97,509 matches
-
CASPIS a luat în considerare cinci tipuri de surse, și anume: surse de la bugetul local, surse de la bugetul central, alte surse interne (venituri proprii ale instituțiilor, sponsorizări, ONG-uri din țară, contribuții ale beneficiarilor), surse externe (internaționale) și surse neidentificate. Majoritatea programelor și proiectelor analizate sunt finanțate dintr-un singur tip de sursă. Astfel, din totalul de programe și proiecte, 4% (opt programe) au surse de finanțare neidentificate, 58% (120 de programe/proiecte) sunt finanțate dintr-un singur tip de sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o perioadă dată) și 58 de programe permanente ale instituțiilor. Așa cum se observă în figura 4, în timp ce mai mult de trei sferturi dintre programele permanente ale instituțiilor sunt finanțate exclusiv de la bugetul central, programele nepermanente aprobate sunt, în marea lor majoritate, (co)finanțate din surse externe. Figura SEQ Figura \* ARABIC 6. Ponderea tipurilor de surse de finanțare pe tipuri de programe/proiecte Notă: Suma programelor/proiectelor pe fiecare categorie depășește 100% pentru că pot avea mai multe surse de finanțare. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mari șanse de a fi îndeplinite. Nivelul de implementare Mai mult de două treimi din numărul total de programe/proiecte se implementează la nivel național, așa cum era de așteptat pentru monitorizarea implementării obiectivelor PNAinc la nivel național. În ceea ce privește subobiectivele PNAinc, majoritatea sunt vizate de programe/proiecte implementate la diferite niveluri. De menționat că șase subobiective fac notă distinctă, fiind implementate la toate nivelurile considerate (național, regional, județean, local, altele). Aceste subobiective sunt tocmai cele care au fost vizate de un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
notă distinctă, fiind implementate la toate nivelurile considerate (național, regional, județean, local, altele). Aceste subobiective sunt tocmai cele care au fost vizate de un număr mare de instituții, strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte. Sistemul de implementare Pentru marea majoritate a programelor și proiectelor analizate, instituțiile guvernamentale au creat un sistem instituțional care să se ocupe de procesul de implementare; doar pentru implementarea a aproximativ un sfert nu a fost creat un sistem instituțional. Cel mai frecvent, (23,6% din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de management/implementare a programului/proiectului. A doua opțiune ca frecvență a fost crearea unei direcții (18,8%), a unui grup interdepartamental stabilit prin ordinul conducătorului instituției (11,5%) sau a unui serviciu (9,9%). Principalul responsabil pentru implementare Pentru majoritatea programelor/proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției (ministerului sau agenției), al sistemului instituțional creat la nivel central sau la nivelul structurilor instituției în teritoriu. În timp ce pentru programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementare Pentru majoritatea programelor/proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției (ministerului sau agenției), al sistemului instituțional creat la nivel central sau la nivelul structurilor instituției în teritoriu. În timp ce pentru programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile guvernamentale intervievate, pentru programele nepermanente și pentru proiecte responsabilitatea pentru implementare cade, în cele mai multe cazuri, în sarcina sistemului instituțional creat special la nivel central. Colaborare, parteneriate Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Ponderea programelor/proiectelor care au presupus colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
patru tipuri de parteneri instituționali. Cel mai răspândit model de colaborare a inclus structurile instituției în teritoriu, ONG-urile, organizațiile internaționale/donorii și autoritățile locale. Colaborarea cu structurile regionale, cu mediul academic, precum și parteneriatele public-privat sunt rare. Monitorizarea Pentru marea majoritate a programelor și proiectelor analizate, instituțiile guvernamentale au creat un sistem instituțional care să se ocupe de procesul de monitorizare; doar pentru monitorizarea a 20% din totalul de programe/proiecte nu a fost creat un sistem instituțional. Cel mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desfășurate. Respectarea termenelor de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor este mai frecventă (atinge 16%) pentru programele/proiectele nepermanente care sunt implementate de o unitate de implementare/management. Atingerea obiectivelor Spre deosebire de respectarea termenelor de implementare, evaluarea atingerii obiectivelor este mult mai rară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor guvernamentale intervievate); probleme ale structurilor de la nivel județean, local; lipsa sau insuficiența resurselor materiale. Concluzii Concluziile raportului de monitorizate CASPIS sunt structurate pe două dimensiuni. Prima dimensiune are în vedere diagnoza stării de fapt, adică principalele rezultate ale monitorizării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
