98,207 matches
-
în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său. Alte personaje secundare (Nichitachi, Bănică, Haim) completează imaginea unei societăți populate de ariviști lacomi și lipsiți de scrupule. Tănase Scatiu se remarcă prin
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
-lea. Numele orașului este derivat din cel al capitalei bulgare de la acea vreme, Preslav, și înseamnă Micul Preslav (în greaca bizantină: ). În greacă, el a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de Presthlavitza (Πρεσθλαβίτζα). Poziția sa exactă este discutabilă din cauza lipsei unor surse de încredere. El a fost presupus a fi în regiunea Silistra (în satul Malăk Preslaveț) și pe un ostrov situat între Hârșova și Cernavodă. Săpăturile arheologice au identificat Pereiaslaveț-ul în apropierea satului Nufăru, România (cunoscut sub numele de
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
vedere al accesului la sănătate, minoritatea roma și imigranții fără acte se confruntă de asemenea cu probleme serioase. Romii sunt expuși la probleme grave de sănătate din cauza unor factori individuali (refuzul personalului medical pentru a trata romii) sau structurali (șomaj, lipsa documentelor de securitate socială). Alte forme de rasism sau discriminare prezente în societatea română sunt antisemitismul și xenofobia. În Țara Românească și Moldova, romii au fost robi timp de secole aparținând statului, bisericii sau boierilor, până când sclavia a fost abolită
Rasismul în România () [Corola-website/Science/334084_a_335413]
-
boierul Dinu în administrarea moșiei și să se însoare. După moartea mamei sale, Matei Damian începe să se ocupe de administrarea părții de moșie moștenită, care se părăginise ca urmare a recoltelor slabe din ultimii ani, precum și a delăsării și lipsei de organizare manifestate de administratorul Nae Eftimiu. Tânărul observă munca grea de pe moșie și starea de sărăcie a țărănimii și nu-și poate da seama „cum se poate îmbogăți cineva din agricultură”. Sașa îl sfătuiește să preia personal administrarea moșiei
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt însă definitorii, deoarece autorul nu reușește să pătrundă în profunzimea relațiilor sociale. Aspirațiile personajelor morale
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
situate pe fundul mării necesită nu doar trenurile intercontinentale ce circulă prin tunele (descrise în roman), ci și un sistem de telecomunicații perfect. În capitolele de început ale romanului toate orașele subacvatice par să realizeze o căutare disperată a gazului lipsă pentru lampa fuziunii nucleare. Capitolul al șaselea, "„Gazul 8”", descrie dependența de energie și eliberarea ei prin fuziune nucleară: "„În locul turbinelor greoaie, ținute aproape de suprafața apelor - cu atâtea jertfe umane - oamenii ar suge electricitatea din materia descompusă, cu aparate mici
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
și fantezii”". Criticul Pompiliu Constantinescu, un alt contemporan al autorului, preciza că Felix Aderca, "„acel spirit viu, lucid, de analist și poet, în continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un român în Lună" de H. Stahl și "Orașele înecate
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
cele coloniale experimentate și cele care primiseră masiv recruți din rândul FFI. Armata I franceză a avut o capacitate de luptă mai redusă decât alte armate terestre aliate din două motive: efectivele mai slab instruite și puțin experimentate și o lipsa unor structuri puternice de sprijin (artilerie, gerniu etc.). aceasta a permist germanilor din Punga Colmar să reziste atacurilor franceze din 15-22 decembrie 1944. Pe 31 decembrie 1944, germanii au lansat "Unternehmen Nordwind" (Opearațiunea „Vântul Nordic”), printre ale cărei obiective se
Punga Colmar () [Corola-website/Science/334142_a_335471]
-
la Mălureni să învețe olăria copii din orfelinatele din București. Întreținuți de primăria capitalei, ei urmau cursurile de la școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a pictat în satul natal, unde s-a stins, după o viață de lipsuri, sărac și aproape uitat. Nimeni nu știe unde și câte dintre picturile sale vor mai fi. "Gazeta țăranilor", care apărea în Mușătești, județul Argeș, în numărul din 17 iunie 1901, sub semnătura lui Al. Valescu, proprietarul ziarului, publica un articol
