11,066 matches
-
grija de frumos ca mijloc apotropaic, bărbatul intră, se așează întrebînd dacă e liber, îți fac loc, alung arătările din partea ta de compartiment, pleacă repede, o seară bună! iar eu, magistral, o mînă plină de grație în sus! te-ai aplecat de credeam că-mi zici sărut mîna! te văd jos, îți iei în primire stația dinainte de Bacău, Itești golul prezenței proprii, numele de afară panoul luminat, spațiul luminat înăuntru, stațiile index toponimic, apa Bistriței hidrocentrala, tatonează trei cerșetori pe culoar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu instalații industriale, multe piese abandonate, în dreapta peron, pe mîna pe care lucrezi prelucrezi, ce apucăm e cîștig, pierdere pe de altă parte, Bălteni lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești prima, " Nu vă aplecați în afară!", știi că și oamenii, din inerție... chiar în viață este Transhimeria, aplecați în afară și aplecarea, ea însăși!... Buhăești, s-au răsfirat o parte din trena grafică și din biocurenții textuali, spectre, fiorii morții, de fapt ai gramaticii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce apucăm e cîștig, pierdere pe de altă parte, Bălteni lipsa de lumini, numele negrului nimicul, himere se ivesc în virtutea inerției, halta Bîrzești prima, " Nu vă aplecați în afară!", știi că și oamenii, din inerție... chiar în viață este Transhimeria, aplecați în afară și aplecarea, ea însăși!... Buhăești, s-au răsfirat o parte din trena grafică și din biocurenții textuali, spectre, fiorii morții, de fapt ai gramaticii narative, cf. Creangă, Amintiri din copilărie, Trăsnea luat de fiorii gramaticii citește în limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
motiv anume, s-a pierdut nașa noastră, reflex-replica hă, hă! flutură nașul stegulețul, nu l-a luat în seamă mecanicul, fluieră, mișcă pe cîteva secunde, primul bilet perforat iarăși acesta, pretextul, grașii părăsindu-ne rămîne privirea de peste ochelari, buzele subțiri, aplecat în colț, ce să zic și eu! fîneață dintr-o parte într-alta de cer, peticele de grîu, unul cu porumb, Mădăraș-Ciuc la școală sala de sport nouă, volumul clădirilor, biserica turn cu ceas bătînd ceasul doisprezece, Eminescu 13, DN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unghi, panta descendentă a serpentinei, un maximum pe prospectul turistic-feroviar "Iubirea", să potrivești lucrul Tău de Dumnezeu pe voințele deșarte de oameni! liric, sălbatic și traseu epitetul continuu, ficțiunea în revenire dreaptă la natură, e să ne înecăm în Mureșul aplecat pe geam, de-a valma calculul matematic, ce lume cu el! parapetul șoselei din undele celuilalt mal, rațe cufundate între culori, cea roșie la cap roșul literaturii, Capul de rățoi piesa jucată de Ciprian în titlu, tot ai scăpat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce este un optimist? un tip rece, cu mîinile adunate pe piept! de ce nu rîd sfinții, de ce nu poți fi sfînt rîzînd? însuflețirea din jur face realitatea, iarăși ca studenți la peron, pereche sub 25 de ani, umerii ei sînt aplecați din tactică, eu vrednicele semne ale masculinității, barba, țigara, privirea năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și de-o seamă, vorbele încetinel, intervalul de pătrundere în tăcere, firave zîmbetele, mai sînt două luni, septembrie, octombrie, vine iarna! continuitatea care le face insesizabile, ermetismul retoricii meteo, Denisa cu păpușa și cu tata la peron, Denisa la chioșc aplecată peste lada frigorifică "Napolact", Denisa cîntă că o cheamă Denisa pe păpușa, înghețată, tata, mai ai bani? fratele și mama un fel de soră mai mare, dar și tata e tînăr, capetele rotunde cu țepi, el călare pe umeri mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
