1,020,164 matches
-
Boys (1995) alături de Martin Lawrence. După ce The Fresh Prince of Bel-Air s-a încheiat pe 20 mai, 1996, Smith a început o carieră solo în timp ce interpreta și într-o serie de filme. Primele două filme au fost de mare succes: "Ziua Independenței" (1996), unde juca rolul uni pilot de luptă curajos și încrezător, film care l-a adus în prim-planul starurilor cu filme de succes la box-office și Men in Black (1997), unde juca rolul comic și încrezător al Agentului
Will Smith () [Corola-website/Science/307368_a_308697]
-
încoronarea din 1881. Regele Ferdinand I al României a purtat-o la încoronarea sa de la Alba Iulia. Mihai I a fost încoronat cu aceeași coroană și uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din București, chiar în ziua celei de-a doua sale suiri pe tron, la 6 septembrie, 1940. Coroana s-a regăsit, între anii 1881 și 1947, și în stema națională, iar din 11 iulie 2016 face din nou parte integrantă din stemă. În prezent, este
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
Al doilea, modificat, a fost așezat pe globul purtat de aquila din vârful unei coloane de piatră din Bulevardul Carol, Piața C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfințit la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881 și se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel. Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei, de Crucea Trecerea Dunării
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
a cadranului vitezometrului. Prețurile au suferit o scumpire minoră. 107 a primit în ianuarie 2012 o nouă restilizare ce avea ca scop alinierea parașocului față la designul noilor modele Peugeot (508, 208, 2008 și noul 308) și includerea luminilor de zi, devenite obligatorii pe toate mașinile vândute în Uniunea Europeană. S-au adăugat de asemenea nuanțe noi de caroserie și o gamă nouă de capace de plastic pentru jantele de oțel din dotarea standard. 107 a primit la lansarea din 2005 4
Peugeot 107 () [Corola-website/Science/307382_a_308711]
-
actual East Sussex, Anglia. La 14 octombrie 1066, în această bătălie, regele Harold al II-lea al Angliei (c.1022-66) a fost învins de către forțele normande conduse de William Cuceritorul (c.1028-87). Până la sfârșitul sângeroasei bătălii, care a durat întreaga zi, Harold a fost ucis și forțele sale au fost distruse. El a fost ultimul rege anglo-saxon al Angliei. William a fost fiul lui Robert I, duce de Normandia, și al amantei sale, Herleva (numită și Arlette), fiica unui tăbăcar de la
Bătălia de la Hastings () [Corola-website/Science/307366_a_308695]
-
din Marea Britanie, cu mii de trupe și de cavalerie. Sechestrează Pevensey, apoi mărșăluiește spre Hastings, unde a făcut o pauză pentru a-și organiza forțele sale. Pe 13 octombrie, Harold a ajuns aproape de Hastings, cu armata să, iar a doua zi, pe 14 octombrie, William a condus forțele sale pentru a lupta.Lupta trebuia să se sfârșească înainte de căderea noptii.Invingatorul urma să devină regele Angliei. O parte din armată saxona era formată din mercenari danezi, țărani din Sussex, care nu
Bătălia de la Hastings () [Corola-website/Science/307366_a_308695]
-
iesit biruitor. După victoria să de la Bătălia de la Hastings, William a mărșăluit prin ținuturile din sudul Angliei,pârjolind totul în cale. El i-a înspăimântat atât de tare pe anglo-saxoni încât toți locuitorii Londrei s-au supus noului rege. În ziua de Crăciun din 1066, el a fost încoronat că primul regele normand al Angliei, la Westminster Abbey. Astfel, perioada anglo-saxonă din istoria Angliei s-a încheiat. Franceză a devenit limba oficială a administrației regelui și, treptat, s-a amestecat cu
Bătălia de la Hastings () [Corola-website/Science/307366_a_308695]
-
Se cunosc puține lucruri despre comportamentul sau habitatul lupului marsupial. S-au realizat câteva observații asupra exemplarelor din captivitate, dar cele despre viața din sălbăticie au fost făcute de oameni fără studii de specialitate. Majoritatea observațiilor au fost realizate în timpul zilei, în timp ce lupul marsupial era nocturn. Aceste observații, făcute în secolul al XX-lea, ar putea fi atipice, din moment ce erau realizate asupra unei specii care era deja foarte aproape de a dispărea complet. E posibil ca unele caracteristici comportamentale să fi fost
