10,371 matches
-
apărarea dinspre dealul deasupra ansamblului. Ferestrele cu stâlpi mediani au mulaje gotice târzii, iar în cor și sacristie se observă bolți stelare. Între 1795-1797 nava principală este acoperită cu o boltă pe arce dublouri cu penetrații laterale. Fragmente ale unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn în nișa altarului, au fost transportate, în 1975, în Sibiu, unde au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
mulaje gotice târzii, iar în cor și sacristie se observă bolți stelare. Între 1795-1797 nava principală este acoperită cu o boltă pe arce dublouri cu penetrații laterale. Fragmente ale unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn în nișa altarului, au fost transportate, în 1975, în Sibiu, unde au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl reprezintă pe Isus al Durerii, flancat de 2 îngeri. În
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
cu o boltă pe arce dublouri cu penetrații laterale. Fragmente ale unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn în nișa altarului, au fost transportate, în 1975, în Sibiu, unde au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl reprezintă pe Isus al Durerii, flancat de 2 îngeri. În biserica din Copșa Mare se găsește astăzi un altar clasicist, datat 1854, cu 6 coloane corintice și un
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn în nișa altarului, au fost transportate, în 1975, în Sibiu, unde au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl reprezintă pe Isus al Durerii, flancat de 2 îngeri. În biserica din Copșa Mare se găsește astăzi un altar clasicist, datat 1854, cu 6 coloane corintice și un coronament baroc. Atât baldachinul amvonului, cât și cristelnița sunt realizate în
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
au fost consolidate și restaurate, fiind folosite pentru un altar care se află astăzi în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Altarul îl reprezintă pe Isus al Durerii, flancat de 2 îngeri. În biserica din Copșa Mare se găsește astăzi un altar clasicist, datat 1854, cu 6 coloane corintice și un coronament baroc. Atât baldachinul amvonului, cât și cristelnița sunt realizate în stilul baroc. Orga este datată 1800. Un patrulater neregulat constituie zidul de incintă sprijinit de contraforturi. În partea de nord
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat. Era un lăcaș de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată; forma heptagonală a altarului trădează influențe ale arhitecturii ecleziastice (poate chiar prezența unor meșteri constructori) din Banatul învecinat. Accesul la interior se făcea printr-o singură ușă, amplasată pe latura vestică. Informații referitoare la prezența vreunor fragmente picturale nu s-au păstrat. La acoperiș
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba: biserica-monument istoric ”Buna Vestire”. Lăcașul, tip „sală”, este compus dintr-un altar semicircular decroșat, un naos dreptunghiular spațios și un pronaos similar ca formă, precedate la apus, de un coridor, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
turn-clopotniță masiv (h 23,19 m) cu intrarea pe latura sa nordică, ușor dezaxat în raport cu corpul navei. Încă din vechime, zidul sudic al navei a fost consolidat prin doi contraforți, pentru ca, ulterior, numărul acestora să crească; în prezent doar pereții altarului sunt flancați de patru piloni masivi, de dimensiuni inegale. Dacă la înălțarea pereților s-a folosit piatra brută, iar la infrastructura bolții navei cărămida, diferit, foișorul deschis al clopotniței este construit din lemn. La mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu restaurarea
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
uneia dintre ele, de alt fel singurul păstrat, este ”KAБA MAPIA”. Deosebit de valoros din punct de vedere artistic, tabloul reprezintă dovada incontestabilă a alinierii elitelor românești la moda vestimentară, de sorginte vieneză, a vremii. Altă scenă contemporană, păstrată pe bolta altarului, redă imaginea „Pantocratorului”. Numele pictorilor s-au pierdut. În pofida alterării aspectului inițial, ca urmare a numeroaselor șantiere de restaurare care au afectat-o, biserica și-a păstrat multe din caracteristicile arhitecturale originare. O serie de elemente îi trădează, ca atare
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