5,20, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare, caută cheia de zi, stea de mai mică magnitudine decît clipirile pe stîlpii satelor, halta Bîlca indistinct, Borzești petice de zăpadă, navetist pîntecos, în locomotivă mecanicul aplecat de spinare, flaneaua de lînă, nașul scrutează din capăt tot doi călători, izvorul biserica scăzînd în anexe muzeistice, clopotnița, "2006 la mulți ani"! acoperișul barului ilegal de aproape, literele invers, lectură srevni în trupul originar, Onești de la crucea de lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mîna prin părul dat pe spate, fata duce o șuviță din ochi, Roman trecere peste Moldova în zgomotul pod metalic, ce a rămas din rîu reflectă splaiul, jumătate de kilometru spre centru, ordinea de lumini orbenia luciului, țevi cu becuri aplecate din bonții stîlpilor, aici a mai urcat cineva? nu! fata vizavi înțelege altceva din zîmbet, lume care închide lumea de tineri, cașectica doarme ghemuită, împinge bocancii negri în tăblia vagonului, nu te-ai descălțat, copita în fierbințeli la cerșetorii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de negru compact Ruginoasa Tîrgu Frumos DN 28 așteptare răsplătită, mașini-trasoare descriu cotiturile cu încetul, de credință pînă aderă la tren, negrul nopții moaie înghețul, Tîrgu Frumos crucea începînd din deal, țigara același loc, aceleași gesturi, patru chiștoace sub picior, apleacă-te să scuipi, regizezi exclamațiile la telefon, mucul în scrumiera de pe culoar, între ieșiri am consumat G.G. Marquez, "A trăi pentru a-ți povesti viața", lectura pe alocuri în comun, Sîrca pomicultură, iazurile accelerația de linie dreaptă după Podu Iloaiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cenușiu și de pămînt. XVII. ZOOFEROVIAR Iași Pașcani Bacău Adjud Comănești Miercurea-Ciuc Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Beclean pe Someș Salva Vatra Dornei Suceava Iași Duminică, 25 decembrie 2005, ora 20,28, în personalul Iași Pașcani, în stația Iași, s-a aplecat spre ea cu fălcile căscate, ca s-o sperie, vii să scoatem limba unul la altul, ne vede de pe culoar, nu poți mototoli paharul de plastic, mi-l vărsai pe banchetă dacă avea apă, ia vin la tata, George! prind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asta! degete unghiile bine desenate, cîine la bariera 4 km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
agresiunii inteligibilul, bătrînele în codurile lor, mai ales cînd sînt pe maghiară, a doua care te descoperi și-ți prinzi părul în public, cere-i și ajutor, părul alb! Gălăuțaș cod să nu țină trecerile pe noi, acceleratul arc dinainte, aplecat din amonte cutremură linia, "Alcatraz" bine ați venit! /Comuna Gălăuțaș /Consiliul local /Bulina la cafeaua "Elite" /Clubul "1 Mai" litere vechi sudate, doisprezecele de apostoli, fiecare cu icoana împrejurul bisericii la alb, îngustă de nouă ce este, întîmplările pe brazi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de mult n-avem bilete decît la șofer! cod feminitate, casă am, tot zice că trage gaz, costă cam mult 10.000 de lei! călătoria singura locuibilă, cîteva zile pînă mai trece căldura asta, locul 43, platforma dealului cu stîlpul aplecat cu tot cu autogară, copiii constantă de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cursurile clasei I având de atunci colegi pe Rusu Titus, Luchian Dragoș, Sindilaru Radu iar de la liceul de fete pe Pricopiuc Varuca, Simon Natalia etc. cu care am învățat împreună un trimestru până s-a reparat școală lor. M-am aplecat asupra cărții cu dragoste, cu pasiune, cu dorința fierbinte de a învăța. Având o putere bună de asimilare am terminat cursul inferior de liceu (4 clase) cu rezultate deosebite. În baza reformei învățământului din anul 1948, cursul inferior de liceu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93305]
-
Dar, aproape toți politicienii se tem că o analiză a trecutului s-ar putea să aducă dovezi contrare. Și, de aceea, nu se încurajează o evaluare serioasă, realizată de cercetători din științele sociale, a trecutului nostru comunist. Trebuie să ne aplecăm asupra trecutului cu mijloacele științei, să se elimine toate barierele care se opun aflării adevărului și atunci se va putea obține despărțirea de trecut. Dacă nu am realizat imediat după Revoluție o reglare a conturilor cu trecutul, vom fi obligați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
