97,509 matches
-
FND272. Mai tîrziu, Maniu avea să recunoască faptul că astfel de activități sînt necesare pentru ridicarea moralului celor din partid, dar părerea lui era că dacă s-ar desfășura alegeri libere, național-țărăniștii "s-ar putea aștepta cu încredere la o majoritate electorală covîrșitoare". Maniu a promis ca partidul său să organizeze în continuare în toată țara mișcări de opoziție împotriva regimului Groza 273. Prin comunicatul de la Potsdam s-a stabilit, în principiu, ca tratatele de pace să se încheie doar în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 2 octombrie și divergențele păreau să se înmulțească de la o zi la alta. Pînă și hotărîrea de pe 11 septembrie privind procedura urmată de Consiliu a fost anulată. Pe 22 septembrie, Molotov a vrut să înlăture Franța și China de la majoritatea discuțiilor, motivînd prin faptul că aceste țări sînt marionete ale Occidentului. Cea mai mare concesie pe care o accepta era aceea de a permite ca Franța să fie consultată în privința problemelor Occidentale, iar China, pentru cele ale Orientului Îndepărtat. Cum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a trimis lui Byrnes un raport de 27 de pagini 293. Acesta relua "amănunțit, faptele și concluziile trimise... Departamentului". Ethridge era convins că guvernul Groza nu este cîtuși de puțin reprezentativ și că cele două partide care reprezentau, într-adevăr, majoritatea, cel Național-Țărănesc și cel Național-Liberal nu numai că nu au nici o putere, dar liderii lor sînt hărțuiți în mod constant 294. În raport se susținea că guvernul Groza este dominat de Partidul Comunist, aflat sub controlul Moscovei. Ethridge trăgea concluzia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cum să-și controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost soluționată abia la ultima sesiune a CME, din decembrie 1946, care a avut loc la New York. Pentru a evita o înfrîngere prin majoritate de voturi, sovieticii au acceptat necesitatea ca România să acorde tuturor țărilor șanse egale de a-și asigura drepturi pentru aviația comercială. Mai mult decît atît, Moscova a acceptat și o propunere a Franței, aceea de a li se permite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
optsprezece luni? și dacă era un lucru atît de bun, de ce să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas nesoluționată pînă pe 29 septembrie, cînd Consiliul Economic pentru Balcani și Finlanda a votat pentru adoptarea unei hotărîri. Majoritatea a votat pentru propunerea franco-anglo-americană, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" a fost prevăzută în Articolul 31 din tratatul final. Departamentul de Stat a precizat, însă, că întreprinderile naționalizate sau aflate în proprietatea guvernului român nu beneficiau de această clauză
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
divergențelor, inclusiv recursul către Națiunile Unite 365. Plenara și-a suspendat lucrările pe 15 octombrie. Recomandările au fost trimise CME, care s-a întrunit în New York, în intervalul 4 noiembrie - 12 decembrie. Consiliul a aprobat recomandările pentru România cu o majoritate simplă și pe 10 februarie 1947, reprezentanții Aliaților s-au întîlnit cu cei români la Quai d'Orsay, în Paris, pentru a încheia un tratat de pace366. În cele 29 de luni care au trecut de la capitularea României până la semnarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Tratatului l-au făcut pe Schoenfeld să se simtă și mai frustrat. El scrisese la Washington că implementarea tratatului promite să fie mai mult "o sarcină unilaterală" care presupune "pregătirea atentă a dosarelor legale, îndelungi amînări" și, în final, soluționarea majorității problemelor prin intermediul procedurilor de rezolvare a litigiilor prevăzute în Tratat"417. "Procedurile de rezolvare a litigiilor" erau prevăzute în articolele 37 și 38 ale Tratatului. În nota trimisă legației, pe 3 martie, Ana Pauker arăta că are cunoștință de aceste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pace, căci în tratat se stipula clar că această compensație se poate achita în moneda de schimb locală. Practic, reclamantul trebuia să cheltuie toată compensația în România. În schimb, legislația internațională prevedea achitarea compensației în valută convertibilă în afara României. Întrucît majoritatea reclamanților americani își aveau domiciliul în SUA, evident că aceasta era soluția preferabilă 447. Bucureștiul a refuzat să accepte soluția oferită de americani. Negocierile au continuat pînă în ianuarie 1951, cînd Departamentul de Stat a hotărît ca proprietarilor americani să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au propus ca întrunirea să aibă loc la Belgrad, în Iugoslavia. Washingtonul a aprobat și lucrările conferinței s-au deschis pe 30 iulie 466. Departamentul de Stat știa din start că sovieticii aveau să domine conferința. Hotărîrile se adoptau prin majoritate de