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
de identificare. Animalul avea de obicei un teritoriu de , cu toate că se pare că acesta era împărțit cu alte grupuri; cele prea mari pentru a fi o familie erau uneori observate împreună. Lupul marsupial era un vânător nocturn și crepuscular, petrecând ziua în peșteri mici sau trunchiuri goale de copaci. Se retrăgea pe câmpuri și în păduri pentru adăpost pe timp de zi și vâna în teren deschis noaptea. Unii martori au observat că acesta era de obicei timid, evitând contactul cu
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
mari pentru a fi o familie erau uneori observate împreună. Lupul marsupial era un vânător nocturn și crepuscular, petrecând ziua în peșteri mici sau trunchiuri goale de copaci. Se retrăgea pe câmpuri și în păduri pentru adăpost pe timp de zi și vâna în teren deschis noaptea. Unii martori au observat că acesta era de obicei timid, evitând contactul cu oamenii atunci când îi simțea, cu toate că ocazional era scrutător. Puii descoperiți în marsupiu arată că perioada de împerechere era întinsă pe tot
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
de ani și posibil mai devreme din Noua Guinee. Extincția totală este pusă pe seama competiției față de indigeni și câinii dingo. Există totuși dubii referitoare la impactul câinelui dingo, din moment ce cele două specii nu erau în competiție directă, câinele dingo vânând ziua, iar lupul marsupial, noaptea. Lupul marsupial era de asemenea mai puternic, având un avantaj în cazul unei întâlniri între cei doi. Studiile recente au arătat că, deși câinele dingo avea o mușcătură mai slabă, craniul său putea rezista unei presiuni
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
a pornit zvonul conform căruia lupul era un mascul, dovezile fotografice demonstrând contrariul. „Benjamin” a murit pe 7 septembrie 1936, probabil din cauza neglijenței - îndepărtat din mediul său natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea. Acesta este ultimul lup marsupial surprins pe film, fiind filmat de David Fleay plimbându-se în jurul cuștii sale. Începând cu anul 1996, Ziua Națională a Speciilor Amenințate are loc anual pe 7 septembrie comemorând moartea ultimului
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea. Acesta este ultimul lup marsupial surprins pe film, fiind filmat de David Fleay plimbându-se în jurul cuștii sale. Începând cu anul 1996, Ziua Națională a Speciilor Amenințate are loc anual pe 7 septembrie comemorând moartea ultimului exemplar cunoscut de lup marsupial. Cu toate că au existat presiuni pentru conservarea speciei încă din 1901, probleme de ordin politic au împiedicat orice formă de protecție a acesteia
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
presiuni pentru conservarea speciei încă din 1901, probleme de ordin politic au împiedicat orice formă de protecție a acesteia până în 1936. Guvernul tasmanian a introdus specia pe lista animalelor protejate prin lege abia pe 10 iulie 1936, la 59 de zile după decesul ultimului exemplar. Rezultatul cercetărilor ulterioare a indicat o rată mare a posibilității supraviețuirii speciei până în anii 1960. Cercetătorii Eric Guiler și David Fleay au descoperit în NV Tasmaniei urme și excremente care ar fi putut aparține lupului marsupial
Lup marsupial () [Corola-website/Science/307355_a_308684]
-
une genèse des Portes de Fer et un essai de parallèle géomorphologique entre leș Monts Apuseni et leș Carpates) " a fost publicată, în anul 1996, la Editură Academiei Române, cu concursul Ambasadei Franței în România. S-a stins din viață, în ziua de 1 august 2005, la vârsta de 107 ani, la Aubagne, în sudul Franței, si a fost înhumat, potrivit dorinței sale, în cavoul familiei din cimitirul parizian Montparnasse. <br>
Robert Ficheux () [Corola-website/Science/307384_a_308713]
-
liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o membrană. Liliacul are un zbor iute și în zigzag. Este un animal nocturn care trăiește în peșteri și poduri (de preferabil întunecoase). Noaptea este foarte activ iar ziua doarme atârnat cu capul în jos. Membrele anterioare sunt aripi. Dinții sunt ca la cârtiță. Femela naște un pui care are ochii închiși și nu are păr. El este hrănit cu lapte iar iarna hibernează (de exemplu în poduri sau
