13,186 matches
-
este un prilej minunat pentru a culege imagini de epocă și imagini actuale despre marii creatori de parfumuri, adevărați magicieni în această poetică și atemporală meserie. Pierre-François-Pascal Guerlain „N-am să uit niciodată mireasma bujorilor și a crinilor din grădina bunicului, nici a trifoiului cățărător. Nimic nu-mi va șterge din memorie surpriza mirosului violent al câmpului cu flori de tutun... sau narcisele de munte descoperite în Elveția... sau adierile de flori de frangipan din Senegal... De ar fi să mor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și -sau (suroriă mai mari. Aceștia în mod spontan și involuntar recepționează cunoștințele școlare incomparabil mai rapid și mai eficient și preiau prin imitație comportamentul de elev. Copilul unic este un fel de "centru" al universului cultural al familiei, părinții, bunicii și chiar străbunicii încearcă să transmită cât mai multe cunoștințe și să-i dea cât mai multe sfaturi despre felul în care ar trebui să se comporte în școală. Dar el este mai vulnerabil, iar posibilitățile de a-și crea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
întunecate.”( Henri Blaze) Capitolul 2: Legenda Faust la origine Orice poveste începe cu „A fost odată ca niciodată...”: povești cu zâne, cu prinți ce salvează prințese. Așa începe și povestea noastră, numai că nu va fi auzită din gura unui bunic cu barbă albă, sau poate a unui dascăl , ci din gura unui simplu țăran din Evul Mediu care pronunță fiecare cuvânt cu teamă și frică ca nu cumva cuvintele să trezească la viață cel al cărui nume îl rostește... „A
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
decât rareori expectanțele personajului masculin, sunt condamnate la prozaism, convenționalitate sau ridicol. Romanul lui Mirel apare ca o povestire de stil vechi care înaintează încet prin reveniri și digresiuni. „Eroii au schematismul personajelor de povestire și nu se țin minte (bunicul, Tata cu majusculă, Mama, adică bunica, mama adevarată, Ortansa, o tușă Lina etc.), poate cu excepția lui Tololoi. E sigur că din acesta autorul a voit să facă tipul prostălăului, opunându-l lui Mirel. Dar Tololoi pare mai degrabă caricatura unui
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
poate de obișnuit, dar tocmai de aceea sugestiv. Nepoții au prins-o pe bunică șezând la fereastra iatacului și citind ziarele. Nepotul are însă intuiția că bunica se teme de moarte: „Bunica se teme de moarte! Degeaba se gândește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atâta întârziere. Gândul că o să-și părăsească toată munca ei și toate bucuriile o chinuie (...) Și apoi ea a fost toată viața o realistă, nu-i plăcea să
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
gânduri și-mi închipui că nici o hotărâre nu mi-ar fi grea. Cu tine o dată, oricât de ciudată ar părea tovărășia, o bătrână și un tânăr. Amândoi, ca în grădină, bunica și nepotul, prin cer și nori, mai departe, la bunicul...” Nefericirea apare ca o obsesie pentru erou, așa cum reiese și din nuvela Bunica se pregătește să moară: „Oamenii se împart în două: cei fericiți și cei nenorociți! Cei nenorociți sunt singurii care au o viață interioară, au intuiții, nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
iaz.” Se produce un transfer de conștiință, naratorul alunecă în conștiința bunicii, pentru că ambii au aceeași suferință. Bunica lui Sandu are tabieturi, citește ziarele, „o interesează tot ce se întâmplă pe fața pământului”, are convingeri politice pentru că „liberal a fost bunicul fără nici o tranzacție”,și preferă romanele istorice pentru că bunicul a fost profesor de istorie. Bunica lui Marcel citește literatură ca și cea a lui Sandu. Prima citește pe d-na de Sevigne, în vreme ce a doua preferă romanele franțuzești
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în conștiința bunicii, pentru că ambii au aceeași suferință. Bunica lui Sandu are tabieturi, citește ziarele, „o interesează tot ce se întâmplă pe fața pământului”, are convingeri politice pentru că „liberal a fost bunicul fără nici o tranzacție”,și preferă romanele istorice pentru că bunicul a fost profesor de istorie. Bunica lui Marcel citește literatură ca și cea a lui Sandu. Prima citește pe d-na de Sevigne, în vreme ce a doua preferă romanele franțuzești, publicate în foileton în ziarul „Universul” și cele ale
