12,502 matches
-
fost interpretat asemenea unei erezii, de rupere a vieții sufletești de cauza ideologică a partidului și statului totalitar, care pretindea exclusivitate în a face orice cu sufletele și conștiința oamenilor. Nimic asemănător nu s-a mai întâmplat în întreaga Europă. "Drama psihologiei" anunțată înainte de V. Pavelcu se desăvârșea fatal, specialiști și cercetători de elită au fost repartizați să-și caute rostul ca muncitori necalificați în diverse instituții sau fabrici. 6.2.5. Relicva din învățământul psihologic bucureștean Psihologia a mai putut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
domeniu care până în zilele noastre nu încetează să surprindă și pe mulți psihologi, pentru care viața psihică se rezumă doar la ce se manifestă la om și la activitatea acestuia. În perioada când în țară se consumau efectele menționate ale "dramei psihologiei", la Constanța se aducea o contribuție decisivă la înființarea Delfinariului constănțean, parte a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, o instituție de o rară atracție și eficiență cultural-științifică. În același timp în revistele de specialitate ale Academiei se lansau
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestora, destinul profesional al acestor tineri este de neimaginat în afara cunoașterii celor care odinioară au fost aici dascăli și au atins cote înalte de performanță științifică și profesională. Cu atât mai puțin cu cât condițiile de derapaj, pentru producerea de "drame" similare, între timp s-au multiplicat. Ele se datorează dificultăților numeroase de integrare și specializare proprii cunoașterii psihologice, exigențelor superioare pretinse de la aplicațiile psihologiei. Într-un sistem social deschis, multe dintre ele sunt generate de neputința păstrării legăturii psihicului uman
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Richelle M., Introducere in psihologie. Istoric și metode, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995 Pârvu, I., Teoria științifică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Pârvu, I., Introducere în epistemologie, Polirom, Iași, 1998. Pârvu, I., Posibilitatea experienței, Editura POLITEIA-SNSPA București, 2004. Pavelcu, V., Drama psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Pavelcu, V., Elogiul Prostiei, Editura Polirom, Iași, 1999. Platon, Scrisori, Editura Humanitas, București, 1996. Popescu-Neveanu P., Curs de psihologie generală, Tip. Universitatea București, Vol. I 1976, și Vol. II 1976. Popper, K.,R.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Toate astea ni s-au întâmplat nouă în anii ’50. Ne am jucat rolul în piesa plină de surprize care se juca, începând cu Conferința de la Yalta, în Europa de Est. Rolul nostru principal, cel al tinerilor și obscurilor protagoniști ai unei drame care cuprindea o țară întreagă, l-am jucat în actul care a urmat Revoluției maghiare din 1956, când regimul din România a luat măsuri. Temându-se de repercusiunile evenimentelor de la Budapesta, mai ales printre studenții din Transilvania, Gheorghiu-Dej avea să
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
este cercul vicios din toate zonele de media" (Corbu și Boțan, 2011, p. 147). Pentru multe categorii de public, politica nu este suficient de atrăgătoare pentru a concura cu emisiuni ca Dansez pentru Tine sau Vocea României, astfel încât sunt necesare drama și tensiunea conflictelor necivilizate, a atacurilor la persoană și a schimburilor de replici acide pentru a face politica mai atrăgătoare. Deși există voci care susțin că există o cerere pentru informație de calitate și dezbateri politice serioase, rating-urile nesemnificative
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
treime A5. Știre de tip head-line (care e anunțată la începutul jurnalului) 1. Da 2. Nu A6. Știre de tip promo (care e reluată) 1. Da 2. Nu A7. -------------------------------------A8. Tematică 1. Politic 2. Economic 3. Social (accidente, crime, procese, drame umane, etc.) 4. Educație (educație, cercetare, știință, cultură etc.) 5. Sănătate 6. Fapt divers (monden, VIP-uri, filme etc.) 7. Informație practică (spectacole, vreme, trafic etc.) 8. Promovare programe proprii 9. Altele A9. Încadrare 1. Național 2. Uniunea Europeană 3. Internațional