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7168 (1659), septembrie 8"". Mănăstirea care s-a numit "Hadâmbu", după numele ctitorului ei, este un complex monastic fortificat, defensiv, construit în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Biserica și zidurile
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
anul 1937, aici stabilindu-se primii călugări români, în frunte cu ieromonahul Iov Mazilu (1891-1974). Aceștia au reparat acoperișul bisericii, au reparat bolta și au consolidat o parte a zidurilor lăcașului de cult cu cărămidă, după cum se vede și în zilele noastre. Nici călugării români nu au stat prea mult, deoarece în urma Decretului nr. 410/1959 mănăstirea a fost desființată. Când a vizitat aceste locuri în anul 1976 în vederea înscrierii schitului în monumentalul "„Dicționar enciclopedic de artă medievală românească”", reputatul istoric
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
au fost lucrate la Cernăuți, fiind donate de câțiva credincioși din orășelul Crasna, o localitate situată nu departe de Vicovul de Sus. De asemenea, s-a asfaltat drumul pnă la mănăstire pentru a face accesibilă ajungerea pelerinilor la mănăstire. În ziua de 22 ianuarie 2003, la ora 19,30, a izbucnit un năprasnic incendiu la Mănăstirea Hadâmbu, în care au ars 28 chilii. În acest incendiu a murit tânărul Nicușor Leuca, de 17 ani, originar din Vicovu de Sus (județul Suceava
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei timp de 32 de ani. După redeschiderea mănăstirii în anul 1992, icoana a fost găsită în fosta catapeteasmă a bisericii. Ulterior, această icoană a fost ferecată în argint de către meșterul Ion Contfas din orașul Târgu Neamț. Coroanele Mântuitorului și Maicii
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
umărul drept au curs trei picături de mir. La 22 februarie 1995 a curs mir din mitră, mir care a stat la vedere aproape două săptămâni. După cum spun cei care frecventează regulat mănăstirea, de atunci curge mir aproape săptămânal. În ziua de 20 august 1995 a curs mir continuu, timp de circa 7 minute. În vara și toamna anului 1998, a curs mir atât din chipul lui Iisus, cât și din veșmintele Maicii Domnului. Pentru a o proteja de deteriorare, icoana
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
donată bisericii de către soții Gabriela și Sabin Drânceanu, odată cu instalarea unei noi catapetesme. Icoana a vărsat pentru prima dată mir de Bobotează, după slujba Sfintei Liturghii, în 6 ianuarie 1999, la ora 12. Apoi, acest lucru s-a repetat trei zile mai târziu, la 9 ianuarie.
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
tonaj brut 65579 grt. Complexul portuar exporta în special minereu uscat și lichid. Aproximativ 13 mil. Tone de marfă e trnsportat anual. Numărul navelor care tranzitează portul e de 750 anual. Informații înainte de sosire ETA inițial se transmite cu 5 zile înainte de sosirea navei în port. Următorul ETA se transmite cu 24 ore înainte de expirarea primului ETA. Al treilea mesasj este transmis imediat după sosirea în zona de ancoraj. Comunicații Radio: Radio Bahia Blanca și VHF pe canalele 7, 12, 14
Portul Bahia Blanca () [Corola-website/Science/307405_a_308734]
-
ore înainte. De la această baliza, navele trebuie să treacă de balizele 1-10, iar pilot la bord în apropierea balizei 11 (390 05’ S, 610 48’ W). Navele sosite după apusul soarelui vor ancoră în apropierea balizei 11 până a doua zi. Canalul de intrare este lung de 97 km și lat de 150 m și marcat cu balize luminoase, care permit navigația pe timpul nopții, cu excepția balizelor 26-28 (distanță 75 m). Pescajul maxim pentru nave care naviga pe canal este 13.7
Portul Bahia Blanca () [Corola-website/Science/307405_a_308734]
-
considerabil vizibilitatea, iar în timpul nopții există riscul coliziunii cu aisberguri. "Pamperos" sunt vânturi de sud-vest, care ating brusc viteze de peste 100 de noduri (viteza maximă măsurată a fost de 107 noduri la Montevideo). Durata minimă de acțiune este de 3-4 zile, iar cea maximă, de peste 15 zile. Anual se înregistrează aproximativ 20 de "pamperos" la La Plata, 16 la Montevideo și 12 la Buenos Aires. "Sudestadas" este un vânt care se declanșează în apropierea acelorași coaste. El agită puternic marea și aduce
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]