98,207 matches
-
uscată, acoperită cu sare albă, mai mare decât cea pe care tocmai o traversaseră; Rarick spunea că era unul din cele mai neospitaliere locuri de pe pământ. Boii erau obosiți, iar rezervele de apă erau pe terminate. În 30 august, în lipsă de alte alternative, au pornit la drum. Sub căldura zilei, umiditatea care se găsea sub crusta de sare transforma solul într-o masă cleioasă; roțile carelor se scufundau uneori până la butuci. Ziua era foarte cald, iar noaptea foarte frig; diverși
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
al Suediei și a unei prințese suedeze. El a împărțit domnia cu fratele său mai mare, Halsten Stenkilsson al Suediei, însă se cunosc puține detalii despre guvernarea lui Inge. În 1084, Inge a fost forțat de către suedezi să abdice pentru lipsa sa de respect asupra tradițiilor vechi și pentru refuzul său de a administra obictul păgân al lui Blot. În jurul anului 1100, Inge și regina Elena au fondat Abația Vreta lângă actualul Linköping în Östergötland. Abația găzduia prima mănăstire de călugărițe
Inge cel Bătrân al Suediei () [Corola-website/Science/331292_a_332621]
-
al Suediei și a unei prințese suedeze. El a împărțit domnia cu fratele său mai mare, Halsten Stenkilsson al Suediei, însă se cunosc puține detalii despre guvernarea lui Inge. În 1084, Inge a fost forțat de către suedezi să abdice pentru lipsa să de respect asupra tradițiilor vechi și pentru refuzul său de a administra obictul păgân al lui Blot. În jurul anului 1100, Inge și regina Elenă au fondat Abația Vreta lângă actualul Linköping în Östergötland. Abația găzduia prima mănăstire de călugărițe
Casa de Stenkil () [Corola-website/Science/331293_a_332622]
-
introdus registrul funciar în 1688, prin care încerca să lucreze în afara valorii terenului a monarhiei unite, în scopul de a crea o impozitare mai exactă. În timpul domniei sale, știința a cunoscut o epocă de aur, datorită lucrărilor astronomului Ole Rømer, în ciuda lipsei de interes personal al regelui pentru cunoștințele științifice. A murit după un accident de vânătoare și a fost înmormântat la Catedrala Roskilde. În mare parte a domniei lui Frederic al IV-lea, Danemarca a fost implicată în Marele Război Nordic
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul ghid fiind numit Alfred von Peyersfeld. Datorită creșterii exponențiale a patrimoniului muzeal, una dintre cele mai importante probleme cu care s-a confruntat muzeul în primele decenii ale existenței sale a fost lipsa unor spații adecvate pentru expoziții. În 1912 apare la Cernăuți prima lucrare despre activitatea muzeului sucevean, editată de același von Peyersfeld. Lucrarea prezintă motivele înființării muzeului, etapele de constituire și organizarea sa. Lista membrilor fondatori cuprinde 46 de nume (profesori
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
mutate în clădirea Liceului de Fete (astăzi Corpul A al Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu”). Sunt adăpostite aici timp de zece ani, până în 1928, când sunt din nou mutate, de data aceasta în clădirea Primăriei (astăzi Palatul Administrativ). Se resimte lipsa unor spații corespunzătoare atât pentru "„muzeul nomad”" (după cum l-a numit profesorul Alexandru Leca Morariu), cât și pentru biblioteca orașului. Primul edificiu adecvat găzduirii unor instituții culturale este Casa Națională. Aceasta era construită în stil clasic după proiectul arhitectului Konrad
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
pentru "„Persoane adulte fără adăpost”" (PAFA) care alcătuiesc o categorie de persoane defavorizate, excluse de la serviciile publice sociale și medicale (ajutor social, cantină socială, sistemul asigurărilor de sănătate, etc.). În România, Direcția Generală de Evidență a Populației definește prin mențiunile „lipsă act spațiu” și „lipsă spațiu”, situația când: Asociația Médecins Sans Frontières-București a enunțat o definiție mai complexă: Se estimează că România există peste 15 000 de persoane adulte fără adăpost din care mai mult de 5 000 trăiesc în București
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
