9,983 matches
-
mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii. În sistemul constituțional românesc, executivul are prerogative privind finalizarea procesului legislativ. Șeful statului, dispunând de puterea de a promulga legea adoptată de parlament, o supune unei ultime verificări în ceea ce privește conținutul acesteia și, chiar constituționalitatea ei. Prin actul promulgării, legea capătă forță juridică. După promulgare, legea este publicată într-o colecție oficială (Monitorul Oficial) care cuprinde în ordine cronologică toate legile adoptate de parlament. Conform prevederilor constituționale, legea se trimite spre promulgare Președintelui României. Promulgarea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
promulgare Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, președintele poate cere parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă președintele a cerut reexaminarea legii, ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult zece zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea. Legea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
președintele a cerut reexaminarea legii, ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult zece zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea. Legea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la data prevăzută în textul ei. Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Cu toate acestea, Constituția României nu folosește în cuprinsul ei termenul de control prezidențial, deci nu-i acordă președintelui competența de a exercita direct un control de constituționalitate, ci doar dreptul de a sesiza autoritățile publice competente. În acest sens, se consideră că președintele acționează direct prin sesizarea Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea unei legi ce i s-a trimis de parlament în vederea promulgării<footnote În literatura de specialitate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de control prezidențial, deci nu-i acordă președintelui competența de a exercita direct un control de constituționalitate, ci doar dreptul de a sesiza autoritățile publice competente. În acest sens, se consideră că președintele acționează direct prin sesizarea Curții Constituționale cu privire la constituționalitatea unei legi ce i s-a trimis de parlament în vederea promulgării<footnote În literatura de specialitate s-a opinat că președintele ar putea interveni direct pentru a asigura respectarea normelor constituționale și prin mesaje adresate parlamentului, prin participarea la ședințele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și a intereselor cetățe nilor, vom observa că acestea (scopurile, funcțiile) primesc de cele mai multe ori o confirmare juridică. Ca o garanție a principiului supremației Constituției și a legii, pot fi amintite alte două principii derivate, și anume acela al controlului constituționalității legilor, exercitat prin Curtea Constituțională (art. 140 din Constituție) și principiul controlului jurisdicțional al acțiunii administrației publice<footnote I. Deleanu, Drept constituțional și instituții politice, București, 1991; F.B. Vasilescu, Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, Colecția juridică, București, 1998. footnote>. Egalitatea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
amintite alte două principii derivate, și anume acela al controlului constituționalității legilor, exercitat prin Curtea Constituțională (art. 140 din Constituție) și principiul controlului jurisdicțional al acțiunii administrației publice<footnote I. Deleanu, Drept constituțional și instituții politice, București, 1991; F.B. Vasilescu, Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, Colecția juridică, București, 1998. footnote>. Egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legilor și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, este un principiu prin care se stabilește că nimeni nu este mai presus de lege și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
alternativă (alternativele) la FP, precum desp...gubirile b...nești sau emisiunea de obligațiuni ale Statului. S-a sugerat și formarea unui fond obligatoriu, care s... fie susținut cu venituri obținute din gestionarea activelor. În fine, alt... disput... este legat... de constituționalitatea recurgerii la soluția FP pornind de la teza garant...rii propriet...ții, adic... a valorii ei. În rândurile de mai jos, doresc s... reiau aspectul ce priveste mișcarea monetar... în economie. Astfel, cu cat ponderea retroced...rilor este mai redus... în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
produs în România în ceea ce privește Pactul, de la Raportul precedent; rolul Frontului Democrației și al Unității Socialiste și posibilul impact al acestuia asupra Pactului; diferența dintre două reglementări (D. nr.1/1967 și D. nr.1/1978); diseminarea informației privind Pactul; controlul constituționalității și căile de recurs; căile de recurs în cazul încălcărilor prevederilor din Pact; dacă o persoană poate invoca direct Pactul în fața tribunalului național; rolul organizațiilor neguvernamentale în această privință; rolul Consiliului de Stat; raportul dintre el și organele executive ș.a.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai mare succes al ei, încă înainte de a exista un cadru legislativ care să îi permită aceasta, iar ulterior a influențat în mod major legislația votată de parlamentari, în ciuda unor proteste din partea unui număr record de deputați împotriva lipsei de constituționalitate a anumitor părți din acea legislație. De asemenea, armonizarea legislației românești cu cea europeană în privința dezincriminării homosexualității, a fost amânată până în ultimul moment posibil, datorită intervenției agresive a Bisericii Ortodoxe și a Patriarhului Teoctist Arăpașu (1986-2007) însuși pe lângă parlamentari. Asumarea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
