9,833 matches
-
prin POS CCE. Beneficiarul este obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presa începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiției, beneficiarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presa începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/ investiției, beneficiarul. 2. Reguli specifice pentru proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
prin POS CCE. Beneficiarul este obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presa începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/investiției, beneficiarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
obligat să anunțe prin comunicate/anunțuri de presa începerea și încheierea activităților din proiect. La finalizarea proiectului beneficiarul va publica o informare asupra proiectului și a rezultatelor sale în ziarul local cu cea mai mare audiență conform Studiului Național de Audiență (SNA) realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor. Informarea va include următoarele elemente obligatorii: sigla Guvernului României, mențiunea POS CCE, sigla Fondurilor Structurale în România sigla Uniunii Europene, valoarea proiectului, titlul proiectului/investiției, beneficiarul. 2. Reguli specifice pentru proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
muncii nedeclarate; 1.5. crearea pe site-ul Inspecției Muncii a unei pagini web care să ofere cetățenilor interesați informații despre încadrarea în muncă potrivit legislației în vigoare; 1.6. discuții în cadrul emisiunilor radiofonice și al emisiunilor televizate de mare audiență, organizate la nivelul fiecărui inspectorat, privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate; 1.7. instruirea reprezentanților angajatorilor privind obligațiile acestora în raporturile de muncă cu salariații, cu ocazia acțiunilor de îndrumare și control efectuate de inspectorii de muncă; 1.8. implicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226995_a_228324]
-
organizează și funcționează cabinetul președintelui, cu statut de compartiment distinct, cu activitate permanentă." 2. La articolul 29 alineatul (1), litera o) se modifică și va avea următorul cuprins: "o) cu sprijinul cabinetului președintelui, organizează și urmărește modul de rezolvare a audiențelor cetățenilor, în conformitate cu legislația în vigoare;". 3. La capitolul V, titlul secțiunii 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "SECȚIUNEA 1 Cabinetul președintelui" 4. Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230103_a_231432]
-
cunoaștere", "puteri-cunoașteri", "posibilități de discurs" în toate cărțile lui Foucault. Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o multitudine de posibilități de a crea discursuri. Cu siguranță, Foucault a pierdut enorm de mult la capitolul audiență, impact social din cauza limbajului său codificat, original și abstract, elitist și intelectualist. Nu știu în ce măsură cei care au scris despre Foucault îl fac mai pe înțelesul unui public mare. Evident că nu-l fac! De asemenea, este mai greu de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
compătimirea socială în literatură, Sibiu, 1926; Pacea de la Versailles, Brașov, 1926; Grivei și alte povestiri, Sibiu, 1927; Nicolae Bălcescu, Sibiu, 1927; Nunta amânată, Praga, 1927; Abatele Zavoral și Institutul Cehoslovac-Român din Praga, Sibiu, 1928; Ceva despre Cehoslovacia, Sibiu, 1928; Ultima audiență, Brașov, 1933; Gânduri de duminecă, Brașov, 1937; Unde-i iubire, acolo e Dumnezeu, Sibiu, 1937; Poezii, Brașov, 1938; Clipe de întremare sufletească, f.l., f.a.; Pentru serile de șezătoare, f.l., f.a.; Povești din țara Cehului (în colaborare), f.l., f.a. Traduceri: Maxim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
el păstra legătura cu prințul exilat, prin intermediul colonelului Paul Teodorescu 81. În seara zilei de 6 iunie 1930, prințul Carol s-a întors în România, punând deschis problema Restaurației. În noaptea de 6/7 iunie 1930 au fost chemați în audiență Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Grigore Iunian, Alexandru Averescu, C-tin Prezan, Octavian Goga, dr. Nicolae Lupu, Nae Ionescu și Gheorghe Brătianu. Ultimul s-a prezentat în audiența de la Cotroceni, după ce l-a înștiințat pe șeful PNL, Vintilă Brătianu, arătându-i
