18,056 matches
-
măsoară prin însumare numărul de situații în care cetățenii resping astfel de alternative nedemocratice. Tabelul 9. Numărul de alternative nedemocratice susținute de către cetățeni % Nici o alternativă 7,6 O alternativă 37,0 Două alternative 42,0 Trei alternative 11,7 Patru alternative 1,7 Testarea importanței capitalului social pentru valorile democratice Înainte de apariția interesului pentru capitalul social, explicația pentru sprijinul acordat valorilor democratice se baza pe influențele economice, pe educație și alte forme de capital uman și pe atitudini civice (Rose și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
anuleze reciproc. Vom adopta demersul exploratoriu al celor doi autori și vom încerca să stabilim în contextul nostru importanța fiecărei paradigme. Vom testa importanța lor asupra sprijinului pentru valorile democratice măsurate în două feluri: democrația ca ideal și democrația ca alternativă la alte regimuri. Capital uman și valori democratice Prima ipoteză consideră că sprijinul pentru valori democratice este determinat de variabile specifice capitalului uman, influenței economiei și atitudinilor politice și civice. Aceste ultime atitudini țin de evaluarea negativă a vechiului regim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regim și de evaluarea pozitivă a regimului politic peste cinci ani. Influențele economice țin de venitul gospodăriei, iar variabilele capitalului uman sunt vârsta, educația și sexul. Tabelul 10. Importanța capitalului uman în sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Evaluează negativ regimul comunist. 0,149*** 0,235*** Evaluează pozitiv regimul viitor. 0,101*** 0,050 Venitul gospodăriei. 0,040 0,067* Sex (feminin). 0,070* 0,007 Vârsta. 0,046 -0,088** Educația. 0,123*** 0
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai în vârstă, care s-au socializat și au trăit o mare parte a vieții în comunism. Ceea ce contează sunt educația și genul, cei mai dispuși să susțină democrația fiind cei mai educați și femeile. Atunci când variabila dependentă este respingerea alternativelor nedemocratice, observăm o creștere a puterii de explicare a modelului până la 10,9%, dar și o modificare a semnificației și mărimii coeficienților. Sprijinul pentru democrație - văzut ca un regim aflat în competiție cu alte regimuri posibile - este cel mai puternic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regimuri nu mai contează optimismul pentru viitorul politic, cât vârsta, educația și venitul. Cei mai tineri, cei mai educați și cei mai bogați - poate cei care cred că au beneficiat cel mai mult în urma schimbării de regim - resping mai puternic alternativele nedemocratice. Privind însă la puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta înseamnă că ar putea exista alți factori care să explice atașamentul pentru democrație ca ideal și respingerea alternativelor nedemocratice. Capital social și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
regim - resping mai puternic alternativele nedemocratice. Privind însă la puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta înseamnă că ar putea exista alți factori care să explice atașamentul pentru democrație ca ideal și respingerea alternativelor nedemocratice. Capital social și valori democratice Modelul de regresie care testează rolul capitalului social cuprinde dimensiunile de care am discutate anterior, și anume încrederea socială, participarea voluntară și apartenența la asociații, normele de reciprocitate. Chiar dacă încrederea instituțională nu face parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe scală de la unu (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor de reciprocitate. Tabelul 11. Importanța capitalului social pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Încredere generalizată 0,008 0,041 Membru asociație -0,020 0,059 Voluntar asociație 0,056 0,015 Timp cu prieteni, colegi, oameni de la biserică și cluburi 0,028 0,053* Respinge normele de reciprocitate -0,047
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
asociații și acceptarea normelor de reciprocitate sporesc oarecum sprijinul pentru democrație ca regim ideal, dar coeficienții de corelație nu sunt semnificativi. La fel stau lucrurile și în privința sprijinului pentru democrație ca regim politic în competiție cu alte regimuri posibile. Respingerea alternativelor nedemocratice nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de -0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru democrație ca regim aflat în competiție cu alternative nedemocratice. Rezultatele obținute reprezintă un mare semn de întrebare privind efectele benefice ale capitalului social asupra răspândirii și întăririi valorilor democratice în societățile în tranziție din regiune. După ce am constatat puterea de explicație foarte scăzută a modelului privind capitalul social