19 instituții guvernamentale monitorizate au elaborat și/sau au implementat un număr total de 207 programe și proiecte. Din totalul de 194 de programe/proiecte oficial aprobate, 58 sunt programe permanente, iar celelalte 136 sunt în diverse faze de implementare. Majoritatea acestor documente/acțiuni sunt recente, fiind majoritar elaborate în 2003 sau 2004, și sunt oficial aprobate și asumate de Guvern. Se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între departamentele cu atribuții distincte. Din altă perspectivă, cea a celor 49 subobiective PNAinc, care toate reprezintă aspecte de dezvoltare socială, acestea sunt acoperite deloc, slab, mediu, bine sau chiar redundant de acțiunile desfășurate de instituțiile de la nivel central. Marea majoritate a subobiectivelor PNAinc sunt vizate de analize, de strategii sau planuri și de programe sau proiecte. Un singur subobiectiv PNAinc nu este vizat de nici una dintre acțiunile instituționale desfășurate la nivel central în perioada 2002-2004, deci e neacoperit. Acesta se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este capacitatea de a respecta integritatea contextului local, fără de care oamenii și istoriile lor idiosincratice devin simple eșantioane, statistici și „populații”. Deși subiectul acestei cărți a fost într-un fel fixat chiar de comunitatea celor din Aurel Vlaicu, preocupați - ca majoritatea locuitorilor din mediul rural după 1990 - de reglementarea drepturilor de proprietate, studiul lui Katherine Verdery este relevant și la nivel teoretic. Datorită controverselor la nivel global legate de proprietatea intelectuală, biologică sau culturală, studiul proprietății a devenit o zonă centrală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recent al UNDP găsește pentru România cifre similare cu cele pe care le-am arătat mai sus (studiul ia în considerare deopotrivă mediul rural și cel urban). Pe eșantioane naționale de romi răspunsurile la întrebarea „Care este afilierea etnică a majorității copiilor în clasă din școala pe care o urmează copiii dumneavoastră?” sunt: „Majoritatea lor sunt romi”, cu un procent de 27% pentru Bulgaria, 11,5% pentru Cehia, 16,5% pentru Ungaria, 23,7% pentru Slovacia și 13,5% pentru România
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
am arătat mai sus (studiul ia în considerare deopotrivă mediul rural și cel urban). Pe eșantioane naționale de romi răspunsurile la întrebarea „Care este afilierea etnică a majorității copiilor în clasă din școala pe care o urmează copiii dumneavoastră?” sunt: „Majoritatea lor sunt romi”, cu un procent de 27% pentru Bulgaria, 11,5% pentru Cehia, 16,5% pentru Ungaria, 23,7% pentru Slovacia și 13,5% pentru România. Media pentru cele cinci țări este 18,6% (UNDP, 2002, Anexa 1, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezentat rolul jucat de armata română în cadrul regimului de discriminare și exterminare al evreilor din România în perioada iunie 1941-august 1944, lista documentelor, lista abrevierilor existente în documente, documentele propriu-zise (în număr de 454), anexe, indice. Documentele, în marea lor majoritate inedite, sunt publicate în ordine cronologică, indicându-se de fiecare dată sursa de proveniență. Ele sunt însoțite de un aparat critic vast peste 1600 note explicative ce au menirea de a înlesni cititorului/specialistului înțelegerea conținutului, de a corecta/completa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cuprind cifrele" (Dinu Giurescu, România în timpul celui de al doilea război mondial, 1999, p. 156). Din cei 147.000 de evrei din Bucovina și Basarabia, care au fost deportați în Transnistria în perioada 1941-1942, cel puțin 90.000 au murit, majoritatea din cauza febrei tifoide și a foametei. Aceste cifre au la bază rapoartele trimise lui Ion Antonescu de către guvernatorii Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei. Cifra evreilor supraviețuitori dintre cei care au fost deportați în Transnistria datează din 15 noiembrie 1943 (vezi documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe perioada iunie 1941-august 1944, alegerea acestui interval de timp fiind determinată de mai multe considerente. Deși este indiscutabil faptul că ponderea armatei române în cadrul statului a crescut exponențial odată cu preluarea puterii în septembrie 1940 de către generalul Ion Antonescu în majoritatea posturilor cheie din guvern și din instituțiile centrale fiind dealtfel plasați militari activi sau în rezervă totuși adoptarea măsurilor îndreptate împotriva populației evreiești din România în perioada premergătoare declanșării operațiunii "Barbarossa" s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