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problema Restaurației. În noaptea de 6/7 iunie 1930 au fost chemați în audiență Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Grigore Iunian, Alexandru Averescu, C-tin Prezan, Octavian Goga, dr. Nicolae Lupu, Nae Ionescu și Gheorghe Brătianu. Ultimul s-a prezentat în audiența de la Cotroceni, după ce l-a înștiințat pe șeful PNL, Vintilă Brătianu, arătându-i că "nu putea refuza să se prezinte regelui țării când acesta îl chema"82. Potrivit declarațiilor lui Gheorghe Brătianu, în timpul audienței, Carol a afirmat că avea nevoie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu. Ultimul s-a prezentat în audiența de la Cotroceni, după ce l-a înștiințat pe șeful PNL, Vintilă Brătianu, arătându-i că "nu putea refuza să se prezinte regelui țării când acesta îl chema"82. Potrivit declarațiilor lui Gheorghe Brătianu, în timpul audienței, Carol a afirmat că avea nevoie de concursul tuturor partidelor politice, că dorea colaborarea cu vechiul Partid Liberal, față de care nu avea resentimente. În realitate, viitorul suveran țintea slăbirea PNL, prin crearea unei disidențe, în fruntea căreia să se afle
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
această idee în discursul prezentat la ședința Comitetului central al partidului georgist, din luna octombrie: "Vă spun astăzi-Partidul Național Liberal va fi și va birui prin noi, sau nu va mai fi în viața politică a României"395. A urmat audiența șefilor de partide la rege, la 12 noiembrie. Solicitat să participe la guvernare alături de I.G. Duca și de Octavian Goga396, președintele georgiștilor a refuzat. Și-a motivat refuzul afirmând că fusese împiedicat de două motive, "unul de ordin etic și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cuza, care se dorea un "bloc anti-țărănist", Gheorghe Brătianu și-a declarat disponibilitatea de a participa la un acord de opoziție, dar nu la o formulă guvernamentală cu această componență 628. Pe de altă parte, după ce a fost primit în audiență de rege, la 11 noiembrie 1937, șeful georgiștilor a reluat tratativele pentru reîntregirea PNL. La consfătuirea desfășurată între fruntașii partidului georgist, în ziua următoare, președintele a declarat că tratativele erau avansate, desfășurându-se în acel moment prin intermediul emisarilor. Cercurile georgiste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Germania), trebuia să li se atragă atenția asupra celei de-a treia opțiuni, a neutralității 842. În noiembrie 1936, Gheorghe Brătianu a efectuat vizita preconizată în Germania, fiind primul român care a fost primit de Hitler. În expunerea făcută în timpul audienței, politicianul român a reluat ideea neutralității, incluzând-o între obiectivele necesare ale politicii externe ale României (să creeze o barieră împotriva comunismului; să-și mențină neutralitatea între Rusia și Germania, în condițiile păstrării legăturilor cu Franța, fără subordonarea față de obligațiile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deîndată la Cotroceni. I-am explicat că socoteam a fi inutilă atitudinea d-sale și a partidului, trensmițându-i un mesagiu, deoarece băniam că, chemarea mea nu putea avea alt rost. La orele 10 în aceeași seară am fost primit în audiență la Cotroceni. Am arătat Alteței Sale că eram la dispoziția sa dacă dorește să transmită un mesagiu șefului Partidului Național Liberal. Alteța Sa mi-a declarat, atunci, că avea nevoie de concursul tuturor partidelor pentru a face față greutății imense ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dorea o colaborare a acestor vechi și încercate organisme politice. A doua zi de dimineață am fost [chemat] la dl. Vintilă Brătianu care a refuzat să asculte cuvintele ce trebuia să-i comunic. În urmă mi s-a arătat că audiența mea la Alteța Sa Regală, principele Carol provoacă discuțiuni asupra atitudinii mele în partid și că situația trebuie clarificată printr-o declarație pe care trebuia să o citesc la întrunirea comitetului executiv și al cărui text mi-a fost înmânat. Declarația
