16,963 matches
-
demersul discursiv în cauză. Mereu, însă, analiza critică este "impregnată" de însemnele criticului retoric, precum propriile noastre vorbe sau fapte sau gânduri vorbesc, înainte de toate, despre propria noastră identitate. Îl consider, deci, pe criticul William Lewis, drept unul dintre eroii academici care au făcut posibile aceste rânduri, un cercetător care, pe mine personal, m-a inspirat și mă inspiră, încă, să îmi spun poveștile. Locul privilegiat al propriilor mele povești, timp de mai bine de un deceniu, a fost sala de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cât și negative, poate duce o astfel de opțiune aceasta nu reprezintă decât una dintre multiplele tipuri de abordări metodologice din perspectiva cărora poate și trebuie să fie apropriat discursul, în general și, îndrăznesc să adaug, în acest moment, discursul academic, în particular. Lewis, prin urmare, demonstrează și el, în mod practic, că și-a însușit lecția teoretică a "maestrului" său, președintele Ronald Reagan al Statelor Unite ale Americii, de această dată, iar coerența propriei sale povești a criticului retoric constă exact în posibilitățile
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
despre comunicare". Iată mesajul cu care Lewis se desparte de noi, cititorii săi, la această răscruce a interpretărilor. Spre deosebire de ascultătorii lui Reagan, povestea americană spusă de Lewis nu ne amuțește într-un consimțământ pasiv față de o ordine prestabilită a discursului academic. Dimpotrivă. Efortul lui William Lewis constă în asumarea unei poziții cât se poate de explicite, în particularul său, în context academic, poziție din care, asumându-și viziunea despre profilul demersului american al criticismului retoric, invită publicul larg să se raporteze
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Reagan, povestea americană spusă de Lewis nu ne amuțește într-un consimțământ pasiv față de o ordine prestabilită a discursului academic. Dimpotrivă. Efortul lui William Lewis constă în asumarea unei poziții cât se poate de explicite, în particularul său, în context academic, poziție din care, asumându-și viziunea despre profilul demersului american al criticismului retoric, invită publicul larg să se raporteze la acesta. Desigur, așa cum propria perspectivă face posibilă, dar și optimă, această raportare. 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow Iată-ne ajunși
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
teritoriul criticismului retoric să se petreacă sub îndrumarea celor câțiva critici care m-au interpelat, în primul rând, pe mine, într-o măsură suficient de semnificativă încât propriul meu efort, acela de a aduce aceste puține texte în cultura noastră academică, să poată fi interpretat drept efect al acelei identificări a diferențelor de perspectivă în diferențele în evaluare, de care vorbea William Lewis în finalul studiului său. Cu alte cuvinte, modesta mea istorie alternativă a criticismului retoric american recunoaște efectele pluralismului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
efectele pluralismului interpretărilor asupra identității disciplinei și își propune să contribuie la crearea de noi spații discursive în care această multitudine de perspective să își găsească forme de expresie în contextul, încă, a ceea ce se numește criticism retoric în cultura academică universală. Lăsând, însă, astfel de observații pentru capitolul final al lucrării de față, am să mă refer, în cele ce urmează, la studiul lui Ray McKerrow din 1989, mărturisindu-mi, deschis, încă de la început, afinitatea pentru genul de abordare inițiată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
speranța că încercarea mea să poată articula, desigur, conform propriilor mele posibilități (optimizate), o interfață, o graniță simbolică inedită în cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, astfel încât posibilitățile latente ale piesei profesorului McKerrow să poată fi fructificate cu succes în cultura academică a noastră, a criticilor retorici din România. Un prim obstacol în analiza ce urmează, care, cum vom constata, nu este, cu necesitate, o "piedică", este conținut în chiar titlul piesei. După cum observăm, evident, imediat, McKerrow se referă la propria abordare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