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
trece în mîinile unei ramuri colaterale, de Valois, a venit momentul să se facă un bilanț: bilanț strălucitor, dar discutabil din cauza nenorocirilor vremii. Război, ciumă, foamete: cei trei cavaleri ai Apocalipsului fură, în ochii oamenilor acelor vremi, răspunzători pentru o dramă pe care istoricii de astăzi o prezintă mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe secole de expansiune internă și externă, Occidentul cunoaște, în secolele al XIV-lea și al XV-lea, dificultăți de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republică parlamentară și laicitate (1870-1914) Născută din revoluția de la 4 septembrie 1870, Republica triumfă asupra conservatorilor monarhiști. Ea reunește democrația politică, regimul parlamentar și laicitatea. Cu sfîrșitul secolului, se afirmă ascensiunea socialismului. A III-a Republică se naște în plină dramă. Războiul continuă, dus de guvernul Apărării naționale, compus din deputați republicani de Paris. Începînd din 18 septembrie, capitala este asediată și Gambetta părăsește Parisul în balon pentru a merge să însuflețească lupta în provincie. Neputînd să deblocheze Parisul, temîndu-se de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devine dintr-o dată caducă. Pentru Franța, pagina s-a întors. Într-o perioadă cu puțin mai mare de optsprezece luni, paisprezece republici au urmat exemplul teritoriilor Africii franceze. Madagascar și Algeria au devenit republici. Vremea Imperiului s-a dus, fără drame în Africa neagră și în Madagascar, dar după o criză dureroasă în Algeria. Să fi fost aceasta o repliere egoistă în Hexagon? Nu aceasta era voința generalului de Gaulle, după cum atestă schimbarea denumirii secretariatului la Comunitate, devenit la 18 mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin aparent nemotivata cruzime existentă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin aparent nemotivata cruzime existentă în evocarea fiecărui detaliu, cruzime care aparține, în realitate, naratorului de peste ani. Moartea căprioarei poate dobândi o semnificație mai bogată, în direcția sugerării unei drame existențiale, unei angajări într-o existență guvernată de necesitatea imediată. Starea de spirit caracteristică e tulburarea, neliniștea: „Pășesc ca pe o altă Planetă, imensă, străină și grea.” Apare o evidentă opoziție între certitudinea unor structuri ritualul vânătorii cu legile sale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ele e imensă, parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final, copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin aparent nemotivata cruzime existentă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin aparent nemotivata cruzime existentă în evocarea fiecărui detaliu, cruzime care aparține, în realitate, naratorului de peste ani. Moartea căprioarei poate dobândi o semnificație mai bogată, în direcția sugerării unei drame existențiale, unei angajări într-o existență guvernată de necesitatea imediată. Starea de spirit caracteristică e tulburarea, neliniștea: „Pășesc ca pe o altă Planetă, imensă, străină și grea.” Apare o evidentă opoziție între certitudinea unor structuri - ritualul vânătorii cu legile sale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ele e imensă, parcurgerea ei presupune un rapid proces de maturizare. Tatăl și fiul apar la început ca două entități simbolice opuse: maturitate și copilărie. În final copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
conflict sentimental și își reneagă mama. Mirajul vieții este o ecranizare după un roman de Fannie Hurst, a cărui acțiune a fost modernizată, numai că la Sirk accentul cade în special pe diferențele sociale, pe condiția negrilor, pe rasism. Această dramă, remarcabil interpretată, are niște momente emoționante rar întîlnite. Le Monde, 26 ianuarie 1977, supliment "Télévision" 2. LOULOU GRAFFITI. Un film francez de Christian Lejalé. Comedie. Astă-seară e marți. Mîine nu e școală și puștanii își cer porția lor de televizor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