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
a fost un factor negativ, condițiile net restrictive de trecere ale acesteiea din epoca comunistă fiind un factor de descurajare a legăturilor cu populația din Bucovina de Nord. "Moldova Occidentală" nu are în România un statut oficial. Există opinia că lipsa unui astfel de statut - în ceea ce privește intensificarea relațiilor dintre Republica Moldova și România prin intermediul societăților celor două state (după principiul Uniunii Europene „people to people”), ar fi un factor defavorabil pentru dezvoltarea lor reciprocă. În același timp, noțiunea de "Moldova de Vest
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
masiv de recuperare a întârzierilor și întărirea capacității de luptă a armatei, aflată într-o situație critică pentru că, după cum arăta generalul Dumitru Iliescu, sub-șef al Marelui Stat Major, „"la 1 ianuarie 1914 armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i era neapărat trebuincios pentru a intra în campanie"”. În acest context, Ministerul de Război - al cărui titular era chiar premierul Ion I.C. Brătianu - și Marele Stat Major au elaborat patru planuri de reformă a armatei având
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
suma creditelor pentru armată a atins 700.000.000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. In privința completării armamentului și echipamentului militar, responsabilii militari au fost nevoiți să facă față la două situații critice: lipsa unui personal și a mijloacelor calificate pentru producția internă de război și restrângerea surselor de aprovizionare externe, cele două coaliții aflate în luptă fiind reticente atunci când era vorba de onorarea comenzilor statului român. De asemenea, diversitatea de tipuri de calibre
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
neutralității au avut ca efect transformarea armatei române într-un instrument de luptă, având însă două mari limitări: o inferioritate a înzestrării tehnice - ca rezultat al greutăților în asigurarea cu armament și muniție ca urmare a izbucnirii războiului - și o lipsă de pregătire și instruire privind noile metode, tactici și procedee de ducere a luptei utilizate pe fronturile de război. În perioada imediat următoare cuceririi independenței s-a desfășurat o primă etapă a procesului de înzestrare a Armatei României cu armament
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
pură și mai inocentă, deoarece au simțit că societatea a corupt bunătatea înnăscută a omului. Poe a fost membru al mișcării romantice americane, iar poetul din sonetul lui Poe explorează în consecință ciocnirea inevitabilă dintre perspectivele romantice asupra vieții și lipsa de chibzuință a industrializării. Poetul din sonetul lui Poe este îngrijorat și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
câini ciobănești ai antichității și este cunoscut de peste o mie de ani pentru calitățile sale deosebite manifestate în conducerea și supravegherea turmelor de oi (de unde i se trage și ce-a de-a doua denumire). Particularitatea acestui câine o reprezintă lipsa cozii, pe care, în cazul în care mai există la naștere, ciobanii i-o taie în primele zile. De altfel, numele acestei rase este foarte sugestiv: „bob” însemnând scurt, iar „tail” - coadă („Bobtail” - cu coadă scurtă). O altă particularitate a
Bobtail () [Corola-website/Science/334204_a_335533]
-
o cantitate nesfârșită de niveluri fără opțiunea de a se întoarce la suprafața până au renunța sau sunt uciși Recepția critică pentru joc a fost predominant negativa și cele mai comune critici au fost pe centrele de gameplay-ul repetitiv și lipsa de profunzime.Destructoid scrie despre joc ca versiunea de 3DS "prezentarea este leneșa,destul de fragil și rușinos",și ca a fost în general "un dezastru".Jocuri Radar a criticat sistemul de harta al jocului,așa cum au simțit ca a fost
Adventure Time: Explore the Dungeon Because I Don't Know! () [Corola-website/Science/334257_a_335586]
-
a făcut jocul mai plictisitor din cauza jucătorilor aveau la reșapare aceeași zona,în scopul de a descoperi nivelul de ieșire.Hardcore Gamer a fost impresionat de farmecul inițial al jocului,dar dezamăgit în cele mai multe alte aspecte critica"complet uscățiva,veritabil lipsa de (global),farmec și frustrant hit detectare.Eurogamer și a exprimat dezamăgirea față de tratamentul jocului de"lore surprinzător care a crescut în jurul valorii de (Sa-nceapă aventura),asa cum pur și simplu o draperie pentru Sa-nceapa aventura,reflectând materialul
