10,800 matches
-
aceste acțiuni ale abației au fost intitulate "Reforma de la Cluny" ce urmărea să purifice Biserica de influențele laice și să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant al acestei reforme a fost alegerea Papei Grigore al VII-lea, fost călugăr la Cluny și cel ce a dus mai departe această mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au devenit papi cum ar fi Urban al II-lea și Pascal al II-lea. Abația era cel mai
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
să revitalizeze concepția monahismului în creștinătatea apuseană. Punctul culminant al acestei reforme a fost alegerea Papei Grigore al VII-lea, fost călugăr la Cluny și cel ce a dus mai departe această mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au devenit papi cum ar fi Urban al II-lea și Pascal al II-lea. Abația era cel mai mare centru monahal al Europei și un loc important de pelerinaj. Mulți pelerini veneau aici să se roage și
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
ar fi Urban al II-lea și Pascal al II-lea. Abația era cel mai mare centru monahal al Europei și un loc important de pelerinaj. Mulți pelerini veneau aici să se roage și să asculte ceremoniile grandioase efectuate de călugări. Cluny a devenit foarte bogată pe urma acestor pelerinaje dar și a donațiilor anuale cum ar fi cea a lui Henric I, regele Angliei. Biserică abațială de la Cluny a fost construită de Berno, primul abate. Între anii 955-981, a fost
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
fost tradusă de Episcopul Mihail Tordasi "et al.", iar traducerea a fost verificată pentru corectitudine, folosindu-se traducerile Bibliei existente în limba maghiară. Totuși, întreaga Biblie a fost publicată în limba română abia la sfârșitul secolului al XVII-lea, când călugării de la mănăstirea Snagov, de lângă București, au tradus și tipărit o biblie în română în 1688 ("Biblia de la București"). Această ediție are la bază traducerea Vechiului Testament facută de Nicolae Milescu între anii 1661-1668. Umanismul european a apărut în Moldova în
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
populația locală celto-romană și imigranții germanici veniți din nord precum și din resturile din epoca migrațiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi. Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși "Agilolfinger", peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
membru al familiei Sturdza, si era mama lui Mihail Sturdza (care avea să-i fie lui Kogălniceanu protector, dar și adversar). Kogălniceanu a fost educat la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, înainte de a fi de instruit de către Gherman Vida, un călugăr care aparținea Școlii Ardelene și care era asociat cu Gheorghe Șincai. A terminat școala primară din Miroslava, unde a invatat la pensionul lui Cuénim. În acea perioadă i-a întâlnit pentru prima dată pe poetul Vasile Alecsandri (ambii au studiat
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
confiscării pământurilor mănăstirilor ortodoxe grecești din România (proprietățile lor mari și scutirile de impozite de care se bucurau atrăgeau controverse încă din perioada fanariota). Spre sfârșitul lui 1862, veniturile acestora au fost preluate de stat și, în vara anului următor, călugărilor greci li s-a oferit suma de 80 de milioane de piaștri, în schimbul pământurilor tuturor mănăstirilor. Deoarece Imperiul Otoman a propus o mediere internațională, Cuza a luat inițiativa și, la 23 octombrie 1863, a demis cabinetul Kretzulescu, nominalizând în loc propriii
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Udobă, pentru a înlocui vechea Cozie, ridicată probabil în vremea lui Radu I și aflată la cca. un kilometru depărtare, la piciorul muntelui Cozia, în locul strâmt unde se curma valea Oltului. După clădirea noii mănăstiri pe un teren mai larg, călugării și starețul s-au mutat aici, păstrând însă vechile privilegii, averi și moșii. Alte mănăstiri din Țara Românească ce ființau în vremea lui Mircea erau cele ale starețului Nicodim, Vodița și Tismana, mai apoi Cotmeana în județul Argeș, ridicată de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