proprie în demersul meu alternativ de construcție a unui posibil profil al disciplinei la noi, la Timișoara, în România. Prin urmare, decizia, în ce privește nomenclatura "corectă", "adecvată", "propice" sau oricum altfel dorim să o calificăm, revine, pe bună dreptate, unei comunități academice calificate să configureze identitatea abordărilor critico-retorice în spațiul nostru cultural și trebuie să țină seama, în aceeași măsură ca fiecare dintre noi, cei care ne revendicăm și asumăm această "calificare", de ceea ce Em Griffin numea "comunitate de consens" în ce privește viabilitatea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ca text, "mai mult decât scenarii tradiționale (de tipul adăugirea mea) "orator-public", atunci când se angajează în întreprinderea critică"756. Vestea bună, notează McKerrow, este că, atâta timp cât ne asumăm caracterul mediat al comunicării contemporane, o serie de fenomene culturale de interes academic major pot fi "recuperate", din perspectiva criticismului (retoric). În acest sens, întreaga "cultură populară"/pop cultura (popular culture, în limba engleză) dobândește un loc central în întreprinderea critică, de unde putea fi etichetată, pur și simplu, drept "oportunitate pierdută"757 până la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de acesta din urmă. Indiferent dacă Wander are sau nu în vedere "ieșirea intelectualilor pe stradă ca revoluționari, în sensul practic al cuvântului"806, practica retoricii critice, zice McKerrow, se poate refugia în ceea ce Michel Foucault apăra în propria contribuție academică: caracterul său particular. Astfel, sensul practicii (retoricii critice), zice McKerrow, poate fi cel mai bine ilustrat de cuvintele lui Lentricchia, potrivit cărora un inlelectual (particular) este "un (intelectual adăugirea mea) a cărui muncă radicală de transformare, a cărui luptă împotriva
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit McKerrow al unei astfel de orientări îl determină pe critic să intuiască faptul că retorica critică oferă cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și instrumentele necesare pentru a îl aduce în ființă. Cum spuneam, la începutul acestei ultime lecturi, pe care am parcurs-o împreună, de dragul familiarizării noastre comune cu o anumită "porțiune" din cercetarea academică pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și instrumentele necesare pentru a îl aduce în ființă. Cum spuneam, la începutul acestei ultime lecturi, pe care am parcurs-o împreună, de dragul familiarizării noastre comune cu o anumită "porțiune" din cercetarea academică pe domeniul Științelor comunicării din Statele Unite, realizată din perspectiva criticismului retoric, iată-ne ajunși la sfârșitul aventurii. Studiul lui Ray McKerrow a constituit, cu siguranță, o lectură dificilă, pe care, iată, am reușit în acest moment să o încheiem. Pe măsură ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari, o orientare generală a criticismului, care, ținând cont de neajunsurile demersurilor critice prealabile, să creeze noi posibilități de reprezentare pe scena cercetării academice. În acest sens, am văzut că McKerrow este primul care se întoarce, cu intenție recuperatoare, înspre pop cultura americană, legitimând-o ca obiect de interes academic viabil ce merită întreaga atenție a criticului retoric. În alt context 810 am dezbătut
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de neajunsurile demersurilor critice prealabile, să creeze noi posibilități de reprezentare pe scena cercetării academice. În acest sens, am văzut că McKerrow este primul care se întoarce, cu intenție recuperatoare, înspre pop cultura americană, legitimând-o ca obiect de interes academic viabil ce merită întreaga atenție a criticului retoric. În alt context 810 am dezbătut pe larg efectele acestui raționament particular al lui Ray McKerrow, în timp ce analiza de față îi datorează, cum precizam într-un moment anterior, posibilitatea mânuirii cheii de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Ray McKerrow, în timp ce analiza de față îi datorează, cum precizam într-un moment anterior, posibilitatea mânuirii cheii de lectură. Însă mai ales, fără studiul din 1989 al lui McKerrow, contribuțiile multor "eroi" ai criticismului retoric american la înaintarea proiectului cercetării academice înspre noi posibilități de articulare și reprezentare a diferenței (culturale) nu ar fi fost, până în ziua de astăzi, posibile. Ce trebuie să reținem din această lectură? Care este moștenirea simbolică a lui Ray McKerrow pentru fiecare dintre noi, cei preocupați
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
study represents the next step in the elaboration of a body of scientific contributions with theoretical and pedagogical value in what concerns the process of introducing the qualitative research practices, specific to the domain of Communication Studies, to the Romanian academic public. By exploring the possibilities of Rhetorical Criticism, a qualitative and critical approach to communication phenomena, the present study constitutes a step forward in the process of rendering the domain of Communication Studies an autonomous field of academic work in
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