sudică a turnului are o deschidere dreptunghiulară, încălecată de o lunetă în arc frânt, închisă într-o arhivoltă semicirculară. În arc frânt se încheie și o fereastră a clopotniței, în timp ce un alt arc în acoladă, închide o nișă din interiorul altarului. Pe baza acestor elemente, monumentul a fost încadrat în ambianța gotică a artei medievale transilvănene a secolului al XV-lea. Spre aceeași concluzie îndeamnă atât similitudinile existente între această biserică și lăcașurile de cult zărăndene din Crișcior și Ribița, datate
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
x 2,50 m), au constituit părți ale unei mici capele de curte, ridicată, probabil, pe locul unui alt lăcaș de cult, mult mai vechi. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea au fost construite nava actuală și altarul aferent. Altă intervenție majoră asupra edificiului a avut loc în anul 1766, când urmașii primilor ctitori și-au amenajat, sub pardoseala navei,cripta familială; tot atunci, turla, naosul și altarul au fost acoperite cu țiglă, iar peste vechiul paviment din
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
secolului al XVI-lea au fost construite nava actuală și altarul aferent. Altă intervenție majoră asupra edificiului a avut loc în anul 1766, când urmașii primilor ctitori și-au amenajat, sub pardoseala navei,cripta familială; tot atunci, turla, naosul și altarul au fost acoperite cu țiglă, iar peste vechiul paviment din cărămidă al bisericii au fost așezate dale din piatră. Din pricina fisurilor apărute în urma cutremurului din anul 1839, pereții lăcașului au fost consolidați prin montarea unor tiranți din fier și prin
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
țiglă, iar peste vechiul paviment din cărămidă al bisericii au fost așezate dale din piatră. Din pricina fisurilor apărute în urma cutremurului din anul 1839, pereții lăcașului au fost consolidați prin montarea unor tiranți din fier și prin zidirea masivilor contraforți ai altarului și ai peretelui sudic al navei; înlocuirea acoperișului de țiglă cu un altul din șindrilă, mult mai ușor s-a adăugat măsurilor de reabilitare a infrastructurii bisericii. Alte reparații au avut loc în anii 1892 (dată sugerată de aducerea clopotului
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
1581-1599; 1601-1602). După o întrerupere documentară de aproximativ două secole într-un act din anul 1725, reapărea un „Roskany Kaba Laszlo Nemes Szemelly”; atestările se succed apoi cu regularitate: 1776, 1781, 1784 și 1809. Din textul unei inscripții păstrate în altar, în dreptul unei nișe din partea nord-estică a absidei, se desprinde atât anul, cât și numele celor care au suportat financiar costul reparațiilor de la mijlocul secolului al XVIII-lea: „17† 66 pomenit se fie întru împărățiea cerului ctitorul sfintii acesti biserici Caba
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
corului au fost modificate înlocuindu-se bolțile semicilindrice cu penetrații. Ferestrele bisericii sunt în stil gotic târziu prezentând vederii muluri traforate precum și fragmente din rondele de sticlă înglobate într-o rețea de plasă din plumb. Odinioară, orga se afla deasupra altarului. În secolul al XVIII-lea, aceasta a fost relocată într-o tribună pe latura vestică, special construită. Turnul de apărare are un aspect masiv și are prevăzute niveluri cu guri de tragere. El a fost construit la o distanță de
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
biserică se poate observa stema Moldovei, un cap de bour cu stea, lună și soare. Un tubernacol în formă de căsuță și fragmente de pictură murală de la începutul secolului al XVI-lea se află pe peretele de N al corului. Altarul tipic cu panouri în relief plat de la sfârșitul secolului al XIV-lea se păstrează la Muzeul Brukenthal. Astăzi, în cor se află un altar baroc din 1772, realizat de Stephan Adolf Valepagi din Mediaș. Stranele, amvonul și baldachinul amvoului sunt
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
pictură murală de la începutul secolului al XVI-lea se află pe peretele de N al corului. Altarul tipic cu panouri în relief plat de la sfârșitul secolului al XIV-lea se păstrează la Muzeul Brukenthal. Astăzi, în cor se află un altar baroc din 1772, realizat de Stephan Adolf Valepagi din Mediaș. Stranele, amvonul și baldachinul amvoului sunt, de asemenea, de factură baroc. În turnul clopotniță sunt trei clopote. Clopotul cel mare datează din anul 1477 și este inscripționat astfel: "O REX
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