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care aleargă după grăunțe. Sandu învie din trecut păsăretul mai numeros și cirezile mai mari, prin respectarea legilor memoriei involuntare și a fluxului conștiinței. Moartea își face apariția sub forma bolii și e simbolizată de un obiect de îmbrăcăminte al bunicului, manșetele murdare: „Când l-a doborât pe bunicul boala pe neașteptate, care trebuia să-l omoare în câteva zile, el și-a pus mașetele pe masa de toaletă din iatac și acolo au rămas de atunci, la fel, puțin murdare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
păsăretul mai numeros și cirezile mai mari, prin respectarea legilor memoriei involuntare și a fluxului conștiinței. Moartea își face apariția sub forma bolii și e simbolizată de un obiect de îmbrăcăminte al bunicului, manșetele murdare: „Când l-a doborât pe bunicul boala pe neașteptate, care trebuia să-l omoare în câteva zile, el și-a pus mașetele pe masa de toaletă din iatac și acolo au rămas de atunci, la fel, puțin murdare, mirosind puțin a trup. Și nu numai în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
puțin a trup. Și nu numai în semn de pietate nu le-a luat nimeni, dar și din obiceiul casei de a nu schimba nimic.” Salonul, cu portretele regelui Carol si reginei Elisabeta, nu a suferit nici o modificare de la moartea bunicului. Obiectele și obiceiurile rămân neschimbate, bătrânii dorindu-și să oprească trecerea timpului și venirea morții. Bunicul își comandase din timpul vieții un cavou, deși nu vorbea despre moarte. Ceremonialul funerar este unul extraordinar, bătrânul e condus spre cimitir de un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și din obiceiul casei de a nu schimba nimic.” Salonul, cu portretele regelui Carol si reginei Elisabeta, nu a suferit nici o modificare de la moartea bunicului. Obiectele și obiceiurile rămân neschimbate, bătrânii dorindu-și să oprească trecerea timpului și venirea morții. Bunicul își comandase din timpul vieții un cavou, deși nu vorbea despre moarte. Ceremonialul funerar este unul extraordinar, bătrânul e condus spre cimitir de un car tras de cai albi pe sub zeci de pomi înfloriți. Bunicul nu vede în moarte o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
trecerea timpului și venirea morții. Bunicul își comandase din timpul vieții un cavou, deși nu vorbea despre moarte. Ceremonialul funerar este unul extraordinar, bătrânul e condus spre cimitir de un car tras de cai albi pe sub zeci de pomi înfloriți. Bunicul nu vede în moarte o metafizică, la fel ca toate personajele lui Anton Holban care nu își pun întrebări existențiale. Pentru bătrâni apropierea morții e anunțată de o restrângere treptată a spațiului. Mai întâi bunicul a batut portița în cuie
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
pe sub zeci de pomi înfloriți. Bunicul nu vede în moarte o metafizică, la fel ca toate personajele lui Anton Holban care nu își pun întrebări existențiale. Pentru bătrâni apropierea morții e anunțată de o restrângere treptată a spațiului. Mai întâi bunicul a batut portița în cuie, pentru că intrau evreicile și furau flori. Pământul a fost vândut și așa au rămas numai cu grădina, loc în care bunica nu mai poate ajunge, de teamă că va aluneca: „Tot mereu se va reduce
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
treia, pentru ca finalul memorabil să fie la persoana a doua: „Bunico, sunt bolnav rău. Fac echilibristică cu moartea. Nu mai sper nimic. Doctoriile nu mai au nici un efect.” Cei doi pornesc ca într-un vis, printre nouri, căutând drumul către bunicul care îi așteaptă. Cele două bunici, cea a lui Marcel din romanul A la recherche du temps perdu și cea a lui Sandu din nuvelă, își trăiesc drama, analizate de doi nepoți scriitori. Ioana este personajul feminin care pune diagnosticul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Neprețuitele femei Publicistică „Mă leg să renunț la feminism atunci când ceilalți vor renunța la misoginism, sexism și patriarhat.” Mihaela Miroiu Neprețuitelor femei care miau marcat viața Străbunicii: Maria Muntean, bunicii: Emilia Dragota, mamei: Emilia Bîrsan, profesoarelor mele: Mariana Bărbulescu, Valeria Bucur, Cornelia Grünberg, Florica Neagoe, Cornelia Radu, prietenelor din copilărie și de până acum: Otilia David, Eva Oros, Dana Lambropulos, prietenelor de adolescență, tinerețe sau maturitate: Monica Calotă, Daniela Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lumina rațiunii face să pălească tenebrele dogmatismului medieval, iar spiritul critic și libera cugetare îndrăznesc să sfideze misticismul și ordinea teologală, căpătînd teren și înspăimîntînd." (Dumitru Isac) Rousseau s-a născut la Geneva, într-o familie mic burgheză. Tatăl și bunicul lui Jean-Jacques fuseseră ceasornicari. Familia era originară din Paris. La naștere (28 iunie 1712) și-a pierdut mama, fapt care l-a determinat să considere că venirea lui pe lume a fost însoțită de o nenorocire: " Am costat viața mamei
