20,435 matches
-
1938, Dunlap și Johnson, 1992) arată că viața în oraș, rata mare a șomajului, anxietățile personale legate de grija asigurării celor necesare traiului pentru sine și pentru familie precum și lipsa abilităților personale pentru îmbunătățirea nivelului de trai pot duce la abuzul de substanțe. Este important de notat că și din rândul persoanelor care nu se confruntă cu asemenea probleme (clasa de mijloc și clasa celor bogați) provin persoane care consumă droguri însă, studiile arată că, cu cât este mai mare distanța
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minorităților etnice și rasiale, cauzată de presiunea exercitată de necesitatea adoptării normelor culturale specifice populației albe majoritare (Mendes de Leon și Markidez 1986; Caetano, 1987). Unii autori au arătat că așa numitul conflict cultural poate deveni un factor cauzal al abuzului de drog (Beauvis și LeBoueff 1985; Harvey, 1985; Wurzman 1982). Inegalitățile educționale constituie un al doilea factor la nivel macro în identificarea cu grupurile consumatoare de drog și adoptarea comportamentului adictiv. Inegalitățile culturale: cultura populară/subcultura. Gans (1974) spunea că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări pot fi de intensitate diferită și se pot întinde pe diferite perioade de timp, plecând de la forme relativ simple - ceartă, neînțelegeri, contraziceri, refuzul unor obligații familiale - la forme complexe - abuz fizic, abandon familial. Modul de relaționare intraconjugală diferă de la un cuplu la altul, ceea ce nu a împiedicat o clasificare a cuplurilor conflictuale. Situațiile conflictuale crează o situație-stimul cu efecte puternice asupra personalității copilului, în funcție de acest criteriu Cuber, J. F., și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cei care reduc impactul comportamentelor de risc, ajută individul să nu se angajeze în comportamente potențial dăunătoare și/sau promovează o cale alternativă (Spooner, Hall și Lynskey, 2001). Cercetările au demonstrat existența unui număr mare de factori de risc în ceea ce privește abuzul de droguri. Factorii de risc pot fi corelați cu aspecte personale, familiale sau școlare. De exemplu, teoria bio-psiho-socială asupra abuzului de substanțe susține faptul că adolescenții recurg la consumul de alcool și alte droguri pentru a face față problemelor curente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o cale alternativă (Spooner, Hall și Lynskey, 2001). Cercetările au demonstrat existența unui număr mare de factori de risc în ceea ce privește abuzul de droguri. Factorii de risc pot fi corelați cu aspecte personale, familiale sau școlare. De exemplu, teoria bio-psiho-socială asupra abuzului de substanțe susține faptul că adolescenții recurg la consumul de alcool și alte droguri pentru a face față problemelor curente. Factorii de risc asociați contextului familial sunt: mediu familial nociv, în special când părinții sunt consumatori abuzivi de substanțe, conflicte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei generale sunt: * promovarea non-uzului sau abstinenței; * ajutarea tinerilor să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul; * promovarea alternativelor sănătoase, non-drog. Este extrem de important a corela activitatea de prevenție cu mediul cultural în continuă schimbare al tinerilor si cu modificările
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt atașamentul, abilitățile și resursele. Spooner, C., Hall, W., și Lynskey, M. (2001) găsesc că acest model are limite în sensul că factorii identificați nu sunt strict asociați cu factorii de risc și de protecție. Programul Organizației Mondiale referitor la Abuzul de Substanțe a modificat acest model incluzând efectele substanțelor, răspunsul indivizilor la consumul de substanțe precum și variabile legate de mediul social și cultural. Acest model permite o mai bună înțelegere a vulnerabilității la comportamentele de risc prin analiza factorilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acte de violență și infracțiuni. Raportul din 2009 al Obsevatorului European pentru Droguri și Toxicomanii, remarcă gama din ce în ce mai largă de substanțe în mare măsură necontrolate, destinate pieței canabisului, inovația în producția de droguri sintetice și preocupările din ce în ce mai acerbe legate de abuzul de medicamente eliberate pe bază de prescripție. În 2013, în urma monitorizării efectuate de EMCDDA au fost identificate 651 de site-uri care vând "droguri legale" europenilor. (EMCDDA, 2014). În plus, este deja recunoscut faptul că un factor decisiv în cadrul problemei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o asociere puternică între alcoolismul periodic și consumul de droguri. Deseori, alcoolismul periodic merge mână în mână cu consumul recreațional de droguri, sporind riscul de manifestare a unor efecte negative la adulții tineri. În ceea ce privește populația de consumatori de droguri cronici, abuzul de alcool este atât de frecvent, încât nici nu mai este menționat, iar nevoia de abordare a dependenței de alcool coexistente a devenit o problemă din ce în ce mai importantă pentru centrele de tratament pentru consumul de droguri. Problemele legate de alcool pot