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
puterea modelului integrator, cel care ia în calcul influențele capitalului social alături de cele ale capitalului uman, influențele economice și ale atitudinilor politice. Tabelul 12. Importanța capitalului uman și a capitalului social în sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice Beta Beta Evaluează negativ regimul comunist. 0,104*** 0,195**** Evaluează pozitiv regimul viitor. 0,055 0,026 Venitul gospodăriei 0,018 0,064 Sex (feminin) 0,053 -0,001 Vârsta 0,027 -0,125*** Educația 0,108** 0
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de cele obținute de Rose și Weller (2003) pe un eșantion reprezentativ pentru cetățenii ruși. În urma testării acelorași ipoteze, așteptarea legată de capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice este confirmată. Variabilele specifice acestei paradigme „clasice” explică destul de mult respingerea alternativelor nedemocratice. Paradigma clasică explică mult mai puțin sprijinul pentru democrație ca ideal, dar paradigma capitalului social îl explică și mai puțin. Dintre indicatorii politici specifici ai capitalului social nici unul nu este semnificativ corelat, iar dintre cei specifici integrării sociale doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ideal, dar paradigma capitalului social îl explică și mai puțin. Dintre indicatorii politici specifici ai capitalului social nici unul nu este semnificativ corelat, iar dintre cei specifici integrării sociale doar încrederea este semnificativ corelată. Indivizii cu capital social resping mai puternic alternativele nedemocratice decât susțin democrația ca ideal, dar puterea de explicație a paradigmei capitalului social este net mai redusă decât cea a paradigmei clasice. Mai mult, anumiți indicatori sunt altfel corelați decât prevedea teoria capitalului social, un exemplu fiind preferința mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
susțin democrația ca ideal, dar puterea de explicație a paradigmei capitalului social este net mai redusă decât cea a paradigmei clasice. Mai mult, anumiți indicatori sunt altfel corelați decât prevedea teoria capitalului social, un exemplu fiind preferința mai mare pentru alternative nedemocratice a celor ce au încredere în instituțiile guvernamentale. Testarea ipotezei modelului integrator infirmă importanța acordată capitalului social. Este de așteptat să observăm cum capitalul social are o influență asupra valorilor democratice chiar și atunci când nu este factorul principal. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
economice importante să fie luate de specialiști, nu de parlament sau de guvern? c. Armata să conducă țara? d. Să ne întoarcem la regimul comunist? Categorii de răspuns: 1. Foarte bine; 2. Bine; 3. Prost; 4. Foarte prost. Indicatorul respingerii alternativelor nedemocratice: recodaj pentru itemii de la a la d: 1, 2 = 0; 3, 4 = 1. Indice cumulativ: compute a + b + c + d. Încrederea instituțională Textul întrebării: Cât de multă încredere aveți în... Guvern? Funcționarii publici? Poliție? Primărie? Consiliul Județean? Parlament? Categorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu îți atrage atenția, ci totul este doar o trecere de timp. Într-o asemenea atmosferă sufocantă, marea tradiție nu poate trăi.” (Williams, 1966, 106) Critica poate fi oricât de severă, dar ea nu folosește decât dacă se conturează o alternativă. Din punctul de vedere al autorului, alternativa ar consta într-o radicală înnoire a instituțiilor cu atribuții în domeniul cultural și comunicațional. Pentru că instituțiile întruchipează modelele de care am vorbit. Procesul comunicării generale în societatea modernă are și o puternică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
doar o trecere de timp. Într-o asemenea atmosferă sufocantă, marea tradiție nu poate trăi.” (Williams, 1966, 106) Critica poate fi oricât de severă, dar ea nu folosește decât dacă se conturează o alternativă. Din punctul de vedere al autorului, alternativa ar consta într-o radicală înnoire a instituțiilor cu atribuții în domeniul cultural și comunicațional. Pentru că instituțiile întruchipează modelele de care am vorbit. Procesul comunicării generale în societatea modernă are și o puternică latură instituțională. Nu vom putea înțelege coordonatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Scrisoarea 14 Un șomer emigrant e totuși mai fericit decât un șomer din România. Are speranță! „Poate mâine vine ăla care voia să-și tencuiască fațada la casă sau poate-l căutăm pe ăla cu florile!” În fața sărăciei ai două alternative: o accepți, sau lupți. Emigrantul luptă să schimbe ceva, se îmbracă cu haine de la biserică, mănâncă ce poate, dar speră. Bărbații de acasă se apucă de băut și atât. Scrisoarea 15 Știam de mult că granița dintre bine și rău