perioada premergătoare declanșării operațiunii "Barbarossa" s-a datorat îndeosebi prezenței la putere a Mișcării Legionare precum și a contextului internațional existent la acea dată (hegemonia Germaniei național-socialiste pe continentul european). În acest sens este suficient să amintim de exemplu faptul că majoritatea actelor normative referitoare la românizare au fost adoptate în perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 la inițiativa Mișcării Legionare 2, influența exercitată în această perioadă de armata română asupra politicii antisemite a regimului antonescian fiind redusă. Din acest punct de vedere situația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iunie 1941, îndeosebi în cadrul marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție de pe o notă informativă întocmită în preajma izbucnirii conflictului sovieto-german, Conducătorul statului dispunea închiderea "cafenelelor evreiești comuniste din Moldova" precum și identificarea de către Ministerul de Interne, pe regiuni, a evreilor agenți comuniști sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra urmărilor și manierei în care ele au fost receptate de autoritățile militare. Majoritatea documentelor elaborate de diferitele comandamente militare și incluse în prezentul volum caracterizează evenimentele din Iași drept "dezordini", respectiv "acțiuni comuniste". De exemplu, în buletinul informativ din 30 iunie 1941, Comandamentul 4 Teritorial afirma că în orașul Iași "a avut loc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dintre ei abandonau poziția, eschivându-se sau chiar ascunzându-se printre alți soldați fără misiune"72. Credem că orice comentariu la această relatare este de prisos. Referitor la autorii masacrului, în primii ani postbelici aceștia au fost în marea lor majoritate judecați și condamnați, unii la pedeapsa capitală, alții la închisoare. Deși în cadrul procesului intentat în 1946, mareșalul Ion Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice existente responsabilitatea sa nu poate fi contestată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 31.873 evrei (bărbați, femei și copii). La aceeași dată în Odessa se mai aflau: 1) în ghetou 113 evrei, dintre cei sustrași de la deportare și descoperiți ulterior de autorități; 2) în închisoarea centrală 1197 evrei, în marea lor majoritate bărbați între 18-50 ani, membri ai partidului comunist. Aceștia urmau să fie deportați în 3 martie 1942 în lagărul de la Vapniarka; 3) în închisoarea prefecturii județului aproximativ 10 evrei, ce săvârșiseră diverse infracțiuni minore; 4) în spitalul orașului un număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ani, apți pentru serviciul militar, din care la acea dată 47.345 evrei erau utilizați la munca de folos obștesc, 24.764 evrei erau scutiți sau aveau situația neclară, în timp ce un număr de 11.933 evrei erau încă disponibili (în majoritate intelectuali)98. În 15 noiembrie 1941 a fost promulgat decretul-lege nr. 3205 pentru înființarea și organizarea în cadrul Ministerului Muncii a "Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de folos obștesc", care a preluat de la Marele Stat Major începând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost mult timp negată, uneori cu o vehemență demnă de o cauză mai bună. De regulă, în cazul unor asemenea excese, responsabilitatea a fost atribuită în mod invariabil fie legionarilor, fie doar unor "elemente declasate" din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l maniera în care a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și incluse în prezentul volum relevă într-o manieră indubitabilă responsabilitatea armatei române
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nici nu va sprijini niciodată pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. 1. Dela refugiați În ziua de 22 Iunie a.c. au sosit la Rădăuți primii răniți germani de pe front. Printre aceștia se afla și un rănit român. Rănile, la majoritatea soldaților, erau provenite din cauza minelor. Toți răniții au fost internați în spitale. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR C. 4 TERIT. Colonel, S. Caracaș 147 Șeful Biroului I. Informații Lt. Col. ss. indescifrabil *) Adnotare: "Dosar 212. ss. indescifrabil". AMR, fond 1631-Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]