voturi și aceștia aveau un avantaj de 7 la 3. Departamentul a conchis că Statele Unite nu sînt obligate să accepte rezultatele conferinței 467. Cît despre rolul României la conferință, Schoenfeld a anticipat în mod corect că politica Bucureștiului avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunist putea face față mult mai ușor presiunilor occidentale privind libertățile și drepturile omului și egalitatea oportunităților economice 486. Printre obiectivele pe termen scurt se numărau: apărarea intereselor pe care le aveau americanii în România; implementarea măsurilor Tratatului; ridicarea moralului majorității cetățenilor români prin "perpetuarea" credinței în valorile civilizației occidentale; încurajarea unei rezistențe pasive față de regimul comunist și dezvoltarea comerțului 487. Deși adoptase o atitudine mai puțin critică față de aceste propuneri, Pigott a arătat că nici o persoană din Legație nu are
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care intrase în țară în acel an617. Faptul că în iunie 1950 a izbucnit Războiul din Coreea n-a făcut decît să accentueze mentalitatea americană cu privire la Războiul Rece: comuniștii erau răi și voiau să cucerească lumea liberă. Această atitudine afecta majoritatea deciziilor guvernamentale, inclusiv recomandările politice ale CSN, care vor fi dezbătute mai tîrziu și legislația Congresului. Printr-o coincidență, Legea acordurilor comerciale din 1949 trebuia să expire pe 12 iunie 1951618. Congresul și-a început audierile în ianuarie 1951 și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
largi ar fi aflat de existența unor acorduri multilaterale de coordonare a restricțiilor pentru export, ei ar fi fost nevoiți să se retragă din COCOM 624. În primăvară, COCOM a înlocuit lista anglo-franceză cu una internațională (LI), care reflecta participarea majorității statelor europene. Ca și predecesoarea sa, aceasta nu oglindea listele americane 1-A și 1-B. Această neconcordanță a stîrnit discuții aprinse în rîndul autorităților de la Washington, discuții care au devenit incendiare după 25 iunie 1950, cînd trupele nord-coreene au trecut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se folosească de prerogativele pe care i le acordase Congresul. În acest timp, propunerile tripartite rezultate în urma întrunirii de la Londra a miniștrilor de Externe au ajuns la membrii COCOM. Pe 16 ianuarie 1951, aceștia au căzut de acord asupra majorității articolelor supuse restricțiilor de export, cu excepția unui număr de 47642. Însă, fiind înarmați cu dreptul de a face uz de sancțiunile prevăzute de paragraful 117D din Legea ECA, de Amendamentul Cannon și de CSN 91/1, pînă pe 26 ianuarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
uz de sancțiunile prevăzute de paragraful 117D din Legea ECA, de Amendamentul Cannon și de CSN 91/1, pînă pe 26 ianuarie, negociatorii americani i-au putut convinge pe colegii lor europeni să accepte punctul de vedere al Washingtonului asupra majorității produselor. La două săptămîni după aceea, Departamentul de Stat atrăgea atenția CSN că toate țările vest-europene, mari producătoare și exportatoare, cu excepția Elveției și a Suediei, acceptaseră "de bună voie" să impună restricții și pentru exportul de produse strategice către Blocul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
state-satelit pe drumul pe care îl urmase Iugoslavia". Cu toate acestea, Departamentul de Stat voia să încerce în continuare să pună în practică obiectivul pe termen lung al CSN 58/2. Acesta avea să le ofere în continuare sprijin moral majorităților democratice din statele-satelit, pentru a-și atinge obiectivul suprem: o Europă de Est liberă și independentă 662. Un an mai tîrziu, în mai 1951, Departamentul de Stat a prezentat un al treilea raport. Războiul din Coreea își pusese amprenta pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se poartă americanii față de RPR relevă strădaniile lor de a-și aplica planurile de hegemonie mondială 701, folosind "tactici criminale de război". Bucureștiul a publicat o amplă recenzie a acestei cărți în "Scînteia", ziarul PCR, pentru a se asigura că majoritatea românilor conștientizează tarele Americii și ale Legației 702. Prin această publicație, Bucureștiul urmărea să contracareze proliferarea emisiunilor propagandistice de la Vocea Americii. Obiectivul pe termen lung al acestei propagande era acela "de a elibera România de sub dominația sovietică și de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care ieșise victorios dintr-o luptă politică pentru putere, demarată în primăvara anului 1950710. El solicitase atunci o verificare a membrilor de partid. Prin această metodă, Gheorghiu-Dej a exclus, pe îndelete, 192.000 de membri de partid, rămînînd cu o majoritate de aderenți. Pe 23 iunie 1950, el a criticat politica de recrutare masivă din anii de după război, prin care se infiltraseră și unele "elemente