1,020,164 matches
-
nepurtând nume la evrei, ci fiind definite prin succesiunea lor față de Șabat (a întâia, a doua..., a șasea, care mai e numită și ziua pregătirii). Preluând ordinea zilelor săptămânii de la evrei, grecii creștini au până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
prin succesiunea lor față de Șabat (a întâia, a doua..., a șasea, care mai e numită și ziua pregătirii). Preluând ordinea zilelor săptămânii de la evrei, grecii creștini au până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
lor față de Șabat (a întâia, a doua..., a șasea, care mai e numită și ziua pregătirii). Preluând ordinea zilelor săptămânii de la evrei, grecii creștini au până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
pregătirii). Preluând ordinea zilelor săptămânii de la evrei, grecii creștini au până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
evrei, grecii creștini au până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
până și astăzi duminica drept prima zi a săptămânii, duminica fiind desemnată de "ziua Domnului" - ziua în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
în care, potrivit credinței creștine, a înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
înviat Isus -, iar lunea este nunmită "deutera", adică ziua a doua. Dacă Șabatul, ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar că Duminica este numărată artificial ca
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
ultima zi a săptămânii, era ziua de odihnă, mai târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar că Duminica este numărată artificial ca fiind ultima zi a săptămânii, ea fiind prima, fără echivoc. În țările dominate
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
târziu, în Europa care a ajuns să fie dominată de religia creștină, ziua de odihnă a devenit duminica - „ziua Domnului" -, care a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar că Duminica este numărată artificial ca fiind ultima zi a săptămânii, ea fiind prima, fără echivoc. În țările dominate de religia islamică ziua de odihnă săptămânală este vinerea
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
a ajuns apoi să fie și socotită impropriu ca ultima zi a săptămânii. Din moment ce Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar că Duminica este numărată artificial ca fiind ultima zi a săptămânii, ea fiind prima, fără echivoc. În țările dominate de religia islamică ziua de odihnă săptămânală este vinerea.
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
Iisus a înviat în prima zi a săptămânii iar toată creștinătatea serbează Învierea Duminică, nu Luni, este clar că Duminica este numărată artificial ca fiind ultima zi a săptămânii, ea fiind prima, fără echivoc. În țările dominate de religia islamică ziua de odihnă săptămânală este vinerea.
Săptămână () [Corola-website/Science/308454_a_309783]
-
retrăsese la în ultimele luni de viață, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind bolnav de pancreatită, episcopul Gherasim Putneanul a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, la data de 6 decembrie 2004. A fost înmormântat trei zile mai târziu în curtea Mănăstirii Cămârzani, potrivit dorinței proprii a episcopului, lângă mormintele familiei boierilor Morțun, ctitorii Mănăstirii. Slujba de înmormântare a fost oficiată de către un sobor numeros de ierarhi și clerici, în frunte cu Mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
anul 2000, PS Gherasim Putneanul a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Rădăuți. Ierarh misionar și cărturar, harnic și darnic, P.S. Gherasim a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, după o lungă și grea suferință, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Înmormântarea sa a avut loc în ziua Zămislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Mănăstirea Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Prea Sfinția Sa. Sluba de înmormântare a
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
și cărturar, harnic și darnic, P.S. Gherasim a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, după o lungă și grea suferință, în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie 2004). Înmormântarea sa a avut loc în ziua Zămislirii Maicii Domnului (9 decembrie 2004) la Mănăstirea Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Prea Sfinția Sa. Sluba de înmormântare a PS Gherasim a fost săvârșită de un sobor numeros de ierarhi și preoți, în frunte cu
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
început să meargă acolo de două ori pe an în pelerinaje, ca urmare a făgăduinței făcute lui Dumnezeu de a-i cruța de holera asiatică, și anume în duminica din preajma sărbătorii creștine a Adormirii Maicii Domnului (15 august) și în ziua de sărbătoare a Sfântului Iacob (29 decembrie). Liturghia se celebrează aici de trei ori pe an, cu prilejul următoarelor sărbători: Adormirea Maicii Domnului, Schimbarea la Față și Sfinții Ioachim și Ana. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era obiceiul ca membrii comunității
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor. Cea mai importantă sărbătoare este hramul bisericii (Adormirea Maicii Domnului), care se sărbătorește întotdeauna în duminica ce precede ziua de 15 august. Pelerinajul este condus de către parohul armean din Suceava, la el participând lideri ai armenilor din România și uneori și înalți ierarhi. Mănăstirea Hagigadar este cunoscută ca Mănăstirea Dorințelor. Tradiția orală spune că orice dorință pentru care credincioșii
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
este condus de către parohul armean din Suceava, la el participând lideri ai armenilor din România și uneori și înalți ierarhi. Mănăstirea Hagigadar este cunoscută ca Mănăstirea Dorințelor. Tradiția orală spune că orice dorință pentru care credincioșii se roagă în această zi, li se va împlini, dacă vor respecta toate ritualurile. Tradiția spune că nu este bine să vorbești dacă vrei ca dorința să-ți fie ascultată. După un obicei vechi, credincioșii care se roagă pentru împlinirea dorințelor țin un moment de
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
de un sobor de preoți. Conform tradiției, dacă un credincios face în ajunul hramului 40 de urechiușe din aluat, atunci Domnul îi va îndeplini o dorință. În majoritatea timpului, biserica este închisă, preotul armean din Suceava venind aici doar în zilele de joi și vineri, pentru a oficia slujba de sfințire a apei câte o oră pe zi. Majoritatea credincioșilor n-au văzut vreodată biserica pe dinăuntru.