n-ai urmări mereu textul literar care te lămurește. Muzica descriptivă e astfel mai mult o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică e la locul ei într-o partitură cum e Murmurul pădurii din drama Siegfned a lui Richard Wagner; dar aceasta nu e propriu-zis o descriere, ci o sugestie sonoră ce se întregește cu impresia vizuală a decorului scenic, în timpul reprezentației. Marea muzică însă rămâne artă în măsura în care refuză să imite zgomotele naturii, deși ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-o face cu mai multă izbândă decât oricare altă artă. Literatura, în sfârșit, nici ea n-o imită. Rarele cazuri în poesie sunt specificate aparte cu numele de onomatopee. Se poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă. Ele însă reprezintă valori cu totul inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte e cu desăvârșire exclusă. În altele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mare. Vulgarizarea artei ar putea să fie un mijloc binecuvântat de înnobilare a sufletului popular și din nenorocire, nu e decât o trivializare a lui prin nivelul scăzut al operelor puse în circulație. Pentru operele celebre, cum sunt romanele sau dramele, cinematograful e un mijloc nefast de bagatelizare. Ce mai rămîne oare în schema fotografică a ecranului din frumusețile unui roman de Tolstoi sau din amețitoarea bogăție de gânduri a unei drame de Shakespeare? Publicul le vede și nu le mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în circulație. Pentru operele celebre, cum sunt romanele sau dramele, cinematograful e un mijloc nefast de bagatelizare. Ce mai rămîne oare în schema fotografică a ecranului din frumusețile unui roman de Tolstoi sau din amețitoarea bogăție de gânduri a unei drame de Shakespeare? Publicul le vede și nu le mai citește. Fabulația lor fotografică e chiar inferioară unui film de aventuri oarecare. Masa spectatorilor rămâne astfel cu o idee foarte falsă despre valoarea creatorilor de geniu. Cinematograful discreditează capodoperele, reducându-le
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această varietate, dându-i timbrul unitar al personalității sale rusești. Puterea de creație a geniului se aseamănă în această privință cu aceea a unui actor. Un mare actor joacă cu o egală strălucire cele mai felurite personaje de comedie, de dramă și de tragedie. Un geniu se poate transpune în nenumărate moduri ale vieții, trăindu-le imaginativ și creindule în opere. Aceasta dovedește libertatea lui de spirit, însușirea lui de cosmos condensat într-un singur individ, sau, sub alt aspect, capacitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Racine nu sunt greci decât prin data la care sunt plasați și care rămâne adesea o simplă etichetă, un simplu cifru, fără să ne facă să vedem Grecia de altădată”. Iar Charly Clerc e ceva mai drastic când spune: „Drama din veacul XVII n-a fost, drept vorbind, nici greacă, nici franceză; ea a fost câte ceva dintr-una și câte ceva din cealaltă. Personajele ei, purtând nume antice, vorbeau și se mișcau în felul francez”(Clarly Clerc: Le genie du Paganisme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Personajele ei, purtând nume antice, vorbeau și se mișcau în felul francez”(Clarly Clerc: Le genie du Paganisme, p. 273 ). Fie că e vorba de virtuți franceze cu pseudonime grecești, fie că e vorba de virtuți creștine cu pseudonime păgâne, drama clasică franceză e lipsită de verosimilitate, e artificială și penibil de hibridă. Ea constituie un model de cum nu trebuie utilizat trecutul în artă. Și nimeni n-o urmează, cu toate că, în virtutea inerției comode, e dată ca exemplu în toate școlile din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi avut dascăli pe Platon și pe Aristotel ca și cum nu i-ar fi putut citi în bibliotecă! l-a avut pe Arunu, om „onorabil, decorat și familist”. Piesele de teatru, pe care e nevoit să le audă la noi, sunt „drame proaste”; el se visează ascultând „trilogia Triptolemă” și aruncând cu flori în Sofocle. Amica lui din București e „creatura cea mai nulă, corp pitic și suflet negru” parcă l-a împiedicat cineva să-și aleagă vreuna mai chipeșă; el invidiază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]