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Idem, dosar 234/ 1935, f. 3, 4, 7, 8, 10, 12, 15, 17, 18, 19, 22. 579 Idem; Regele a cerut lui Virgil Madgearu să găsească o soluție pentru a amâna demonstrația. Apoi, la 8 noiembrie l-a chemat în audiență pe Ion Mihalache și l-a rugat să amâne adunarea, deoarece, ziua de 14 noiembrie era ziua în care trebuia să citească Mesajul tronului. Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 309. 580 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În fața comunității de către persoane care, prin capacitatea lor de a memora și a „interpreta” acele texte, beneficiază de un statut aparte. Prestigiul lor este legat de o dublă abilitate: aceea de a oferi performanțe „memorabile” (capabile să emoționeze și mobilizeze audiențele) și aceea de a oferi repere culturale identitare. Prima abilitate implică puterea de a crea variații stilistice, de a modela forma și, adesea, elemente ale conținutului, pentru a le adapta așteptărilor publicului și presiunii unor factori conjuncturali. Ea este, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un caracter arbitrar (C. Lévi-Strauss, 1973, p. 154). Este evident, deci, că substanța sau forma mitului nu pot fi considerate unicul factor generator de diferențe. În această ecuație trebuie introdusă și poziția socială a mitului: contextul performării, atitudinea colectivității, comportamentele audienței. Rolul social și atitudinea față de mit Încă de la Platon, mitul, În accepția sa de povestire fictivă, a fost Învestit cu funcții sociale. Niciunul dintre interpreții mitului, fie ei teologi, istorici ai religiilor, literați, folcloriști sau sociologi și antropologi nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cadrul ritual - altfel spus, forme de ritualizare a comportamentelor, a practicilor discursive, a modalităților de receptare, a spațiului și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și exprimări formalizate În secvențe mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că le produc aceste acte”. Numeroasele studii ancorate În acest model teoretic au dezbătut probleme precum motivațiile magice (intelectuale sau pragmatice), categoriile (logice sau simbolice), rezultatele (reale sau imaginare) sau tipul de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința și acțiunea tehnică, deoarece ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lumii, dar se deosebește radical prin faptul că așază aceste tehnici pe o bază empirică și științifică, pe cunoașterea obiectivă a legilor naturale. Caracterul individual Magia nu este un ritual public, chiar dacă unele manifestări pot avea loc În prezența unei audiențe mai largi. Riturile magice nu sunt obligatorii pentru membrii unei colectivități (cum ar fi participarea la riturile de trecere, la cele politice, la sacrificii sau la sărbătorile calendaristice consacrate). De asemenea, actele magice nu sunt integrate Într-un calendar bine
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de televiziune), femeile de la Greenham au pus sub semnul Îndoielii ideea că dezbaterile naționale eficiente sunt posibile fără a trăi În vecinătatea fizică a acestor arme; În fapt, ele au pus sub semnul Întrebării axioma oricărei dezbateri de televiziune: că audiențele pot participa În mod adecvat doar stând și privind din casele lor (N. Couldry, 2000, p. 158). Un alt punct de vedere este cel pe care l-am promovat (M. Coman, 2003) - acesta pornește de la fenomenele de mobilizare socială prilejuite
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
instituțiilor aflate la conducere: Paradele respectabile defineau statutul participanților, diferențiindu-i de neparticipanți și explicitau standardele care dădeau dreptul de a participa - precum abstinența și virtutea militară. ș...ț Paradele dezordonate și măștile burlești reprezentau performanțe spontane, care Încurajau participarea audiențelor. Burlescul nu creează distanțe Între audiență și performeri, el le reduce (S.G. Davis, 1986, p. 161). Aceleași procedee au fost identificate și În paradele burlești Împotriva dominației engleze și a liderilor loialiști din America secolului al XVIII-lea (P. Shaw
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
defineau statutul participanților, diferențiindu-i de neparticipanți și explicitau standardele care dădeau dreptul de a participa - precum abstinența și virtutea militară. ș...ț Paradele dezordonate și măștile burlești reprezentau performanțe spontane, care Încurajau participarea audiențelor. Burlescul nu creează distanțe Între audiență și performeri, el le reduce (S.G. Davis, 1986, p. 161). Aceleași procedee au fost identificate și În paradele burlești Împotriva dominației engleze și a liderilor loialiști din America secolului al XVIII-lea (P. Shaw, 1981), În celebrările alternative ale zilei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]