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre aceste arii de interes poate constitui cadrul unei activități de prevenire a consumului de drog, prin creșterea abilităților sociale și a competențelor personale, conștientizarea asupra pericolelor la adresa stării de sănătate, relevarea consecințelor sociale și psihologice pe care le presupune abuzul de droguri. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere individuală, grupuri de suport, formarea abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1994), Homo sociologicus, Editura Casa de editură și presă Șansa S.R.L., București. Rădulescu, S., Banciu, D. (1996), Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București. Rădulescu S.M. ( 1998), Sociologia devianței, Editura Victor, București. Rădulescu, S.M., Dâmboeanu, C. (2006), Sociologia consumului și abuzului de droguri, Editura Lumina Lex București. Regoly, R.M., Hewitt, J.D., Delisi, M. (2010), Delinquency in society, ediția a VIII-a, Jones and Bartlett Publishers LLC. Rehm, J., Baliunas, D., Borges, G.L., Graham, (2010), The relation between different dimensions of alcohol
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Crime and Difference in Late Modernity, Sage, Londra. Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (1998), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Indice A Abraham, P., 15, 36, 64, 68, 119 abstinență, 21, 23, 26, 67, 71, 82, 118, 122, 132, 143, 210, abuz, 13, 14, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 31, 33, 41, 42, 44, 49, 52, 67, 68, 70, 73, 78, 81, 82, 83, 84, 86, 96, 106, 109, 111, 113, 118, 137, 138, 210 adolescenți, 36, 47, 48
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
menținerea confidențialității. Confidențialitatea nu este absolută. Clinicienii pot fi obligați să încalce confidențialitatea atunci când un pacient în vârstă cu afectarea capacității decizionale prezintă un risc de vătămare a propriei persoane sau a altora și, de asemenea, atunci când se suspectează un abuz asupra persoanelor vârstnice - datoria de a proteja pacientul sau alte persoane față de abuzator anulează datoria de a păstra confidențialitatea (24). 56.2.3. Consimțământul informat Din punct de vedere juridic, consimțământul este un acord de voință expres sau tacit dat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
altfel acesta se va închide, iar comunicarea va deveni ineficientă. Pentru a comunica informațiile și pentru ca instrucțiunile primite să fie înțelese și urmate de pacienții vârstnici, medicul ar trebui să țină cont de numeroase recomandări (tabelul 56.2). 56.5. Abuzul la vârstnici În cazul abuzurilor produse asupra vârstnicilor, în special asupra celor dependenți, medicii s-ar putea confrunta cu negarea și refuzul victimelor de a dezvălui adevărul, chiar dacă dezvăluirea i-ar putea proteja. Motivul ar fi îngrijorarea, de cele mai multe ori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
iar comunicarea va deveni ineficientă. Pentru a comunica informațiile și pentru ca instrucțiunile primite să fie înțelese și urmate de pacienții vârstnici, medicul ar trebui să țină cont de numeroase recomandări (tabelul 56.2). 56.5. Abuzul la vârstnici În cazul abuzurilor produse asupra vârstnicilor, în special asupra celor dependenți, medicii s-ar putea confrunta cu negarea și refuzul victimelor de a dezvălui adevărul, chiar dacă dezvăluirea i-ar putea proteja. Motivul ar fi îngrijorarea, de cele mai multe ori întemeiată, că s-ar putea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
ar putea solda cu alte acte de violență. Astfel, trebuie luat în considerare faptul că personalul de îngrijire din instituții/domiciliu sau chiar membrii familiei pot reprezenta un element de risc pentru autonomia, sănătatea i securitatea vârstnicului, existând posibilitatea continuării abuzurilor și creșterii severității acestora. Recomandările sunt de a oferi timp și suport pacienților pentru a consimți la dezvăluirea abuzurilor și de a soluționa problemele cu ajutorul instituțiilor abilitate (49). Primul aspect al abuzului la vârstnici, descris inițial în literatura britanică (50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