adăpost”" (PAFA) care alcătuiesc o categorie de persoane defavorizate, excluse de la serviciile publice sociale și medicale (ajutor social, cantină socială, sistemul asigurărilor de sănătate, etc.). În România, Direcția Generală de Evidență a Populației definește prin mențiunile „lipsă act spațiu” și „lipsă spațiu”, situația când: Asociația Médecins Sans Frontières-București a enunțat o definiție mai complexă: Se estimează că România există peste 15 000 de persoane adulte fără adăpost din care mai mult de 5 000 trăiesc în București. Accesul acestora la servicii
Om al străzii () [Corola-website/Science/331397_a_332726]
-
un program de austeritate severă, bazat pe reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, care a permis reechilibrarea bugetului. Acest plan a avut totuși o consecință negativă importantă, reprezentată de sistarea practică a cheltuielilor pentru apărare, care a avut ulterior ca efect lipsa de dotare cu armament, muniție și tehnică de luptă a Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial. Criza a avut și urmări pozitive, conducând la adoptarea unor măsuri destinate unei mai bune funcționări a aparatului de stat și instituțiilor financiar-bancare, fapt care
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
de ani mai înainte. O analiză publicată într-unul din numerele din 1900 ale Revistei Economice combătea ideea că criza comercială și financiară fusese declanșată doar de recolta proastă din acel an, argumentând că dacă doar recolta din 1900 și lipsa de export ar fi fost de vină, criza n-ar fi izbucnit înainte de recoltă. În fapt, simptomele „unei slăbiciuni financiare” se manifestaseră încă de la începutul primăverii în toate domeniile vieții comerciale și economice, iar o recoltă mai bună ar fi
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
care o producție agricolă slabă îl putea avea asupra țării, guvernele succesive au preferat să ignore acest lucru, veniturile din agricultură întorcându-se doar într-o mică măsură în îmbunătățirea acestui domeniu vital: O a doua cauză a constituit-o lipsa unor politici economice care să prevadă, să prevină și să atenueze efectele pe care apariția unei situații dificile în domeniul producției agricole le avea asupra întregii societăți. Pentru România, "recoltele agricole slabe, seceta sau ploaia excesivă au însemnat criză, dificultăți
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
consemna publicația "Revista Economică" într-unul din numerele sale din 1900, „"se face atât de puțin pentru îmbunătățirea vitelor, pentru stabilirea de livezi artificiale, pentru ameliorarea ogoarelor, pentru cultivarea pământului neîntrebuințat, pentru împăduriri, regulări de fluvii și irigațiuni. Toate aceste lipsuri au contribuit, împreună cu agricultura de jaf, calculată numai spre a produce momentan, au făcut ca efectul recoltei cele rele de est-an să fie mai mare și mai simțitor decât dacă pământul se cultiva mai îngrijit și dacă metoda economică ar
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
a veniturilor la bugetul de stat. Criza financiară "și-a avut sorgintea din optimismul cu care se încheie la noi bilanțurile comerciale și financiare" și a avut ca principale cauze structurale: Criza financiară, a fost determinată astfel, nu atât de lipsa de lichidități, cât de lipsa unor reglementări specifice ale fragilului sistem financiar bancar românesc. De exemplu, în legea de înființare a Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, din 1876 a fost omisă reglementarea împrumuturilor făcute statului. Acestea nu erau limitate
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
stat. Criza financiară "și-a avut sorgintea din optimismul cu care se încheie la noi bilanțurile comerciale și financiare" și a avut ca principale cauze structurale: Criza financiară, a fost determinată astfel, nu atât de lipsa de lichidități, cât de lipsa unor reglementări specifice ale fragilului sistem financiar bancar românesc. De exemplu, în legea de înființare a Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, din 1876 a fost omisă reglementarea împrumuturilor făcute statului. Acestea nu erau limitate și nu erau garantate material
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
a anului 1897 începuse să se resimtă o stare de tensiune financiară din cauza situației internaționale, marile bănci transferând, pentru mai multă siguranță, importante cantități de aur din Europa în Statele Unite ale Americii. În condițiile sistemului monetar metalist, bazat pe etalonul-aur, lipsa aurului a început să se resimtă tot mai mult pe piețele europene, având ca urmare urcarea ratelor dobânzilor. Deși încorsetată în prevederile rigide ale legii de funcționare, care îi impunea păstrarea unui stoc metalic (aur) de minim 40%, Banca Națională