probleme de credință religioasă, dând și citate din Sfinții Părinți. În ce-a de-a doua epistolă îi oferă sfaturile cerute pentru educația morală a tinerilor care se pregătesc de preoție. Aceste epistole erau menite a fi citite preoților și călugărilor și arată că Nicodim se ocupa și de pregătirea preoților din Țara Românească. În epistola către mitropolitul Antim, patriarhul bulgar îi atrage atenția asupra ereziei bogomilice, care circula în țările ortodoxe la acea dată, și îl sfătuiește să îi dojenească
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Filos logofătul, călugărit sub numele de Filotei). Această lucrare a cunoscut o răspândire foarte largă, ajungând să fie copiată chiar și în Rusia, Serbia, Bulgaria sau Cehia. De asemenea, tot din aceeași perioadă a mai supraviețuit o "Evanghelie" copiată de călugărul Nicodim de la Tismana pe pergament, un "Hexæmeron" al lui Ioan Exarhul, o "Evanghelie" din secolul al XII-lea care a aparținut mitropolitului Antim Critopol, și un "Tetraevanghel" din 1404-1405, împodobit cu miniaturi de către Nicodim de la Tismana. Acesta este considerat cel
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1830 călugări.). Aproximativ jumătate dintre mânăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului. (comunitatea monastică de la muntele Athos se împarte în două tipuri de mânăstiri: mânăstiri cenobite (numite și "comuniste" sau "conservatoare", proprietatea tuturor obiectelor fiind comună, și mânăstiri
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
Athos se împarte în două tipuri de mânăstiri: mânăstiri cenobite (numite și "comuniste" sau "conservatoare", proprietatea tuturor obiectelor fiind comună, și mânăstiri idioritmice (numite și "liberale" sau "individualiste, unde proprietatea personală asupra unor obiecte este permisă)). De-a lungul istoriei călugării mânăstirilor de la muntele Athos au trăit în schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie) sau ermitaje (numite și "isihasterion", ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
tuturor obiectelor fiind comună, și mânăstiri idioritmice (numite și "liberale" sau "individualiste, unde proprietatea personală asupra unor obiecte este permisă)). De-a lungul istoriei călugării mânăstirilor de la muntele Athos au trăit în schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie) sau ermitaje (numite și "isihasterion", ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
în schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie) sau ermitaje (numite și "isihasterion", ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu-s izolate și retrase, ele fiind numite
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu-s izolate și retrase, ele fiind numite "kathisme". Alți călugări atoniți, numiți și "vagabonzi" sau "girovagi", preferă să trăiască fără a avea un adăpost stabil. Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu-s izolate și retrase, ele fiind numite "kathisme". Alți călugări atoniți, numiți și "vagabonzi" sau "girovagi", preferă să trăiască fără a avea un adăpost stabil. Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic cu capitala la Kareia, în , iar în transcriere cu alfabet latin, "Karyes". este
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
Domnului, a vestit creștinismul la muntele Athos abătută de furtună din drumul spre insula Cipru, unde își propusese să îl viziteze pe episcopul Lazăr, cel înviat a 4-a zi din morți. Fiind un loc retras, sălbatic și greu accesibil, călugări creștini încep să-și întemeiaze reședințe modeste pe muntele Athos începând cu cea de-a doua jumătate a secolului IX e.n. În ultima jumătate a secolului X e.n., călugărul Atanasie de Trebizonda (cunoscut și sub numele de "Atanasie Atonitul", sau
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
zi din morți. Fiind un loc retras, sălbatic și greu accesibil, călugări creștini încep să-și întemeiaze reședințe modeste pe muntele Athos începând cu cea de-a doua jumătate a secolului IX e.n. În ultima jumătate a secolului X e.n., călugărul Atanasie de Trebizonda (cunoscut și sub numele de "Atanasie Atonitul", sau "Sfântul Atanasie") întemeiază cu ajutorul patronului lui imperial Nicefor al II-lea Focas prima mânăstire, fapt la care primii călugări deja stabiliți se opun. În ciuda obiecțiilor acestora la monasticismul organizat
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