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din Plutarh. O astfel de lectură, făcută însă fără discernămînt, a lăsat în sufletul său urme adînci, ținîndu-l într-o atmosferă de visare care l-a îndepărtat de realitate. Epuizînd biblioteca rămasă de la mama sa, Rousseau a trecut la cărțile bunicului său: opere clasice ale literaturii antice și moderne: Ovidiu, Bossuet, La Bruyère, Molière, Fontenelle și alții. "Din aceste interesante lecturi, din convorbirile pe care ele le prilejuiau între tata și mine, se formă acel spirit liber și republican, acel caracter
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vedea peste tot numai dușmani de clasă pe care îi vor lichida fizic. Și din acest motiv copiii vor ajunge să-și trădeze la "organele statului" părinții, iar tații, în funcții de conducere, își vor trimite în închisori părinții sau bunicii. Probabil că nu a existat în istorie o frază mai buimacă și lipsită de adevăr și substanță care să producă atâta suferință și haos social. 1148 Apud Frédéric Laupies, Dicționar de cultură generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 423. 1149
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Cuhureștii de Jos, jud. Soroca. Înaintașii familiei, o parte au trecut Prutul În jud. Galați când sudul Basarabiei a fost reanexat la imperiul rus. În anul 1881 s-a născut Ion care rămânând orfan la 4 ani este luat de bunicul preot (a trăit 118 ani iar bunica 114ă la vechea baștină În satul din sudul Basarabiei. Nepotul Vasile urmează Seminarul Teologic la Galați apoi Îl continua la Ismail iar, În anul 1922 se tranferă la Seminarul din Chișinău pe care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
trăit, au lăsat locul nașterii, copilăria (cu întâmplările haioase), oamenii de tot felul, părinții dumneavoastră? Faceți-le un portret, vă rog. Carmen Mihalache: Norocul meu a fost că m-am născut într-o familie care iubea lucrurile frumoase și cărțile. Bunicii și străbunicii mei au fost învățători, preoți, mama era și ea învățătoare, iar tata, chiar dacă avea formație de economist, era un cititor pasionat. Câte o mică bibliotecă era nelipsită din camerele caselor unde am locuit în copilărie sau mi-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mama, a decretat: "Mica (de la Carmenica) o să se facă actriță". Când am venit în Bacău, pe la cinci ani, am locuit într-un cartier, aveam o casă mare, curte, grădină, un mic paradis pentru mine (cum era și la țară, la bunicii mei). Cartierul, undeva pe Câmpul Poștii, era pe la începutul construcției sale, cu multe fundații de case, chirpici așezați la uscat, cu locuri încă sălbatice, pe unde îmi plăcea să mă joc de-a hoții și vardiștii. Eram foarte energică, iute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lipsiți de griji, ci pentru aș mai avea-o lângă mine pe buna și mult necăjita mea maică, care a purtat pe umerii ei fragezi toate greutățile anilor de după război: deposedarea de pământul pe care-l avea ca moștenire de la bunicii mei. Și de inventarul agricol plug, grapă, căruță, sanie, de cai și de boi. Apoi munca istovitoare pe câmpurile colhoznice de cu primăvară devreme până toamna târziu pentru niște copeici, pe care, parcă o văd aievea, îi strângea într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mai am pe cine să întreb dintre rudele mele pe linia maternă. Mă bazez doar pe câteva fraze din memoriile lui nenea Visarion, în care nota (în urma unui dialog cu Visarion Puiu, mitropolitul), că și-au descoperit rădăcini comune. Or, bunicul meu se trăgea din destul de răspânditul neam Puiu din satul Puieni Regat și Puieni Bucovina, cu ramificații în Mihăileni, Sinăuți, Vlădeni, Pașcani, și prin alte localități moldovene ale fostului regat. Provenea dintr-o familie numeroasă. Familia pe care și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
este limbajul lui Dumnezeu", spunea Beethoven, titanul de la Weimar. Ce muzică preferă cărturarul Lucian Vasiliu? Mergi la Filarmonică, la Operă? L.V.: Am ascultat muzică din pruncie. Muzică bisericească (mă lua tata deseori la slujbă, cu frații, cu vecinii). Muzică populară. Bunicul prisecar, vânător, apicultor cânta mirabil la... frunză. Mama ne sfâșia inima, rostindu-și prăbușirea, când tatăl era luat pe sus de acasă, anchetat sau internat în Spitalul de psihiatrie (anii '50)... Ascultam, mai târziu, muzică la radio. În anii '60
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]