză este în curs de elaborare). Majoritatea analizelor reprezintă documente interne ale instituțiilor sau sunt incluse în diverse strategii ori planuri de acțiune. Din totalul de 50 de analize finalizate, 24% (12 analize) sunt publicate ca document de sine stătător sau pot fi găsite pe paginile de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din totalul de 50 de analize finalizate, 24% (12 analize) sunt publicate ca document de sine stătător sau pot fi găsite pe paginile de Internet ale respectivelor instituțiilor guvernamentale, 32% sunt incluse în diverse strategii sau planuri de acțiune, în timp ce majoritatea de 42% reprezintă documente interne ale instituțiilor, care nu au fost prezentate într-un cadru oficial, nu sunt documente aprobate de Guvern și nici nu au fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt incluse în diverse strategii sau planuri de acțiune, în timp ce majoritatea de 42% reprezintă documente interne ale instituțiilor, care nu au fost prezentate într-un cadru oficial, nu sunt documente aprobate de Guvern și nici nu au fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă SWOT și pun în evidență puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oficial, nu sunt documente aprobate de Guvern și nici nu au fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă SWOT și pun în evidență puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate pe Internet au o componentă SWOT. În schimb, analizele fără componentă SWOT sunt, în general, documente interne ale instituțiilor. Strategii Între anii 2002 și 2004, instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă SWOT și pun în evidență puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate pe Internet au o componentă SWOT. În schimb, analizele fără componentă SWOT sunt, în general, documente interne ale instituțiilor. Strategii Între anii 2002 și 2004, instituțiile selectate pentru monitorizarea CASPIS au realizat sau actualizat un număr total
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în 2003 și 2004. Prin urmare, majoritatea strategiilor relevante sunt actuale și sunt în linie cu procesul de integrare europeană. Pentru majoritatea strategiilor (23 dintre cele 28), instituțiile guvernamentale au inițiat un proces consultativ. Consultările au fost realizate prin întâlniri cu partenerii implicați în elaborare (în toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în 2003 și 2004. Prin urmare, majoritatea strategiilor relevante sunt actuale și sunt în linie cu procesul de integrare europeană. Pentru majoritatea strategiilor (23 dintre cele 28), instituțiile guvernamentale au inițiat un proces consultativ. Consultările au fost realizate prin întâlniri cu partenerii implicați în elaborare (în toate cele 23 de cazuri), prin difuzarea materialului în vederea obținerii unor sugestii și observații (în 17
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
câte șapte documente distincte elaborate de trei până la șase instituții. Similar strategiilor, planurile de acțiune care vizează subobiectivele PNAinc sunt foarte actuale, fiind majoritar elaborate sau actualizate în anii 2003 și 2004. De asemenea, elaborarea planurilor de acțiune, în marea majoritate a cazurilor, a fost bazată pe un proces consultativ realizat prin întâlniri cu partenerii implicați în elaborare, prin organizarea unor dezbateri publice, prin difuzarea materialului în vederea obținerii unor sugestii și observații și, mai rar, prin publicarea unor informații pe site
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele 49 de subobiective PNAinc, 29 de subobiective (aproximativ 59%) sunt realizate prin implementarea unor programe permanente care țin de activitatea curentă a instituțiilor guvernamentale. Acest lucru are consecințe atât pozitive, cât și negative. Pe de o parte, faptul că majoritatea programelor țin de activitatea permanentă a instituțiilor evidențiază prioritatea acordată problematicii sărăciei și incluziunii sociale. Pe de altă parte, abordarea prin programe permanente are și efecte negative, în principal: 1) dependența realizării obiectivelor de existența instituțiilor responsabile în condițiile reorganizării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
flexibilitate în implementarea unor proiecte specifice care nu necesită neapărat o abordare permanentă. Stadiul de realizare al programelor și proiectelor Din totalul de 207 programe sau proiecte analizate, 2% nu sunt aprobate, 6% sunt în curs de aprobare, în timp ce marea majoritate (93%) sunt oficial aprobate și se află în diverse faze de implementare. Programele/proiectele analizate au fost, în majoritate, elaborate între anii 2001 și 2004; în 2003 au fost elaborate 36% din totalul acestora. Între 2002 și 2004 a început
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectelor Din totalul de 207 programe sau proiecte analizate, 2% nu sunt aprobate, 6% sunt în curs de aprobare, în timp ce marea majoritate (93%) sunt oficial aprobate și se află în diverse faze de implementare. Programele/proiectele analizate au fost, în majoritate, elaborate între anii 2001 și 2004; în 2003 au fost elaborate 36% din totalul acestora. Între 2002 și 2004 a început implementarea majorității programelor/proiectelor, pentru ca finalizarea să fie programată (sau să fi avut loc) în perioada 2002-2010, cu 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt oficial aprobate și se află în diverse faze de implementare. Programele/proiectele analizate au fost, în majoritate, elaborate între anii 2001 și 2004; în 2003 au fost elaborate 36% din totalul acestora. Între 2002 și 2004 a început implementarea majorității programelor/proiectelor, pentru ca finalizarea să fie programată (sau să fi avut loc) în perioada 2002-2010, cu 2004 an de vârf în care se finalizează o treime dintre ele (figura 3). Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Anul elaborării, anul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]