secolului IX e.n. În ultima jumătate a secolului X e.n., călugărul Atanasie de Trebizonda (cunoscut și sub numele de "Atanasie Atonitul", sau "Sfântul Atanasie") întemeiază cu ajutorul patronului lui imperial Nicefor al II-lea Focas prima mânăstire, fapt la care primii călugări deja stabiliți se opun. În ciuda obiecțiilor acestora la monasticismul organizat, regula Sfântului Atanasie va fi impusă de împăratul Ioan I Tsimiskes. În secolele următoare, până în 1540, vor fi construite mai multe alte mânăstiri, prin 1400 numărul acestora atingând un maxim
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
Ioan I Tsimiskes. În secolele următoare, până în 1540, vor fi construite mai multe alte mânăstiri, prin 1400 numărul acestora atingând un maxim istoric de 40 (la apogeul gloriei sale, statalitatea semiautonomă de la Muntele Athos era populată de 40 000 de călugări), după care sub loviturile repetate ale incendiilor sau atacurilor din exterior (în secolul al XIII-lea cruciații vor jefui așezarea, mai târziu în același secol împăratul bizantin (Mihai Paleologu) însuși aplicând o represiune brutală contra călugărilor atoniți care se opuneau
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
de 40 000 de călugări), după care sub loviturile repetate ale incendiilor sau atacurilor din exterior (în secolul al XIII-lea cruciații vor jefui așezarea, mai târziu în același secol împăratul bizantin (Mihai Paleologu) însuși aplicând o represiune brutală contra călugărilor atoniți care se opuneau, ca toată tagma călugărească, reunificării bisericii creștine, ocupația musulmană (a turcilor otomani) care a început în regiune cu ocuparea Salonicului în 1430 o va sărăci, fapt care va conduce la liberalizarea regulamentului comunității, în timp ce atacurile turcești
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
manuscrise și tipărituri)) numărul lor se înjumătățește. În secolul al XV-lea o parte din mânăstiri abandonează regulamentul strict al comunității sub conducerea unui stareț, pentru un sistem mai liberal, unde conducerea aleasă se află temporar în mâinile unor "epitropoi", călugărilor permițandu-li-se sub acest regulament proprietatea personală a unor obiecte. Aproximativ jumătate (anume 11 în 1963) dintre mânăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului. Sărăcia călugărilor parte din aceste mânăstiri conservatoare este vizibilă în îmbrăcăminte și igiena
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
liberal, unde conducerea aleasă se află temporar în mâinile unor "epitropoi", călugărilor permițandu-li-se sub acest regulament proprietatea personală a unor obiecte. Aproximativ jumătate (anume 11 în 1963) dintre mânăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului. Sărăcia călugărilor parte din aceste mânăstiri conservatoare este vizibilă în îmbrăcăminte și igiena personală (conform regulii, călugărul trebuie să fie murdar și nepieptănat). În Grecia independentă a începutului de secol XX, muntele Athos încă n-a dobândit totuși o binemeritată și durabilă
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
regulament proprietatea personală a unor obiecte. Aproximativ jumătate (anume 11 în 1963) dintre mânăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului. Sărăcia călugărilor parte din aceste mânăstiri conservatoare este vizibilă în îmbrăcăminte și igiena personală (conform regulii, călugărul trebuie să fie murdar și nepieptănat). În Grecia independentă a începutului de secol XX, muntele Athos încă n-a dobândit totuși o binemeritată și durabilă pace după atâtea agresiuni străine, întrucât conflictele teologice interne între călugări a provocat în 1913
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
igiena personală (conform regulii, călugărul trebuie să fie murdar și nepieptănat). În Grecia independentă a începutului de secol XX, muntele Athos încă n-a dobândit totuși o binemeritată și durabilă pace după atâtea agresiuni străine, întrucât conflictele teologice interne între călugări a provocat în 1913 o criză internațională atât de serioasă încât a fost necesară intervenția marinarilor flotei militare ruse pe solul atonit pentru a potoli patimile. Totul a pornit de la scrierile lui Ilarion, un obscur călugăr rus a cărui opinie
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]