asta aș vrea să văd dacă nu cumva m-au băgat într-o asociere, și zic: "Tovarășul colonel, dar în clădirea asta peste noapte n-a putut intra vreunul?" În fine, apare Ceaușescu, ne-am aliniat pe scări, cu fațele aplecate spre pământ, a dat raportul Șerbescu cu Gărzile Patriotice, după care, nici nu termină raportul și auzim: "tovarășul Ceaușescu, tovarășul Ceaușescu!" Un bărbat era urcat pe copertina de ciment de deasupra ușii de la intrarea în imobil și flutura o geacă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spune: "Tovarășul Prim-secretar, știți, 25 de ani...". "Da, și?" Păi, știți că cel care a fost primul președinte al organizației e Ion Iliescu". Noi stăteam la o masă față în față cu cea la care stătea el. S-a aplecat peste masa lui: Voi sunteți tâmpiți! Voi n-aveți creier? Voi nu vă dați seama ce faceți?" Mohora: "Păi, Doru a venit cu ideea". "Ia-l la tine la Iași!" "Păi, am aprobarea sau nu?" "Ai vorbit cu el?" Am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în mintea și devenirea noastră. Poate nu trebuie redat, ci doar observat... Târziu am înțeles de ce Profesorul Mustață era, uneori, distant și rece. Atunci când am înțeles, i-am dat dreptate. Lecții de viață, nu doar lecții despre viață... S-a aplecat în fața inteligenței viului, i-a căutat semnificația dincolo de structuri, funcții și evoluție, a clădit punți între domenii care păreau că, în mintea unui biolog, nu pot avea punți. Traseele sale de cunoaștere și de devenire personală s-au armonizat într-
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
școlii ieșene de biologie, spre menținerea mereu trează oamenilor mari ai facultății și în general a cetății de cultură a Iașului, a fost, este și rămâne o linie definitorie în acțiunile și cele scrise de profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ. Puțini oameni aplecați spre cercetarea științifică au capabilități de a-și depăși domeniul strict în care robotesc, de a-și construi o solidă cultură generală în segmentul profesional căruia îi aparțin, sau dincolo de el, spre discipline înrudite sau nu. Din acest punct de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au timp pentru așa ceva. Revoltat de modul în care este prezentată România în lume de către unii dintre vecinii săi, dar și alertat de pericolul pe care îl prezintă aceste practici și de modul în care unii dintre politicienii lumii își apleacă urechea la spusele altora, purtați de anumite interese, Grigore Antipa se vede nevoit să tragă un semnal de alarmă și să-și avertizeze contemporanii și urmașii. Prezentarea sa se aseamănă cu o temă melodică dintr-o simfonie. Începe subtil, prin
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lucrările practice, am găsit asistent pe dr. Walter, care lucrase mult asupra aparatului bucal la insecte și care avea mii de preparate”.”. Probabil că primele lucrări făcute cu Walter l-au impresionat mult pe Leon. Sau poate că s-a aplecat mult asupra colecției sale de preparate microscopice, de și-a ales ca teză de doctorat cu structura și funcționalitatea aparatului bucal la Țânțari. După Walter, plecat într-o expediție științifică, vine la rând Bernhard Weissenborn, care avea să plece apoi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
grupări splendide de flori care creau o ambianță pastorală plăcută în spațiul exterior al grupului de clădiri.) Șeful Serviciului de Securitate, un bărbat ceva mai în vârstă decât mine, având o frunte înaltă și o chelie avansată pe un cap aplecat într-o parte, mă aștepta așezat la biroul lui într-o încăpere spațioasă, cu jaluzelele parțial coborâte ca să modereze pătrunderea razelor solare și gradele temperaturii înăbușitoare. La extrema laterală a biroului stătea un tânăr care va lua note despre conversația
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o cameră curată, casa cea mare, cum i se spune pe la noi, a fost oferită oaspeților. Nu vii cu noi la masă diseară? întreabă Vasilică. Chiar dacă îi admiram minunăția de nevastă, mă puteam uita în ochii săi fără să-i aplec, deoarece nu aveam gînduri ascunse și nici dorințe măgărești. Seara a fost reușită. Vasilică era un profesor care știa și toaca în cer, iar Katia povestea de satul său situat la vreo 60 km de Moscova. Și unul și celălalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
picioare și ce... una, alta! Atît eu cît și profesorul Suceveanu ne oprim din vorbă și urmărim fetele. Acestea rîd și se opresc la banca noastră. N-aveți o brichetă, un chibrit, ceva...? Sigur, domnișoară, se repede Suceveanu. Fata se apleacă foarte tare și Suceveanu se uită la ce stă de obicei ascuns privirilor. Spre surprinderea mea, savantul meu comentează: Domnule, ce daruri au de la Dumnezeu! Dar și fetele zilelor noastre aveau cam la fel. Știu eu? Parcă nu erau chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]