ostile" în partid. Aceste "elemente ostile" erau cei ce nu aveau origine română. Gheorghiu-Dej dorea ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiul dorea în continuare să intre în Națiunile Unite și prin campania de pace pe care o lansaseră, sovieticii cereau includerea a cinci state-satelit în acest organism pacifist. Războiul Rece împărțise lumea în două tabere și întrucît Statele Unite dețineau controlul majorității voturilor din ONU, Administrația americană nu vedea de ce i-ar coopta și pe aliații Moscovei. Încă din 1950, SUA și Uniunea Sovietică se opuseseră includerii de noi state, prin dreptul de veto al Consiliului de Securitate. Însă "noua direcție" sovietică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care sînt incluși 16 dintre noii solicitanți, ce ajunseseră acum la un număr de 22. Sovieticii nu voiau să sprijine cererile Japoniei, Spaniei, Coreei de Nord, Coreei de Sud, Vietnamului de Nord și de Sud838. Oferta lui Kuznețov și dorința covîrșitoare a majorității membrilor Adunării Generale de a lărgi componența Națiunilor Unite au determinat Washingtonul să reia negocierile privind aderarea la această organizație. Pînă în noiembrie, Statele Unite au acceptat 17 noi membri, printre care și patru state-satelit din estul Europei, Japonia, dar nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să facă același lucru și în cadrul Consiliului de Securitate în cazul în care Republica Populară Mongolă ar fi fost propulsată pentru intrarea în ONU. Eisenhower și-a dat seama că un veto al Chinei Naționaliste i-ar fi înfuriat pe majoritatea membrilor Națiunilor Unite și i-ar fi făcut să sprijine și mai mult eforturile Moscovei de a alege Beijingul ca reprezentant al Chinei. Pentru a evita această situație, președintele i-a scris de două ori lui Chang Kai-Shek, cerîndu-i să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul trebuia să adopte legi care să modifice reglementările existente privind exportul. Aceste probleme au afectat reacția Americii la o ofertă pe care Departamentul de Stat o considera sinceră și nu concepută în scopuri propagandistice 927. Prin urmare, în 1959, majoritatea agențiilor americane care se ocupau de comerțul cu lumea comunistă au consumat o groază de timp și energie discutînd despre propunerea lui Hrușciov 928. Astfel, inițiativele comerciale ale României au rămas oarecum în plan secund. Eisenhower părea chiar să înăbușe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
15 fabrici de pe "lista de cumpărături" a României 1113. Pentru a înlesni procesul de acordare a autorizațiilor, Statele Unite au acceptat să stabilească o procedură generală de autorizare a exporturilor, similară celei acordate anterior Poloniei. Această procedură permitea României să importe majoritatea produselor americane fără a fi nevoie de licență de export pentru fiecare în parte. Departamentul Comerțului avea să publice o listă în jurul datei de 1 iulie, cu produsele care nu puteau fi exportate din rațiuni de securitate națională și din cauza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
binevenite și este interesată de constituirea unor societăți mixte, împreună cu anumite companii occidentale 1131. Nici căderea de la putere a lui Hrușciov și nici alegerile prezidențiale americane nu au avut un impact semnificativ asupra relațiilor româno-americane. Johnson a cîștigat cu o majoritate confortabilă, ceea ce asigura continuitatea politicii economice și a celei externe americane. Cei ce creaseră această linie politică se întîlneau cu președintele, la prînz, în fiecare marți, de unde și denumirea "Cabinetul de Marți". Printre cei care participau, de regulă, la aceste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de tip "faceți concesii, facem comerț"1195. Confruntați cu această opoziție categorică, Mansfield și Fulbright au hotărît să nu înainteze proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest spre aprobare la prima sesiune a celui de-al 89-lea Congres 1196. Deși majoritatea consilierilor lui Johnson susțineau recomandările Comitetului Miller, în cadrul Administrației s-a iscat o nouă dispută. Dean Rusk conducea un grup care era împotriva demarării pachetului de legi comerciale Est-Vest. Rusk recunoștea că proiectul de lege ar fi dat puține șanse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această măsură și că nu va susține audieri pe această temă. Dat fiind că legile tarifelor vamale fuseseră concepute de către Comitetul lui Mills, Camera Reprezentanților nu avea șanse să voteze în 1966 proiectul privind comerțul Est-Vest. Pe 17 mai, liderul majorității, Mike Mansfield, a introdus în Senat proiectul Administrației pentru Legea comerțului Est-Vest. Deși considera proiectul ca fiind un simbol al păcii, convingerea lui intimă era că acesta are puține șanse să fie aprobat. Previziunea lui s-a dovedit corectă, căci
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]