Adventure Time: Explore the Dungeon Because I Don't Know! () [Corola-website/Science/334257_a_335586]
-
biserică (wedding chapel în limba engleză)când primește o scrisoare anulând căsătoria datorită diferențelor dintre ei. Ea se întoarce în India unde ea devine reporter de televiziune. Jaggu întâlnește extraterestrul și devine curioasă în timp ce-l privește distribuind pliante despre Zei lipsă. Ea încearcă să vorbească cu el, dar el o ignoră / n-o bagă în seamă. (ignored? ignores her) În cele din urmă, extraterestrul își spune povestea. Există străfulgerări-amintiri (flashback in limba engleză) care este neprevenit sau nepreocupat cu ce se
PK (film) () [Corola-website/Science/334281_a_335610]
-
la Sibiu, la familie. Are o contribuție deosebită în organizarea manifestărilor Mișcării Legionare din toamna anului 1940, este numit secretar general al Mișcării Legionare la 20 septembrie 1940. După așa zisă "rebeliune legionara” din 1940, este judecat și condamnat în lipsă prin sentința 14/15 iunie 1941 a Parchetului Curții Militare de Cașare și Justiției la muncă silnica pe viață împreună cu Horia Sima, Vasile Iașinschi, Dumitru Groza și mulți alții. Se refugiază în Germania la 5 martie 1941 împreună cu un grup
Nicolae Petrașcu (om politic) () [Corola-website/Science/334279_a_335608]
-
la banii lui”. Este sugerat faptul că bătrânul este o figură paternă, proprietarul locuinței sau că naratorul lucrează ca servitor pentru bătrân și că, probabil, „ochiul său de vultur” reprezintă un fel de secret voalat sau o putere. Ambiguitatea și lipsa de detalii despre cele două personaje principale se află în contrast puternic cu detaliile specifice ale complotului ce a condus la crimă. Povestirea a fost publicată pentru prima dată în numărul din ianuarie 1843 al revistei "The Pioneer" a lui
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
-și dovedi sănătatea, el recunoaște pe deplin că este vinovat de omor. Negarea nebuniei lui se bazează pe acțiunile sale sistematice și pe precizia lui, el oferind o explicație rațională pentru un comportament irațional. Această raționalitate este subminată, totuși, de lipsa lui de motivație („N-aveam nici o pricină. Nu mă mâna nicio patimă.”). În ciuda acestui fapt, el spune că ideea crimei „m-a bântuit zi și noapte”. Scena finală a povestirii arată manifestarea sentimentelor de vinovăție ale naratorului. Ca multe personaje
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
ceea ce este considerată a fi „sala tronului”. Personajele grotești au trăsături ale morții, părând a fi, de fapt, cadavre hidoase care se mișcă și vorbesc. Cu toate acestea, bețivii dovedesc repede și de mai multe ori o vulgaritate și o lipsă de respect care le deranjează profund pe gazde. În plus, Hugh Prelată jignește Moartea (considerată de rege ca fiind suveranul nepământean care stăpânește domenii nesfârșite și domnește peste toți oamenii), comparând-o cu Davy Jones. Pedepsit de Regele Ciumă I
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de orașe, populată cu legendă, mister și știință, se întoarce astăzi iarăși la țară și tot mai greu îi va fi orășeanului, anemiat prin lipsa de aer și palid de invidie, să ridice fruntea spre cer, târât cum este de a se zbate în mocirla luptelor meschine ariviste”". Romanul conține o critică socială virulentă, scriitorul manifestându-și cu pesimism, în numeroase rânduri, disprețul la adresa vieții
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
din Poe, Verne, Wells”; autorul este considerat „inferior” în ceea ce privește structurarea prozei în comparație cu modelele sale occidentale, de la Edgar Allan Poe la Jules Verne. În opinia filologului Petru Iamandi, „pozitivismul destul de evident” al cărții este compensat de „entuziasm” și „observații amuzante”, dar „lipsa unui conflict autentic [este] neajunsul principal al cărții lui Stahl”. Cronicarul revistei "Viața Romînească" a remarcat cu o oarecare malițiozitate existența unor exprimări glumețe tipice unui român care „a trăit prea pe malul Dîmboviței”, adăugând că „critica socială” a lui
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]