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
ar fi: creșterea consumului de alcool (consumul de bere înregistrând maximul istoric de până atunci), concomitent cu scăderea semnificativă a economiilor populației. Criza a scos la suprafață clivajele existente în societatea românească foarte polarizată din punct de vedere economic, precum și lipsa solidarității între diferitele straturi ale societății, în vederea suportării poverii crizei. De asemenea s-a produs un reviriment al curentelor naționaliste („chestiunea bulgară”) și antisemite. "Ascuțita criză financiară determină cercurile conducătoare românești să îndrepte nemulțumirea internă pe încercatul drum al urei
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
în anul 1520, când au fost instalate crucile în vârful turnurilor. În anul 1517, Martin Luther inițiază Reforma Protestantă, în urma căreia multe biserici mici romano-catolice din Magdeburg trec la luteranism, mai ales după ce Luther va vizita orașul în anul 1524. Lipsa de popularitate a arhiepiscopului Albert de Mainz și menținerea scaunului arhiepiscopal vacant după moartea sa din 1545, au dus la secularizarea arhiepiscopiei și trecerea catedralei la luteranism. Prima slujbă evanghelică-luterană a avut loc în prima duminică de advent a anului
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
-l pe Joint European Torus. În prezent sunt șapte părți participante la programul ITER: Uniunea Europeană (prin organizația EURATOM), India, Japonia, Republica Populară Chineză, Rusia, Coreea de Sud și Statele Unite. Anterior, Canada a fost membru cu drepturi depline, dar a fost înlăturată din cauza lipsei de fonduri alocate din partea guvernului federal. În 2007 a fost anunțat că participanții la ITER vor lua în considerație oferta Kazahstanului de a se alătura programului iar în martie 2009, Elveția, un membru asociat al EURATOM din 1979, a ratificat
ITER () [Corola-website/Science/334043_a_335372]
-
prizonieri de răzbio, 100.000 deportați pe baze rasiale, 60.000 de prizonieri poitici și 40.000 de deportați în lagărele de muncă). Viața de zi cu zi în Franța în timpul ocupației germane a fost marcată încă de la început de lipsuri endemice. Lipsurile pot fi explicate printr-o serie de factori: c În încercarea de depășire a crizei, locul unor produse a fost luat de înlocuitori („Ersatz”). Astfel, au apărut generatoare de gaz din lemn sau mangal pentru alimentarea motoarelor pe
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
răzbio, 100.000 deportați pe baze rasiale, 60.000 de prizonieri poitici și 40.000 de deportați în lagărele de muncă). Viața de zi cu zi în Franța în timpul ocupației germane a fost marcată încă de la început de lipsuri endemice. Lipsurile pot fi explicate printr-o serie de factori: c În încercarea de depășire a crizei, locul unor produse a fost luat de înlocuitori („Ersatz”). Astfel, au apărut generatoare de gaz din lemn sau mangal pentru alimentarea motoarelor pe benzină sau
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
greu de găsit, iar gospodinele au reînceput să îl prepare în casă din grăsime și sodă caustică. Germanii opreau aproape 80% din producția de alimente franceză, ceea ce a dus la adâncirea crizei. Producția fermelor franceze a scăzut la jumătate datorită lipsei de combustibil, fertilizatori și mână de muncă. Chiar și așa, germanii opreau 50% din producția de carne, 80% din producția de șampanie și 20% din restul produselor agricole. Criza de producție s-a reflectat rapid pe rafturile maganzinelor franceze, cărora
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a evenimentelor sunt obiecții de făcut
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Convorbiri literare". Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895 că-și dorește să corecteze aceste lipsuri și să dezvolte subiectul cărții într-o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care urma să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său. Alte personaje secundare (Nichitachi, Bănică, Haim) completează imaginea unei societăți
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]