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu gândul că vor avea un efect și asupra neplăcerilor mele. De exemplu, luam pastile pentru circulația inimii cu gândul (logic) că sângele meu, având o viteză mai mare, voi scăpa de pneumonie (!). Mă rog, așa judecam în lipsă de alternative. Nu sunt doctori români aici, evident. Dacă nu ai acte, o vizită la doctor costă și 200 de euro. În afară de tratament. Așa că te lași păgubaș. La Urgență poți ajunge oricând, dar, după ce îți revii, riști să fii trimis în țara
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
comunicare", începând cu clasa a II-a se introduce disciplina "Științe", iar începând cu clasa a III-a se introduce disciplina "Educație civică". De asemenea, s-au elaborat și aprobat programele analitice pentru clasele I-IV, s-au introdus manualele alternative pentru clasele I și a II-a, iar în învățământul gimnazial s-au elaborat noi programe școlare care prezintă în structura lor, ca element de noutate, activitățile de învățare ce orientează activitatea cadrului didactic. Anii 1996 1997 au vizat o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
introducerea noilor schimbări; * să evite "situațiile ideale", rupte de realitate și imposibil de transpus în practică; * să aibă ca punct de plecare diagnosticul organizațional, modificările fiind introduse progresiv; * să permită convertirea proiectului în activități concrete, fezabile și eficiente; * să prevadă alternative acționale, necesare în situațiile de modificare a contextului; * să aibă un caracter coerent și unitar, lipsit de contradicții. Acțiunea managerială de proiectare a schimbărilor educaționale constituie, în cele mai multe cazuri, soluția optimă pentru evitarea disfuncționalităților, pentru introducerea inovațiilor, impunând școlii și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Încadrarea optimă în timp, pentru fiecare etapă fiind prevăzute repere temporale; * Viabilitatea și repetabilitatea, astfel încât să poată fi aplicate în condiții relativ identice. Condiții tactice: * Consultarea expertizei în domeniu; * Respectarea cadrului normativ; * Luarea în considerație a unor cursuri de acțiune alternative; * Explorarea impactului proiectului/programului asupra misiunii sau obiectivelor organizației; * Stabilirea programelor și acțiunilor concrete; * Identificarea posibilităților de dezvoltare profesională și personală pentru cei implicați; * Selectarea soluțiilor originale și creative pentru eventualele probleme apărute; * Stabilirea procedurilor concrete, a indicatorilor de performanță
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
J. Gibson (1989, p. 302) defineau managementul schimbărilor ca "un proces sistematic ce poate fi împărțit în mai multe subprocese", susținut fiind de următoarea metodologie: * identificarea factorilor ce declanșează schimbarea; * recunoașterea nevoii de schimbare; * diagnosticarea problemei; * identificarea metodelor și a alternativelor prin care se poate realiza schimbarea; * prezentarea condițiilor existente; * selectarea metodei; * depășirea rezistenței la schimbare; * implementarea și coordonarea schimbării. Metodologia propusă de cei doi autori reflectă, în realitate, pașii ce se parcurg în promovarea schimbării, accentul fiind pus pe procesul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlare în cadrul unui mediu social aflat în permanentă dinamică. Deși la nivelul organizației școlare promovarea și exercitarea managementului strategic devine o sarcină extrem de dificilă datorită preponderenței resurselor umane ce impune și analiza factorului psihologic, el pare a constitui astăzi unica alternativă pentru supraviețuirea acesteia. VI. 2. 1. Modele interpretative Considerat în egală măsură efect al turbulențelor mediului social, dar și soluție pentru adaptarea organizațiilor la noile provocări sociale, managementul strategic și-a conturat în timp, și nu foarte ușor, câteva paradigme
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive, stenice; * Implicarea și participarea activă în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive, stenice; * Implicarea și participarea activă în învățare; exersarea toleranței în relațiile cu alții. C. Obiective strategice: * Identificarea alternativelor în construirea soluțiilor de adaptare la schimbare; * Corelarea experienței trecute cu cea prezentă; * Informarea corectă în legătură cu sensurile și tipurile de schimbări; * Depistarea obstacolelor; * Asocierea cu persoane interesate în același tip de schimbare; * Elaborarea prognozelor; * Combaterea sistemică a stresului schimbării în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]