the Romanian academic public. By exploring the possibilities of Rhetorical Criticism, a qualitative and critical approach to communication phenomena, the present study constitutes a step forward in the process of rendering the domain of Communication Studies an autonomous field of academic work in Romania, on the bases of solid theoretical and historical arguments that the Romanian scholar can no longer ignore. Keywords: rhetorical criticism, qualitative and critical approaches, communication studies Résumé Le présent travail continue le projet qui a commencé il
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cinci-șase conferințe pe care cei din sală nu le vor uita niciodată. Pentru mine și soția mea, ca și pentru alții cu care am vorbit, așa a fost. Cum Moshe Idel este astăzi pe deplin reintegrat în circuitul cultural și academic al țării sale natale, am vrut să ofer cu această mostră o convorbirilor mele cu el încă niște elemente pentru un portret al omului și savantului. Cărțile sale se traduc sistematic în românește; el predă și conferențiază în universitățile noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
liber, dacă mă lasă, iar după o lună de navetă renunț și uit de ei, de nici nu mai pot să spun că am fost pe-acolo. Pentru înscrierea la doctorat îmi trebuia o medie mare. Mă duc la consilierul academic și aflu că trebuie să am media 92-93. Universitatea din Haifa nu a vrut să-mi facă oficial media, dar am implorat acolo pe cineva, care mi-a făcut-o: exact 92. Așa că, la cinci luni după ce am ajuns prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Universitatea din Haifa nu a vrut să-mi facă oficial media, dar am implorat acolo pe cineva, care mi-a făcut-o: exact 92. Așa că, la cinci luni după ce am ajuns prima dată la Ierusalim, m-am dus la consilierul academic și la Schlomo Pines XE "Pines, Schlomo" cu media de la Haifa, și ambii au fost de acord că pot fi admis. Dar la biroul pentru doctoranzi, când să mă înscriu oficial, sunt prost primit: „Cine ești tu? Nu te cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
înscriu oficial, sunt prost primit: „Cine ești tu? Nu te cunoaștem, nu ești înscris, nu ești nimic în universitatea noastră. Ce vrei să faci?” Am răspuns că aflasem de noul program - doctoratul direct după licență -, că fusesem înscris la consilierul academic. „Nu poți să stai până la sfârșitul anului?” Era prin martie-aprilie. Cum să rezist atâta? În acest moment, se deschide ușa, intră un profesor, chiar șeful secției doctoranzilor, care studia cu mine la Pines XE "Pines, Schlomo" , și le spune: “Înscrieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
nimic. Vom vedea cum facem, dar nu pot să-ți spun acum ceva sigur.” Totuși, am decis împreună cu soția să ne ducem la Ierusalim. A fost dificil și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere familial, și academic. În ’77 ne mutăm într-un apartament al Universității din Ierusalim, fiindcă nu puteam să cumpărăm acolo nimic - totul costa o mulțime de bani. Dar iată că în ’79-’80 sunt titularizat, primesc tenure. Până atunci totul fusese condiționat, nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mai aveai vreo urgență să-ți faci alte relații. M.I.: Așa este. Deci, oricât de ciudat ar suna, pentru mine Harvard n-a fost... S.A.: ...o revelație intelectuală. Înțeleg. Dar a fost trambulina ta pentru a ajunge într-o discuție academică mai generală, pentru a ieși din închiderea specialității „studii iudaice”. Domeniu complex, vast, dar până la urmă cu limitările lui. M.I.: Exact! Iar ieșirea asta a fost pentru mine decisivă. S.A.: De fapt, te-a redeschis către subiectele de tot felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
multe ori: interesul pentru literatură, pentru istoria religiilor de toate felurile, pentru filozofie. Deci tu erai deja mental în lumea asta internațională, acum doar fizic te racordai la ea. Cum te-ai adaptat la circuitul internațional, la proverbialul jet set academic? M.I.: După ’81-’82, perioada în care am fost la Harvard și am putut citi mult despre Renaștere, nu numai pe teme iudaice, al doilea eveniment foarte important din acest punct de vedere s-a petrecut în ’86, la New York
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fost invitat cu titlul de Centennial Scholar, la 100 de ani de la înființarea celui mai important seminar iudaic din secolul al XIX-lea, Jewish Theological Seminary, cunoscut și cu inițialele sale, JTS, și rămas până astăzi cea mai importantă instituție academică evreiască din America. Eram invitat pentru o jumătate de an, nici eu nu puteam mai mult, iar condiția mea a fost ca ei să organizeze două conferințe mari despre capitolele cărții Cabala: noi perspective, la care lucram atunci. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]