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
din aluat, atunci Domnul îi va îndeplini o dorință. În majoritatea timpului, biserica este închisă, preotul armean din Suceava venind aici doar în zilele de joi și vineri, pentru a oficia slujba de sfințire a apei câte o oră pe zi. Majoritatea credincioșilor n-au văzut vreodată biserica pe dinăuntru.
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Institutul Cultural Român și Universitatea de Muzică din București. Ediția din 2013, a XXI-a de la înființare (1958), s-a desfășurat în perioada 1-28 septembrie și a găzduit peste 150 de evenimente, manifestări în Piața Festivalului timp de 21 de zile; expoziții de artă plastică; În septembrie 2012, UniCredit Țiriac Bank a deschis la parterul sediului central din Bulevardul Expoziției 1F prima expoziție dintr-o serie care își propune să aducă pentru publicul bucureștean obiecte din colecția de artă a Grupului
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
parteneriat pe termen lung între bancă și clienții săi. În 2013, UniCredit Țiriac Bank s-a implicat în proiectul inițiat de Asociația Free Miorița, Lumină pentru Ursici, fiind prima companie care a decis să susțină financiar proiectul. La numai două zile de la popularizarea în mediul online, pe bloguri și pe Facebook, UniCredit Țiriac Bank s-a alăturat cauzei printr-o finanțare de 7.500 de euro, care acoperă costul panourilor solare și al sistemelor auxiliare care au fost montate în satul
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
2010, un al treilea în 2011 și un al patrulea în toamna lui 2012. România a fost singura țară dintre cele vizitate unde trofeul a trecut prin mai multe orașe, iar abia apoi a rămas în capitală timp de câteva zile. Astfel UniCredit Țiriac Bank a plimbat trofeul prin 5 mari orașe: Arad, Timișoara, Sibiu, Brașov și Pitești, iar apoi a fost expus în București timp de 3 zile, în Trophy Tour Village, un spațiu expozițional care a recreat atmosfera UEFA
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
multe orașe, iar abia apoi a rămas în capitală timp de câteva zile. Astfel UniCredit Țiriac Bank a plimbat trofeul prin 5 mari orașe: Arad, Timișoara, Sibiu, Brașov și Pitești, iar apoi a fost expus în București timp de 3 zile, în Trophy Tour Village, un spațiu expozițional care a recreat atmosfera UEFA Champions League pentru iubitorii de fotbal. Alături de organizarea UEFA Champions League Trophy Tour, banca s-a implicat activ în sprijinirea echipelor de fotbal din școlile locale, oferindu-le
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
Champions League, până în 2015, devenind totodată Banca Oficială a UEFA Champions League. În toamna lui 2013, Trofeul UEFA Champions League a fost readus în România cu sprijinul UniCredit pentru o nouă ediție a Trophy Tour. Trofeul a poposit câte o zi la Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov. La București, UniCredit a pregătit expoziția UniCredit Walk of Champions, amplasată în Piața George Enescu, unde timp de trei zile publicul larg a avut acces gratuit la o expoziție inedită dedicată sportului-rege. Peste 8.000
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]