București C. Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ea nu poate fi pusă în buzunar.” footnote> . Regula de drept scrisă are avantajul clarității și preciziei, prin intermediul ei se stabilește cu exactitate cadrul de organizare a puterilor, se sancționează încălcarea abuzurilor de putere. Supremația Constituției se asigură prin controlul constituționalității legilor și al altor acte cu un conținut normativ: regulamente de organizare și funcționare ale parlamentului, decrete, ordonanțe ale guvernului. Atâta timp cât este în vigoare, Constituția este practic intangibilă. În Constituție au fost înscrise drepturile și îndatoririle cetățenești, garanțiile împotriva tiraniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
o dată, pentru a fi reexaminată sau poate sesiza Curtea Constituțională asupra neconstituționalității legii. Promulgarea legii este obligatorie în termen de zece zile de la primirea legii adoptate după reexaminare de către parlament sau de la primirea deciziei Curții Constituționale prin care se confirmă constituționalitatea legii. Există situații când șeful statului deține un autentic drept de veto, opunându-se astfel legii adoptate de parlament și refuzând să o semneze<footnote Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit șefului statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Constituționale s-a stabilit că în ierarhia actelor normative regulamentele parlamentului sunt acte juridice cu aplicare limitată, subordonate Constituției și legilor, obligatorii fiecare numai pentru sfera de activitate a Camerei care le-a adoptat. Totodată, Decizia nr. 45/1994 privind constituționalitatea regulamentului Camerei Deputaților stabilește că „prevederile regulamentului Camerei Deputaților sunt constituționale în măsura în care privesc numai organizarea internă și funcționarea Camerei Deputaților”. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a stabilit și că „din moment ce Regulamentul Camerei Deputaților este o hotărâre care reglementează organizarea internă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a) pentru adoptarea hotărârilor, nu sunt aplicabile regulile privitoare la inițiativa legislativă; b) hotărârile nu parcurg toate fazele procedurii legislative; c) numai legile trebuie să fie promulgate, în timp ce hotărârile nu sunt supuse promulgării; d) hotărârile nu fac obiectul controlului de constituționalitate din partea Curții Constituționale. Hotărârile Camerelor se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți din fiecare dintre ele, cu excepția regulamentelor, care se adoptă cu votul majorității membrilor acestora. D) Conceptul de moțiune. Categorii de moțiuni Moțiunea este actul juridic al parlamentului sau al
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale. Judecătorii Curții. Atribuțiile Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional 1) Natura juridică a Curții Constituționale În țara noastră, Curtea Constituțională a fost instituită ca o autoritate care asigură, în principal, controlul constituționalității legilor și care se situează în afara celor trei puteri statale (legislativă, executivă și judecătorească), având sarcina de a veghea ca autoritățile publice care le compun să respecte principiile și normele constituționale<footnote I. Vida, Curtea Constituțională a României. Justiția politicului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
republicată, vom putea observa că acest statut al Curții rezultă atât din art. 1 alin. 2, potrivit căruia „este unică autoritate de jurisdicție constituțională în România”, cât și din art. 1 alin. 1, care arată că este „garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de jurisdicție constituțională în România”, cât și din art. 1 alin. 1, care arată că este „garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul instanțelor judecătorești, de sorginte americană. Astfel, expresia „justiție constituțională” este nemijlocit inclusă în controlul constituționalității<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea desigur și alte atribuții. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională <footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XIII-a, Editura C.H. Beck, București, 2009, p. 260. footnote> . Caracterul politic este și o consecință a controlului prealabil al constituționalității legilor care, evident, este un control politic, din moment ce se realizează în procesul elaborării legii. Putem deci sintetiza următoarele trăsături și funcții ale Curții Constituționale: nu este o „altă putere” în stat și nici nu preia vreuna dintre funcțiile celor trei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează atribuțiile Curții Constituționale. footnote>. 3) Judecătorii Curții Constituționale Articolul 142 din Constituție stabilește la nouă numărul judecătorilor Curții Constituționale din România, urmând, într-o ipoteză, modelul francez (Consiliul Constituțional din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior<footnote Potrivit prevederilor art. 144 din Constituția revizuită. footnote>. 4) Atribuțiile Curții Constituționale După cum este cunoscut, una dintre inovațiile Constituției din 1991 a fost consacrarea modelului european de control al constituționalității legilor. În Titlul V, a fost reglementată Curtea Constituțională, învestită cu atribuții de control abstract, a priori, cu privire la legi, înainte de promulgare, cât și cu atribuții de control concret, a posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă aceste atribuții, a căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]