instituții/domiciliu sau chiar membrii familiei pot reprezenta un element de risc pentru autonomia, sănătatea i securitatea vârstnicului, existând posibilitatea continuării abuzurilor și creșterii severității acestora. Recomandările sunt de a oferi timp și suport pacienților pentru a consimți la dezvăluirea abuzurilor și de a soluționa problemele cu ajutorul instituțiilor abilitate (49). Primul aspect al abuzului la vârstnici, descris inițial în literatura britanică (50), a fost de natură fizică din partea unei rude care îngrijea un vârstnic. Ulterior, definiția abuzului asupra unei persoane vârstnice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
autonomia, sănătatea i securitatea vârstnicului, existând posibilitatea continuării abuzurilor și creșterii severității acestora. Recomandările sunt de a oferi timp și suport pacienților pentru a consimți la dezvăluirea abuzurilor și de a soluționa problemele cu ajutorul instituțiilor abilitate (49). Primul aspect al abuzului la vârstnici, descris inițial în literatura britanică (50), a fost de natură fizică din partea unei rude care îngrijea un vârstnic. Ulterior, definiția abuzului asupra unei persoane vârstnice s-a extins, cuprinzând acțiuni de comitere (fizică, psihologică și financiară) și acțiuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
a consimți la dezvăluirea abuzurilor și de a soluționa problemele cu ajutorul instituțiilor abilitate (49). Primul aspect al abuzului la vârstnici, descris inițial în literatura britanică (50), a fost de natură fizică din partea unei rude care îngrijea un vârstnic. Ulterior, definiția abuzului asupra unei persoane vârstnice s-a extins, cuprinzând acțiuni de comitere (fizică, psihologică și financiară) și acțiuni de omitere (neglijare) care au ca rezultat vătămarea persoanei de 65 de ani sau peste această vârstă de către o rudă sau de către o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
neglijare) care au ca rezultat vătămarea persoanei de 65 de ani sau peste această vârstă de către o rudă sau de către o persoană cu care vârstnicul a dezvoltat o relație bazată pe încredere. Există diferențe culturale în percep ia severită ii abuzului (51,52), subiecții afro-americani și cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
această vârstă de către o rudă sau de către o persoană cu care vârstnicul a dezvoltat o relație bazată pe încredere. Există diferențe culturale în percep ia severită ii abuzului (51,52), subiecții afro-americani și cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-un concept mai larg al abuzului asupra persoanelor vârstnice. Acestea se referă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
cu care vârstnicul a dezvoltat o relație bazată pe încredere. Există diferențe culturale în percep ia severită ii abuzului (51,52), subiecții afro-americani și cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-un concept mai larg al abuzului asupra persoanelor vârstnice. Acestea se referă la comportamente neglijente sau abuzive ale persoanelor în vârstă îndreptate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
diferențe culturale în percep ia severită ii abuzului (51,52), subiecții afro-americani și cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-un concept mai larg al abuzului asupra persoanelor vârstnice. Acestea se referă la comportamente neglijente sau abuzive ale persoanelor în vârstă îndreptate către ele însele și care pun în pericol propria sănătate sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-un concept mai larg al abuzului asupra persoanelor vârstnice. Acestea se referă la comportamente neglijente sau abuzive ale persoanelor în vârstă îndreptate către ele însele și care pun în pericol propria sănătate sau siguran ă (53). Alte fenomene abuzive sunt agresiunea sexuală asupra vârstnicilor, lovirea femeilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
în vârstă îndreptate către ele însele și care pun în pericol propria sănătate sau siguran ă (53). Alte fenomene abuzive sunt agresiunea sexuală asupra vârstnicilor, lovirea femeilor vârstnice, fraudele i escrocheriile. După anii ’90, o atenție deosebită a fost acordată abuzurilor asupra vârstnicilor instituționalizați, în special cei din azile, pentru ca în 2002, la Adunarea Mondială a Națiunilor Unite privind îmbătrânirea, să fie descrise detaliat și alte forme de abuz rezultate din situații sociale particulare, respectiv conflictul armat, violența politică sau abuzul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]