are profilatură compusă din ciubuce și profil pară, precum și o friză de capiteluri cu frunză de viță. Consolele care susțin lintoul portalului sunt decorate cu un portret de bărbat, plastica arhitecturală fiind degradată. În cor se găsește o cristelniță gotică. Altarul neogotic este datat din 1904. Deasupra corului s-a ridicat un nivel fortificat, susținut de arce care leagă contraforturile, înălțate până la nivelul fortificat. Turnul clopotniță a fost prevăzut cu un drum de strajă rezemat pe console de lemn, având deasupra
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
a bisericii a fost reconstruită din piatră și cărmidă. Pereții laterali și bolta sunt construite numai din cărămidă. Conform censului din 1910, locuitorii satului, în număr de 987 de persoane, au decis să facă o restaurare generală în anul 1912. Altarul baroc a fost distrus cu ocazia prăbușirii peretelui de est al corului, în 2002. O incintă ovală înconjoară biserica. Nemaiexistând o comunitate evanghelică în localitate, corul prăbușit nu a fost reconstruit. Inițial, zidurile incintei au fost mai înalte decât ceea ce
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
a lui Iisus al Durerii, iar deasupra un arc acoladă, flancat de pinacluri. Stranele din cor sunt datate 1503. În turnul clopotniță, care este și turn de poartă, se păstrează 3 clopote din secolul al XIV-lea - al XV-lea. Altarul baroc, datând de la sfârșitul secolul al XVIII-lea, îl reprezintă în tabloul principal pe Iisus în templu, flancat de câte 3 coloane corintice. Orga barocă, confecționată de Johannes Hahn, este terminată în 1757, iar împreună cu balustrada din față reprezintă o
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
pe dinafară, lăcașul este bogat ornamentat pe dinăuntru. Are o sală și un cor pentagonal, iar pe fațada apuseană se află portalul principal, singura intrare inițială în biserică, care era probabil închis cu o hersă. În tribuna orgii aflată deaspura altarului se poate ajunge prin intermediul unei scări circulare. Există de asemenea alte scări alipite de latura nordică prin care se comunică cu caturile de apărare, unde inițial se ajungea doar prin interiorul sălii și al sacristiei. În momentul închiderii hersei portalului
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
folosit piatra de râu și piatra brută de carieră, legate cu mortar de var brun-roșcat. Etapei a doua, desfășurată în jurul anului 1300, i-ar aparține adosarea unui pronaos rectangular la vest și a unui proscomidiar pe latura nordică a absidei altarului. A treia fază, corespunzătoare secolului al XIV-lea, ar consta din compartimentarea pronaosului prin bolți sprijinite pe stâlpi, într-o manieră specifică arhitecturii romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
pictorului transilvănean cu cel muntean este deosebit de importantă, ilustrând procesul de unificare artistică a provinciilor românești de pe cei doi versanți ai Carpaților. Mai mult, tehnica și stilul icoanelor tâmplei simple din lemn care separă spațiul navei de cel al absidei altarului indică în plus, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezența altui exponent al picturii muntene: Simion Zugravul din Pitești. Pictura pronaosului, înfățișând o amplă ”Judecată de Apoi”, nu are doar o valoare artistică deosebită, ci și una morală, zugravul Ioan
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
cărămidă pisată, lăcașul, parte a unui complex monahal dispărut mai amplu, a fost ridicat, probabil, la începutul secolului al XIV-lea, cu câteva decenii înaintea cetății învecinate. Alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară scurtă, Biserica se particularizează prin faptul că deasupra altarului se înalță un puternic turn fortificat din piatră, cu trei nivele, în vechime parte integrantă a sistemului defensiv al cetății alăturate. În caz de necesitate, primul dintre etajele sale servea ca locuință, în timp ce nivelele superioare, prevăzut cu ferestre de tragere
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
se poate vorbi decât după 1500) și nici edicifiu parohial (satul apare doar pe la sfârșitul secolului al XV-lea), ci lăcaș de cult al unei mănăstiri ortodoxe. Într-adevăr, „Viziunea Sfântului Petru din Alexandria”, redată pe peretele nordic al absidei altarului, reprezintă un element iconografic vehiculat cu preponderență în lumea monastică. De asemenea, în arhiva familiei Kendeffy, într-un document din secolul al XV-lea, Nicolae, fiul lui Ioan I Cândea, apare menționat ca Nicodim, antroponim cu profunde rezonanțe monahale, iar
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]